Vizitator Postat Mai 28, 2012 Partajează Postat Mai 28, 2012 Nu trebuie sa te simti inhibat de interventia mea. Realizarea ta este remarcabila. Sfatul meu cu tehnologia ocolitoare, este pentru cei care fara sa se complice cu scule speciale, vor sa realizeze totusi o gaura lamata functionala, estetica si ieftina. Link spre comentariu
radu cnc Postat Mai 31, 2012 Partajează Postat Mai 31, 2012 Prezint un dorn util pentru lucrari care nu pot fi prinse decat din gaura.In cazul meu am avut nevoie de un dorn de 16mm pentru a prelucra cote de rulment in doua pinioane pentru curea cu dinti si nu puteu fi prinse in universal din cauza unor saibe in lateralele pinionului.Dornul este expandabil prin strangerea unui surub conic care prin strangere creste diametrul partii crestate. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 31, 2012 Partajează Postat Mai 31, 2012 Va trebui sa il tratezi termic, astfel incat sa capete elasticitate. In caz contrar nu poate fi folosit decat cel mult de 2...3 ori. In zona de capat a crestaturilor, sunt concentratori de eforturi foarte mari si materialul incepe sa "curga", dupa numai cateva manevre de strangere-slabire in sarcina. Link spre comentariu
alin 105 Postat Mai 31, 2012 Partajează Postat Mai 31, 2012 Presupun ca radu cnc a prevazut ca aceea cota de expandare sa fie mica, de ordinul a 1-2 max zecimi de mm....fiind vorba de cota de rulment.Asa ca ruptura materialului e improbabila si dupa zeci de utilizari. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 31, 2012 Partajează Postat Mai 31, 2012 Chiar si la deplasari de ordinul sutimilor, daca suprafata conica de actionare are un unghi mic, atunci cele patru brate ale pensetei au tendinta sa se aseze in contact cu toata suprafata interioara a piesei si deci in sectiunea cu concentratori va actiona un puternic efort de forfecare. Mai trebuie tinut cont, ca zona cu concentratori mai este solicitata si la torsiune in timpul strunjirii. Daca insa se caleste penseta la o duritate de aproximativ 50 HRC, racordarea la efortul de asezare in contact cu piesa se face in mod progresiv, iar rezistenta la torsiune va creste si ea. Sa nu va faceti impresia ca sunt un "Gica Contra", cautator de noduri in papura. Daca aveti ocazia, uitativa in dulapul de scule al vreunui frezor si veti vedea nenumarate pensete cu unul dintre brate rupte in zona de concentrare a eforturilor, datorita unor mici defecte la uzinare, sau a unui tratament termic neadecvat.Ca sa inchei intr-un ton pozitiv, trebuie sa spun ca asemenea dispozitive folosesc si eu, destul de des. Pot sa ii fac si o sugestie lui Radu, de a inlocui surubul cu suprafata conica printr-un simplu dorn autocentrant conic prevazut la capatul mai mare in diametru cu o gaura de centrare. Actiunea de "umflare" a pensetei la asezarea pe suprafata interioara a piesei se va realiza doar la impingerea cu varful de centrare fixat in pinola papusii mobile. Asa cum l-a conceput Radu, piesa nu poate fi prinsa intre varfuri si deci va trebui fixat in consola, cat mai scurt. Link spre comentariu
radu cnc Postat Iunie 1, 2012 Partajează Postat Iunie 1, 2012 Dornul functioneaza bine si netratat termic, iar solutia aleasa cu surub a fost pentru ca eu dupa fixarea piesei pe dorn, in acea piesa trebuia sa strunjesc o cota de rulment.Diferenta de diametru intre dorn si piesa este zero pentru a avea un contact perfect pe diametru. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 1, 2012 Partajează Postat Iunie 1, 2012 Ok! Atunci nu era mai simplu si mai ieftin, un dorn cu cota de strangere si fixare prin piulita?! Link spre comentariu
radu cnc Postat Iunie 1, 2012 Partajează Postat Iunie 1, 2012 Cred ca nu am fost inteles si postez un desen. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 1, 2012 Partajează Postat Iunie 1, 2012 Acum am inteles, intr-adevar. Link spre comentariu
goguboeru Postat Iunie 5, 2012 Partajează Postat Iunie 5, 2012 Domnilor dar nimeni nu vrea sa prezinte un cap divizor pe care si-la facut sau intentioneaza sa-l faca ? Parca Dnl.ola nicolas are un cap divizor foarte frumos realizat. Eu sunt foarte interesat de confectionarea unuia de fapt as vrea mai degraba o masa divizoare ca piesa sa poata fi prinsa si orizontal si vertical fata de masa frezei, mai ales ca se pare ca doar ansamblul surub roata melcata e mai dificil de realizat. Intentionez sa fac niste schite si sa le dau unui frezor si unui strungar sa imi spuna un pret pt piesele ce nu le pot confectiona eu si sa demarez lucrarea. Am pentru el un universal de 160 cu 3 bacuri. Sau daca se arunca la preturi prea mari domnii, mai e varianta aceasta cu niste modificari din partea mea : http://www.uni-max.ro/h-v-sklicidlo-80-mm/d/ O singura ambiguitate persista : 30:1, 40:1, 60:1 sau ce valoare ar fi recomandata. Pe net se pare ca se "poarta" 40:1 raportul de, demultiplicare. Capul/masa divizor ar trebui sa poata folosi pentru divizare : discuri de divizare, roti dintate pentru copiere directa a rotii defecte sau dupa una din multele roti ce le avem pt. avansuri ,vernier gradat. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 6, 2012 Partajează Postat Iunie 6, 2012 ...30:1, 40:1, 60:1 sau ce valoare ar fi recomandata...Cu cat raportul este mai mare, cu atat precizia divizarii creste. Limitarea raportului la valoarea 40:1, se face in scopul optimizarii compromisului rezistenta mecanica - precizie, a dispozitivului. Link spre comentariu
radu cnc Postat Iunie 6, 2012 Partajează Postat Iunie 6, 2012 La divizoarele mici se folseste 40:1, la masa rotativa de FUS22 90:1, la masa rotativa de FUS25 120:1. Link spre comentariu
goguboeru Postat Iunie 6, 2012 Partajează Postat Iunie 6, 2012 Am vazut cat e de mare aia de FUS.Eu ma gandeam sa il/o folosesc la freza tip Einhel.Cred ca o sa raman la 1:40 . Am vorbit cu frezorul a zis ca imi face ansamblul sa ii dau distanta intre centre(presupun ca intre centrul roatii melcata si centrul axului ),si cand vede schita zice si costul.Un ax melcat din plastic de dimensiunea la care vreau io sa il fac costa la un mag de modelism 64RON !!!Numai axul.Am zis ca roata melcata sa fie de maxim 50mm diametru. Dar nu ma bazez pe nimic,decat din design care vreau sa fie cat mai plat,poate are cineva o alta sugestie, motivata bineinteles.Oricum nu roata o sa asigure fixarea ci un sistem de blocare a universalului. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 6, 2012 Partajează Postat Iunie 6, 2012 Un mecanism melc - roata melcata, este ca orice mecanism cu rol cinematic, unul de precizie mare. La angrenajele melc - roata melcata, cea mai importanta caracteristica, este o pata de contact intre melc si roata melcata, de suprafata cat mai mare. Pentru a se asigura pata de contact cu suprafata maximizata, roata melcata nu se poate construi decat cu o scula care sa aiba caracteristici geometrice identice cu ale melcului si doar prin procedeul frezarii prin rulare cinematica a danturii. Extrem de putini frezori cunosc aceste amanunte si le pot aplica in practica. Daca te-ai uita intr-o carte destinata "ridicarii calificarii frezorilor" ai constata ca toate operatunile legate de rotile melcate au o categorie tipica lucrarii, apropiata de maxim. Acum peste 20 de ani, i se putea cere unui frezor sa execute o roata melcata, numai daca avea una dintre categoriile 6, sau 7. Dincolo de categoria a 7-a, nu mai erau decat maistrii prelucratori prin aschiere. Asadar lucrarea este una dintre cele mai dure probe de lucru pentru orice frezor. Daca mai pui in plus faptul ca dimensiunile rotii melcate, trebuiesc stabilite printr-un calcul destul de complicat, gasirea unui frezor apt sa execute fara desen o roata melcata, este practic o misiune imposibila. Adusesei vorba, despre mecanismul construit de mine. Recunosc din capul locului ca acesta este o improvizatie. Desi proiectat dupa toate regulile, caracteristicile lui nu sunt cele ale unui angrenaj cinematic, fiind practic mai mult o "inventie" personala destinata unor lucrari pe care tineam cu tot dinadinsul sa le fac. Stiam acest lucru si totusi am riscat sa consum o mare cantitate de resurse materiale, precum si de timp si munca, pentru a duce proiectul la bun sfarsit. Intrucat la acea vreme nu am putut gasi un semifabricat din bronz pentru roata melcata si nici macar unul din fonta cu grafit nodular, am reusit cu chiu cu vai, sa procur un semifabricat sinterizat moale. A fost insa atat de moale, incat dintii rotii melcate s-au sters dupa doar primele operatii la care am utilizat mecanismul. De aceea, constient fiind de toate conditiile tehnice absolut necesare, astept cu foarte mare interes punerea in functiune a frezei FUS 22, corelata cu un proiect mai amplu al meu de a realiza pentru aceasta freza o lira cu roti de schimb, asemanatoare cu cea de la freza FUS 25, cu care frezele FUS 22 nu au fost dotate prin constructie. Prin utilizarea rotilor de schimb la actionarea arborelui primar al mesei rotative, sper sa pot realiza conditiile necesare frezarii prin rulare a rotilor dintate si/sau melcate. Toate aceste lucruri depind doar de niste bani necesari instalarii retelei de alimentare trifazate, bani pe care nu am nici o sansa sa ii disponibilizez anul acesta. Am vrut prin toate aceste dezvaluiri sa-ti relevez cat de complicata este chestiunea. Dar intrucat nu vreau sa te descurajez, am sa-ti urez succes in tentativa ta. Link spre comentariu
goguboeru Postat Iunie 7, 2012 Partajează Postat Iunie 7, 2012 "Tradus " pentru mine : sa inteleg ca este vorba de jocuri nepermis de mari ce pot aparea intre dintii axului cu dintii rotii ? Asta datorita prelucrarii cu scule diferite a unuia si a altuia? Sau din ce alt motiv ? Inexperienta poate? Sau ca suprafata e rugoasa (prezenta cuvantului "pata" in context) sau nu este "plana" daca poate fi folosit termenul cand te referi la suprafata unui dinte? Si cu timpul se slefuieste si apar jocuri? Ceata persista .... Si chiar e obligatoriu ca roata melcata sa fie din bronz? De ce? Eu intentionez ca axul melcat sa fie o bucsa cu dantura melc la exterior iar la intrerior sa fie gaurita si sa prezinte un canal de pana. De ce bucsa si nu ax ? Pt ca s-ar putea ca axul sa suporte modificari si e mai usor de facut un ax chior decat un ax cu melc ? Iar pentru alegerea diametrului rotii dintate nu are nimeni nici o parere pro sau contra ? Si o ultima intrebare : 40:1 cum se poate vedea ca un ansamblu are acest raport ? De exemplu ai o roata melcata si un ax melcat cum poti sa vezi ce raport au fara a fi montat intr-un angrenaj? Poate numarand dintii? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum