PL500 PP

[blue]

O formula buna verificata de mine este S=(1,4-1,6) radical P dar alegerea coeficientului tine de experienta, eu recomand valoarea medie...

[adigh]

Fac abstractie de alti factori cum ar fi saturatia miezului maxima acceptata, densitatea de curent acceptata in functie de conditiile de racire si altele si ma refer doar la putere in functie de sectiunea transformatorului.E general acceptata formula P=S*S, e o aproximatie buna pentru a-ti face o idee rapida despre puterea transformatorului dar e doar aproximatie "destul de aproximativa".In realitate o formula mult mai aproape de adevar este P=S*F, cu F am notat 2*fereastra care se ia in calcul cind socotim cite spire incap. F=S pentru o sectiune dreptunghiulara a transformatorului cu raportul intre lungimea laturilor de 1,5. De aici aproximarea P=S*S, fiindca in acest caz F=S. Pentru orice alt raport al laturilor sectiunii transformatorului se aplica formula P=S*F. Daca de exemplu se dubleaza sectiunea miezului doar punind dublu numarul de tole fara a se schimba tola cu o alta mai mare se va obtine un transformator cu o putere dubla si nu de patru ori mai mare. Rationamentul e acelasi pentru cazul cind se dubleaza fereastra dar se mentine aceeasi sectiune a transformatorului adica se va dubla puterea. Doar daca se dubleaza sectiunea pastrind proportiile transformatorului atunci se poate spune ca puterea a crescut de patru ori fiindca in realitate a crescut si fereastra de doua ori.Sa fiu mai clar, daca se dubleaza sectiunea se poate injumatati numarul de spire si deci pentru aceeasi fereastra se pot pune spire duble ca sectiune. Asta inseamna dublu curent iar la aceeasi tensiune avem o putere dubla.Daca se pastreaza aceeasi sectiune dar avem fereastra dubla se pot pune sirme cu sectiune dubla si deci dublu curent deci putere dubla.

[adigh]

Sa detaliez putin.

In industrie mai toate transformatoarele care alimenteaza tablourile electrice, de exemplu, sunt calculate cu un numar se spire pe volt mic, uzual 35/sectiune. Rezulta mai putine spire si deci se poate pune sirma mai groasa. Asa ca puterea rezultata va fi mai mare. Doar in acest caz se poate face calculul aproximativ al puterii cu formula P=S*S sau P=S*F. In schimb miezurile transformatoarelor se incalzesc mai tare fiindca se intra mai mult in zona de saturatie si cresc pierderile in fier radiind puternic cimp electromagnetic cu frecventa retelei de 50Hz. Asta nu deranjeaza intr-un dulap electric plin cu relee dar in schimb deranjeaza daca se folosesc la amplificatoarele cu lampi sau in diverse alte aplicatii. Pentru a evita acest lucru numarul de spire pe volt se calculeaza cu 50/S , 55/S sau 60/S. Rezulta ca vor trebui puse mai multe spire iar cum fereastra e aceeasi sirma trebuie sa fie de sectiune mai mica pentru a incapea, asta inseamna o putere reala mai mica a transformatorului decit puterea calculata cu formula P=S*S. De aceea e nevoie de o sectiune reala mai mare decit cea rezultata din acea formula. Coeficientul cu care trebuie inmultit depinde de cit de mult vrei sa mergi cu calculul numarului de spire pe volt. Daca se imparte 50 la 35 atunci acel coeficient rezulta de 1,42. Cu 55/35 rezulta 1,57 iar cu 60/35 rezulta 1,71. Datorita acestui coeficient spunea blue ca S=(1,4-1,6) radical P iar gabriele spunea ca la traf cu 16cm2 obtii cca 150w continu......in cel mai fericit caz!!

In plus mai trebuie tinut cont de calitatea tolei, perderi plus inductie maxima. O tola foarte buna are pierderi in fier de 1W/kg sau mai mici pe cind la o tola de slaba calitate pierderile pot depasi 5W/kg iar asta cind tolele sunt noi. Cu o tola proasta acel coeficient trebuie sa fie si mai mare altfel nu se obtine suficienta putere.

[fgbogdan]

primul canal - in aer.

functioneaza - am ceva abateri de la tensiunile din simularea d-nului Lazaroiu - in loc de 18.21V la catod am 28V, in rest sunt in limite normale.

 

mare belea cu PL500 - pana acum am gasit 3 defecte ... una la filament - si la celelalte doua - nu aveam deloc tensiune la catod (tot ce am sunt recuperate).

 

intrebare 1 - cum reduc mai bine la 6.3V din 24 sau (15) cu rezistenta (acum am rezistenta - dar se incalzeste) sau cu stabilizare (L7905 sau LM317) ?

intrebare 2 -

trebuie sa urcati filamentul la +50V chiar si +60V.

... e ok cu divizor din rezistente ? sau trebuie altceva ?

Mai pun condensator la divizor - sau nu ?

 

 

[blue]

Din 24v nu prea ai cum sa ajungi la 6,3v avind pierderi de 75%, poate doar cu o sursa in comutatie, divizoarele rezistive si stabilizatoarele parametrice nu sint facute pt o astfel de incarcare inutila. Decit astfel de improvizatii este mai rentabila folosirea uni mic transformator de 6,3v, daca nu doresti rebobinarea transformatorului...

[fgbogdan]

in schema originala e utilizat un 20 OHM / 5W - dar pentru 2 - ECC-uri puse in serie pe pinii 4,5 (deci 6,3+6,3+6,3+6,3 la 0.15A ) deci cadere de 3V care reduce de le 27 la 24 - din pacate 6N2P nu am cum sa le pun in serie decat doua ... au consum de 0.35 -> deci imi trebuie 35 OHM/4W. Am pus dar se incalzeste tare.mai am varianta sa inseriez filamentele de la 6N2P si asa va trebui sa reduc mai putin de la infasurarea de 15V - asa as rezolva cu 8Ohm/1W.Oricum insa ma astept ca dupa cel de-al doilea canal - sa am probleme de dimensionare la transformator pe anodica - si sa trebuiasca sa aleg un miez mai mare.

[fgbogdan]

2 canale.

am pus 6N2P in serie intre ele si cu o rezis. de 10Ohm - si le alimentez la 15V.

dupa 15 minut de test - trafo nu e nici macar caldut. O sa ramana asa cum este.

urmeaza o pauza pana la o idee de carcasa si apoi alta pana la realizare :-)

 

[Lonerider]

Buna. Ma bag si eu pe acest topic, ca sa nu mai deschid altul pe aceeasi tema, pentru ca am inceput sa lucrez la un amplificator de chitara (fara prea mari pretentii) cu PL500 PP, o schema care am gasit-o pe undeva pe forum-uri (probabil pe aici sau pe altul, nu mai stiu). Schema cuprinde un ECC83 si 2 x PL500. Trafo audio are Raa=2,5k. Detin 2 transformatoare, ambele cu tole E14 x 4,5, unul sa-l bobinez pentru audio, celalalt pentru alimentare. Intrebarea mea este daca pot alimenta filamentele tuburilor PL500 in serie, pentru a scadea curentul pe infasurarea secundara? Cu alte cuvinte, secundarul pentru filamente vreau sa-l bobinez pentru 54V (2XPL500) cu priza la 6,3V (ECC83). Multumesc si scuze daca am creeat deranj.

[Vizitator]

Da, poti lega filamentele in serie la PL500. Practic trebuie sa obtii in curent de 300 mA, ceea ce poti obtine si cu sarma de 0,35 mm. Vezi ca ECC83 e smecher, in sensul ca daca legi filamentele in paralel si le alimentezi intre pinul 9 de o parte si pinii 4+5, TRAGE FIX 300 mA , deci nu trebuie nici o priza, se poate inseria direct cu filamentele de la PL500.Succes!

[Lonerider]

Da, poti lega filamentele in serie la PL500. Practic trebuie sa obtii in curent de 300 mA, ceea ce poti obtine si cu sarma de 0,35 mm. Vezi ca ECC83 e smecher, in sensul ca daca legi filamentele in paralel si le alimentezi intre pinul 9 de o parte si pinii 4+5, TRAGE FIX 300 mA , deci nu trebuie nici o priza, se poate inseria direct cu filamentele de la PL500.Succes!

Multumesc, asta nu am stiut. Pentru asta trebuie sa fac secundarul de filamente la 61V, ma gandesc.

[Vizitator]

Banuiesc ca ECC-ul il vei folosi ca si driver... fii atent la tensiunea dintre filament si catod, probabil ca alimentarea o vei face pe la 300V, pe PL500 poti sa mergi linistit si la 400V... deci sunt mari sanse sa depasesti valoarea maxima admisa la ECC83, care este de 180V.... deci trebuie sa urci potentialul filamentelor fata de catod.

[Depanatoru]

Atentie la inserierea de lampi mici cu finale ... filamentul la finale are rezistenta mai mica la rece plus ca se incalzeste mai greu , inseamna ca lampile mici vor fi supravoltate pana se incalzesc finalele

[Vizitator]

Pai lampile din seria "P" nu au fost concepute tocmai pentru a se inseria filamentele si a se alimenta din retea direct prin rezistori de putere...? cel putin asa imi amintesc ca era prin televizoarele romanesti gen Miraj... Chiar m-ai facut curios... merg sambata acasa si testez practic...

[Depanatoru]

ECC83 nu e cu P doar consuma 300mA , lampile cu P au filamentul special construit , oricum conteaza cate lampi sunt inseriate si de care , una e ca din 220V sa ai un filament de PL500 de 27V care se incalzeste mai greu , restul fiind lampi mai mici , si alta sa ai din 61V 2 PL500 si un ECC83 care va vedea multa tensiune la pornire ( aproape tot ).Se poate face inserierea dar folosindu-se o sursa de curent constant de 300mA

[carageae]

ECC83 nu e cu P doar consuma 300mA , lampile cu P au filamentul special construit , oricum conteaza cate lampi sunt inseriate si de care , una e ca din 220V sa ai un filament de PL500 de 27V care se incalzeste mai greu , restul fiind lampi mai mici , si alta sa ai din 61V 2 PL500 si un ECC83 care va vedea multa tensiune la pornire ( aproape tot ).Se poate face inserierea dar folosindu-se o sursa de curent constant de 300mA

La asta nici eu nu m-am gandit...sa inteleg ca lampile mici cu filament de 300mA rezista mai bine sau nu conteaza? PCC83 nu stiu sa existe, dar PCC85 sau PCC88 se gasesc...sa inteleg ca pt. asta era si un termistor in circuitul de filamente la tv-urile cu alimentare serie?Asadar, lampile din seria P rezista mai bine la supravoltari de scurta durata, sau nu? Ma refer evident la cele mici...