Scule in regim DIY

[goguboeru]

Nu am noutati, deoarece frezorul o sa faca ansamblul melcat spre sfarsitul saptamanii.Partile laterale sunt facute in functie de dimensiunile acestui ansamblu, asa ca astept.

[ndc74]

Am si eu o intrebare. Am vazut pe diverse cutite sau burghie marcat Rp2, Rp3, Rp5, Rp7 etc. Ce titpuri de otel rapid sunt astea si unde as putea gasi caracteristicile lor?

[Vizitator]

...Rp2, Rp3, Rp5, Rp7 etc...unde as putea gasi caracteristicile lor?

Aici, sau aici

[goguboeru]

Azi in sfarsit a terminat de facut frezorul(strungarul?) ansamblul melcat.Pun si io poze cu ele .Ceea ce i-am dat (piesele brute) io a zis ca nu a putut sa le foloseasca ,roata de bronz(alama) ca era prea mica in diametru iar piesa din fier pt melc ca era prea moale (???) materialul si nu putea sa il finiseze. A/Au facut altele si gata.PS Site-ulMegaupload a fost inchis de autoritatile americane.

[fenobarbital]

Haideti cu ajutor ca nu mai inteleg nimic; am facut un experiment confectionindu-mi un cutit de strung de interior, si am zis ca cea mai buna varianta ar fi sa lipesc cu alama un virf de HSS ~15mm lungime pe o bara cu lacasul anterior frezat; sa formez cutitul dintr-un blank integral din hss, ar fi insemnat multe ore de polizat si am incercat sa evit. Experimentul in sine a fost un esec dar intrebarea este: otelul HSS isi pierde definitiv duritatea dupa inrosire (atingerea punctului Curie) fie si eventual racit apoi fortat in jet de apa (calit)? Ca mie initial asa mi s-a parut (la suprafata); pentru ca putea fi zgiriiat cu usurinta cu un alt virf din hss. M-am enervat si am aruncat totul intr-un colt...Insa acuma citesc in "popular mechanics 1921" cum se lipesc virfuri din otel de scule pe corpuri din otel obisnuit, cu acelasi scop. M-am enervat iarasi si am inceput sa polizez virful de HSS rezultat si surpriza; pare sa fie destul de dur totusi (aluneca pila cel putin si "scrijeleste" cu usurinta suprafata unui otel obisnuit).

[mihaighe]

Eu am incercat si eu sa fac un cutit de interior din bara de otel rapid de 6x6,din cauza ca se poliza greu am incercat sa-l decalesc sa-l polizez si apoi calit la loc.Rezultatul nu m-a multumit pentru ca nu a mai ajuns la duritatea initiala.Acum folosesc cutitul numai la bronz ,alama ,plastic dar niciodata la metale mai dure.S-ar putea sa nu fi reusit calirea(l-am calit in ulei de cutie de viteze).

[fenobarbital]

Totusi pentru mine ramane un subiect deschis, pentru ca avantajele folosirii unor repere din HSS; gaurite, filetate, formate intr-un anume fel dorit, mult mai usor in starea lor decalita si mai apoi calite ar fi urias. Ramane sa incerc de atitea ori pina voi ajunge la un rezultat satisfacator; daca se putea in 1921 nu vad nici un motiv sa nu se poata si in 2012 :-D. Mi-ar fi de mare ajutor sa impartasiti experienta voastra sau macar cum ati vazut-auzit sau cum v-ati gindit ca se face.

[Vizitator]

...S-ar putea sa nu fi reusit calirea(l-am calit in ulei de cutie de viteze).

la calirea in uleiuri minerale (fiind un mediu de racire "lenta") duritatea urca arareori peste 58...59 HRC. Pentru o duritate de 64...65 HRC, cat se foloseste la sculele aschietoare, calirea se face in apa, care este un mediu de racire "rapid". De aceea se si numeste otel rapid. Este conceput special, sa reziste la aceasta metoda de calire. De fapt marea majoritate a otelurilor aliate pentru scule, au aceasta proprietate. Celelalte oteluri aliate (de utilizare generala) nu rezista la calirea in apa. Se micro-fisureaza intr-un mod specific, vizibil cu o lupa, iar uneori chiar si cu ochiul liber.

...Mi-ar fi de mare ajutor sa impartasiti experienta voastra...

Pentru o decalire eficienta bara de otel rapid trebuie inrosita la un ton viu (aproximativ 1000 grade) si trebuie racita lent - cu tonuri de rosu din ce in ce mai inchise. Limita de racire este undeva sub temperatura la care otelul nu mai are o culoare rosie, ci doar acel efect specific la care meseriasii spun ca "face ape". Pentru o incalzire uniforma in cuptor, este deci necesar un cuptor cu control de temperatura. Deci hobby-istului nu-i ramane, decat sa foloseasca o metoda de incalzire cu becul autogenului prins in portcutitul strungului. Bara de decalit se prinde intre varfuri - merge si in universal. Se alege turatia cea mai mica, astfel incat sa se minimizeze ventilatia prin rotire. Se apropie flacara de bara si se manevreaza sania longitudinala stanga - dreapta, pana ce bara capata culoarea descrisa mai sus. Se indeparteaza apoi in mod progresiv flacara, pana cand metalul nu mai "face ape". In acest moment bara este complet decalita si se poate prelucra foarte usor la strung, sau se poate freza dupa dorinta. Pentru recalire, se inroseste bara cam la aceeasi temperatura, fara a o mai fixa in strung. Inrosirea se poate face in mana, bara fiind tinuta cu un cleste. Cand a ajuns la temperatura necesara, se cufunda brusc in vasul cu apa pregatit din timp. Vasul trebuie sa contina o cantitate de apa in kilograme, cam de 50...100 de ori mai mare decat masa piesei de calit. Operatorul va purta manusi de protectie din piele pentru a evita arsurile provocate de vaporii de apa supraincalziti degajati din abundenta. Atentie de asemenea la ochi. De preferat se pun ochelari de protectie.

[fenobarbital]

Pe wikipedia scrie altfel despre hss: " ...can withstand higher temperatures without losing its temper (hardness) This property allows HSS to cut faster than high carbon steel, hence the name high speed steel."; desi nu prea mai pun 100% crezare nici in articolele de-acolo; bunaoara in cadrul aceluias articol se spunea ca au fost folosite pe scara larga prin anii '40, dar in aceeasi revista "popular mecanics" e plin de referiri la ele si la inceputul anilor 1920.

(off topic, ma tot minunez la ce nivel de tehnologie erau "imperialistii" de americani in acei ani; cind in tarile romane era inca vie amintirea rascoalei taranilor din 1907).

 

Este demna de retinut ideea cu rotirea in vederea incalzirii uniforme a semifabricatului la decalire; de citeva ori am reusit sa "crap" bare din hss, mai ales lungi datorita incalzirii neuniforme. In rest am cam respectat cerintele enuntate de domnul ola_nicolas, atunci cind am testat decalirea; cu improvizatiile actuale imi ia insa destul de mult timp sa ajung la temperaturi mari si cred ca momentan am sa ma opresc aici, pina imi mut "teatrul" intr-un loc mai aerisit si spatios. Dupa recalire; bara arata ca si semifabricatele nerectificate ce se gasesc prin piete; avea la suprafata o culoare neagra intensa si dupa polizare pe o piatra fina avea aspectul specific al otelului hss rectificat. Insa duritatea avuse de suferit.

Am mai citit pe undeva ca otelul cind ajunge in punctul Curie, isi pierde proprietatile magnetice (nu mai este atras de magnet) si acest lucru ar fi util pentru verificarea temperaturii. (?)

[mihaighe]

O sa incerc metoda de calire si decalire ca am niste bare de otel rapid si vreau sa le debitez cu flexul ca sa fac niste cutite de debitat (ca de asta nu prea am).Prin polizare nu prea am reusit ca este mult de lucru si le cam decaleam si nu tineau gura.

[Vizitator]

Ceea ce scrie in Wikipedia, este ok. De fapt acea proprietate de a taia mai rapid decat otelul carbon, se datoreaza printre altele si mult mai bunei comportari la mediile de racire rapide, cum ar fi emulsia, sau chiar aerul. Este ok insa si ceea ce am scris eu, insa din punctul de vedere al tratamentului termic.

[fenobarbital]

Dar pentru debitare cu flexul nu este necesara decalirea; regula ar fi ca de fiecare data bara sa fie fixata rigid in menghina (am folosit si menghina de mana) si grosimea discului sa fie cit mai mica (uzual 1mm); mai folosesc aproape intotdeauna un variator de turatie pentru flex, fixat pe o turatie mai mica, pina se formeaza canalul unde va rezulta taietura. In rest trebuie rabdare, un borcan cu apa masca de protectie, ochelari si deplasarea continua pe lungimea canalului a discului de flex. La final se finiseaza totul pe polizor (e bine sa se lase un strat generos de material, pentru ca taierea cu flexul este o "ciopirtire"). Eu ma gindeam sa decalesc HSS pentru a-l prelucra mai bine pe freza si masina de gaurit.

[mihaighe]

Dar pentru debitare cu flexul nu este necesara decalirea.In rest trebuie rabdare, un borcan cu apa .

Asa este numai ca mie nu prea imi reuseste operatia si se decaleste cutitul.Tinand cont ca este mult de polizat si de taiat pana ajung la profilul trapezoidal sper sa mearga mai usor cu cutitul decalit.Candva am lucrat undeva unde aveam acces la o masina de prelucrat prin electroeroziune-daca ar fi acces si acuma va dati seama ce cutite as putea face.

[fenobarbital]

Pai atunci ce sa zic? Eu cred ca problema multora este de abordare; pina acum 1-2 ani, trageam de un set de freze din HSS-G "Space Age" - ca sa zic asa, de firme respectabile, cu taisuri proiectate pe calculator si executate cu precizie pe masini ultrasofisticate; dar pina sa ajunga la mine, mai suferise o reascutire, tot de fabrica si taisurile aratau ok (erau cu minim 4). Acum stau si se pune praful pe ele.Nici nu vroiam sa aud sau sa vad "urataniile" FSR de care era plina piata; recent insa am schimbat abordarea mi-am cumparat citeva cu doua taisuri (la pret de pachet de pufuleti-bucata) am tot incercat sa le ascut (in paralel ma dotasem cu foarte multe piatre abrazive de toate tipurile si dimensiunile) si am ajuns la "performante" mai bune decit cele de firma (care repet, nu erau noi). Cam acelasi lucru s-a intimplat si cu cutitele de strung. Nu reuseam nici cum sa debitez; la degrosare foloseam avansul transversal mic pe care-ar fi trebiut sa-l folosesc la finisare, datorita ascutirii proaste; ce sa mai vorbesc despre filetare... Oricum avem cu citeva exceptii, trebuie sa recunoastem, masini de calitate si precizie slaba, cumva trebuie compensate aceste lucruri si eu incerc prin ascutirea corespunzatoare a sculelor aschietoare. Experienta nu se poate dobandii peste noapte, totul e sa fim perseverenti. Atita vreme cit majoritatea facem lucrari din hobby, iar pretul la magazin a unei freze cu coada cilindrica de 16 este undeva pe la 50-60RON (magazin care dealtfel are preturi normale) eu zic ca merita sa invatam sa ni le ascutim-facem singuri.

[fenobarbital]

Ca sa imi intaresc afirmatiile cu un exemplu concret, va prezint ascutirea unei freze cu con morse 3, doua taisuri, produsa cindva la FSR. Datorita faptului ca a fost azvirlita de colo-colo multi ani, s-au ciobit serios virfurile, in asa hal, incit trebuia re-formata. Astfel dupa razuirea urmelor de lovituri de pe coada (tin mult la arborele frezei) si refacerea aspectului de finisat, s-a trecut la debitarea cu flexul a virfului dupa cum se poate vedea. Am folosit disc de 1mm grosime.Din lipsa unor auxiliare; freza a fost tinuta cu mina, flexul la fel. Din cind in cind s-a racit cu apa. Ulterior s-au corectat denivelarile urmarindu-se sa se obtina o suprafata cit mai plana (freza sa stea "in picioare", sa nu se rastoarne). S-au trasat si 2 taieturi paralele cu linia imaginara ce opune cele doua taisuri. Apoi s-au format muchiile de degajare ca si la freza originala (acele muchii inclinate, specifice frezelor cu 2 taisuri). Aceasta operatiune s-a facut cu flexul mic, cu variatorul de turatie pus pe jumatate, folosind un disc de 5mm grosime (de polizat). Unghiul s-a format "ochiometric", urmarindu-se eliminarea progresiva a aceleasi cantitati de material de pe fiecare parte. Secretul unei suprafete cu cit mai putine denivelari si plana, este eliminarea alternativa a straturilor de material, cu alternarea planurilor (odata x, apoi y si tot asa). Restul, ascutire la polizor, cu piatra groba, apoi mai fina, reascutirea taisurilor si finisarea lor cu disc diamantat de 2Lei si imprimarea unui profil "total contraindicat de specialisti" ca sa-l citez pe nelute8 dar foarte bun zic eu.Timp total, cam 2 ore; diametru freza - 32mm scopul- se va folosi la frezare plana (nu canale), cheltuieli - sub echivalentul unui pachet de tigari (freza+discuri+uzura scule si echipamente+curent+ce mai vreti). Echivalentul la magazin - nu am gasit, cea mai mare este de 28mm si costa 125RON.Mai este evident ca in primele minute de folosire freza va taia cu taisul mai lung; daca am pune comparatorul sa masuram virfurile, garantat ar iesi unul mai lung ca celalalt, insa dupa "rodaj" acestea se egalizeaza natural.