Puterea rezistentelor in serie si paralel

[Marian]

Da, numai daca sunt de valori egale.

 

Serie sau paralele nu conteaza, dar conteaza valorile. In functie de valori, electricitatea se distribuie diferit prin cele doua rezistoare. Puterea maxim disipata creste fata de varianta cu un singur rezistor.

 

Numai in cazul in care cele doua valorile sunt egale, puterea maxim disipata este fix dublu fata de cazul unei singur rezistor.

Cred ca toate astea se subanteleg din postarea mea de mai sus, pe de alta parte autorul temei a intrebat daca puterea a 2 rezistente in serie se aduna, nu ca se dubleaza ceea ce sunt 2 lucruri total diferite, si raspunsul este cat se poate de afirmativ, sa luam exemplul meu cu becul, pentru a aprinde acel bec de la 12V trebuie un rezistor de 33Ohm/2W, daca insa nu ai de 2W ci ai mai multe valori de 1W, poti pune spre exemplu 2 rezistente de 15 Ohm, sau 1 de 18 si 1 de 15, etc, atata timp cat diferenta in Ohm nu este prea mare intre cele 2 rezistente nici diferenta de tensiune nu va fi prea mare deci puterea disipata pe fiecare in parte va fi in limitele tolerantei, este simplu sa se faca un calcul pentru orice situatie in parte, adica spre exemplu pentru o rezistenta de 1W caderea maxima de tensiune pe ea la un curent de 200mA tre sa fie 1W/0.2A=5V, de aici deducem si valoarea in Ohm maxim admisa adica 5V/0,2A=25 Ohm, aceasta fiind valoarea teoretic maxima admisa pentru puterea disponibila de 1W a rezistorului, in realitate se vor alege valori mai mici pentru a se pastra o rezerva de toleranta.

[Vizitator]

La legarea in serie a rezistentelor, puterile se aduna ?

 

Adica daca am 100R / 0,25W in serie cu 100R / 0,25W va fi echivalenta cu una de 200R / 0,5W ?

Da, numai daca sunt de valori egale.

 

 

 

Daca valorile nu sunt egale atunci puterea maxima pe care o poate disipa rezistenta nou formata NU se aduna.

Exemplu:

-10K/0.25W in serie cu 10K/0.25W formeaza un rezistor echivalent cu unul de 20K/0.5W. Aici e simplu pentru ca toate sunt egale.

-15K/0.25W in serie cu 5K/0.25W NU formeaza un rezistor echivalent cu unul de 20K/0.5W, ci formeaza un rezistor echivalent cu unul de 20K/0.33W. Deci puterea maxim disipabila NU se aduna.

-la fel, 10K/0.25W in serie cu 10K/1W NU formeaza un rezistor echivalent cu unul de 20K/1.25W, ci formeaza un rezistor echivalent cu unul de 20K/0.5W. Iata inca un caz unde puterea maxim disipabila NU se aduna.

[Marian]

-15K/0.25W in serie cu 5K/0.25W NU formeaza un rezistor echivalent cu unul de 20K/0.5W, ci formeaza un rezistor echivalent cu unul de 20K/0.33W. Deci puterea maxim disipabila NU se aduna.

Facand abstractie de faptul ca oricum amandoi avem dreptate intr-o oarecare masura, indraznesc sa corectez la tine o eroare de exprimare, Ba da puterea maxim disipabila se aduna dar nu se dubleaza, confunzi cei 2 termeni care nu sunt intotdeauna unul si acelasi lucru.

 

Repet atata timp cat se tine cont de puterea disipata maxim admisa pe fiecare rezistor in parte nu este o problema folosirea si a rezistorilor de valori diferite, cateva calcule simple te vor scuti de orice surpriza nedorita, ideea este ca DA, folosind 2 rezistori de puteri mai mici fie in serie fie in paralel se poate obtine unul de putere mai mare, pe de alta parte oricum autorul a specificat din start valori egale la rezistori, acelasi lucru l-am facut si eu in prima mea interventie specificand fie la varianta serie fie la cea paralel rezistori de valori egale, deci nu prea vad sensul insistentelor tale, dar in fine..

[zal]

Eu nu am stat niciodată să calculez disipări, mai ales că nu poţi avea încredere nici în ce scrie pe rezistenţe.Le-am pus cît de mari a fost nevoie ca să nu funcţioneze fierbinţi. Problema mai mare apare la legarea în paralel sau serie a două rez de valori şi puteri diferite.Ca regulă simplă, la legarea în serie, rezistenţa de valoare mai mare trebuie să aibă şi puterea mai mare, proporţional cu cea de valoare mai mică, findcă căderea de tensiune pe ea e mai mare, curentul e constant prin cele două rezistenţe (exemplu 1k/3W cu 330 Ohmi/1W). La legarea în paralel se inversează situaţia, findcă prin cea de valoare mai mică trece un curent mai mare, dar căderea de tensiune pe cele două rezistenţe e identică (exemplu 1k/1W cu 330 Ohmi/3W). Dacă aplicăm regula de trei simplă, totul se rezolvă. icon_jook

[Vizitator]

mya am sa ma refer numai la mesajele tale pentru ca unele raspunsuri citite aici sunt prea bizare pentru mine. Oricum, intelegerea ta e corecta. Vreau doar sa iti intaresc convingerile care au fost uneori contrazise pe nedrept.

 

Mai intai, sunt doua feluri de puteri:

-puterea disipata de un rezistor in sarcina. Puterea disipata de un rezistor prin care trece curent este P=U*I, unde U este tensiunea la bornele rezistorului iar I este curentul care trece prin rezistor. Puterea disipata este o marime care are sens numai atunci cand prin rezistor trece curent. Puterea disipata depinde de curentul care trece prin rezistor, ea nu este o marime specificata de fabricant.

-puterea nominala a unui rezistor. Puterea nominala este o cifra fixa, cifra dictata de fabricant. Este chiar acel 0.25W din exemplul tau cu 100R/0.25W. Producatorul promite ca daca nu depasesc niciodata puterea nominala atunci rezistorul vandut de el isi va pastra parametrii in limitele garantate. Daca depasesc acei 0.25W macar o secunda, atunci producatorul nu mai garanteaza nimic. Deci, puterea nominala este o limita maxima care nu trebuie depasita. Exista chiar recomandari din partea unor fabricanti, recomandari de genul "daca intentionati sa incarcati rezistorul la putere nominala pe durata nelimitata, atunci luati in calcule o rezerva de..." (de obicei in practica alegi unul cu Pn de 2 ori mai mare)". In continuare prin cuvantul "putere", fara alta specificare, voi intelege "putere nominala".

 

 

La legarea in serie a rezistentelor, puterile se aduna ?

Asa, in general, puterile nominale NU se aduna.

 

 

Adica daca am 100R / 0,25W in serie cu 100R / 0,25W va fi echivalenta cu una de 200R / 0,5W ?

In cazul asta, DA. Intamplator, pentru ca cele doua rezistoare sunt la fel, puterea nominala rezultata este chiar suma celor doua puteri nominale.

 

 

pai tot 0,25 va avea fiecare rezistenta, dar tot ansamlul nu e ca una de 0,5W ?

 

cu alte cuvinte.... daca nu am o rezistenta de 200R / 0,5W pot s-o fac din doua de 100R / 0,25 legate in serie ?

 

nustiu cum naiba sa ma exprim ce vreau sa zic....

Ba da, ai dreptate, este exact cum spui.

 

 

Exact aici vroiam sa ajung ca oricum le-ai pune puterile se aduna.

 

Daca le pui in serie avem un curent si doua caderi de tensiune pe fiecare dintre ele deci puterea se imparte in doua, jumate cade pe o rezistenta, jumate pe cealalta.

 

Daca le pui in paralel avem aceeasi tensine pe ele dar curentru prin fiecare e jumate, ceea ce duce iar la injumatatirea puterii pentru fiecare rezistenta.

Iarasi, e cum spui tu. Indiferent cum le-ai pune, in serie sau in paralel, puterea nominala creste. In cazul in care toate rezistoarele sunt la fel, atunci puterea nominala pentru rezistorul rezultat este egala cu suma puterilor nominale ale rezistoarelor initiale.

 

 

M-am exprimat gresit de la inceput. Nu are legatura cu legarea in paralel,e vorba numai de serie.

Vreau sa fac comparatia intre serie si echivalenta ei. Ca aici :

 

Nu cred ca te-ai exprimat gresit. Poza e corecta. Prin legarea celor doua rezistoare in serie, va rezulta un rezistor de 20 ohmi, rezistor care e garantat pana la 10W, nu mai mult. Adica Pn=10W sau, altfel scris, 20R/10W. Acum, daca alimentam, observam ca si puterea Pd disipata de rezistorul nou format, este chiar suma dintre puterile disipate de rezistoarele initiale.

 

Atentie, puterea disipata si puterea nominala sunt doua lucruri complet diferite. Prima e dictata de alimentarea circuitului, cealalta e dictata de parametrii constructivi ai rezistorului. Prima se calculeaza daca stim curentii in circuit, a doua e o cifra fixa data de producatorul de rezistoare.

[Vizitator mya]

Multumesc RoGeorge, am inteles inca de la primult tau post, scurt si la obisect.

 

Si inca ceva legat de puterea rezistentelor...

Producatorii specifica puterea rezistentelor la o temperatura de 60-70 grade C. Asa ca daca vrei sa mearga la rece trebuie sa o pui mai mare.

Am determinat experimental ca pentru a avea o rezistenta rece in circuit puterea ei nominala trebuie sa fie de 5 ori mai mare decat puterea disipata (la care va lucra).