Vizitator Postat Noiembrie 5, 2014 Partajează Postat Noiembrie 5, 2014 Domnule Lazaroiu. Pentru a avea rezultate din doua surse, va rog sa simulati pe sistemul dumneavoastra, etajul final PP cu tuburi 6L6GC reprezentat in imaginea din atasamentul din imagine. Daca sistemul are un model propriu pentru aceasta pentoda finala, atunci utilizati acel model, sau in caz contrar, cel mai apropiat model de pentoda finala echivalenta. Sursa de semnal, este o sursa simetrica de semnal sinusoidal cu frecventa de 1 kHz si amplitudinea tensiunii de 20 V, asa dupa cum reiese din imagine. Negativarea grilelor se realizeaza din sursa V2 de 20 V. Sursa de tensiune anodica, are tensiunea de 360 V. Valorile componentelor pasive, sunt cele care reies din schema. Difuzorul va fi inlocuit cu o rezistenta ohmica de 6 Ω. Transformatorul de iesire, are urmatoarele date de proiectare: w1=2x1877 spire; w2=117 spire; Inductanta unei sectiuni a primarului este de 15,3288 H; rezistenta ohmica a unei sectiuni primare este de 164,2 Ω; rezistenta ohmica a secundarului, este de 0,509 Ω. Pentru un eventual calcul al parametrilor magnetici, veti tine cont ca transformatorul se bobineaza pe un miez avand aria sectiunii de 8 cm2 si o lungime medie a liniilor magnetice de 17,83 cm. Puteti determina ce parametri doriti dumneavoastra pentru acest etaj final. Pe mine, ma intereseaza in mod deosebit puterea disipata in sarcina pe fiecare dintre anozii celor doua tuburi, precum si puterea transferata in difuzor. Pentru a putea pune de acord intr-un mod minimal cele doua modele, v-am dat in schema valorile de curent continuu pentru tensiunile si curentii anodici, precum si pentru tensiunile si curentii grilelor ecran. In imaginea din atasamentul al doilea, am dat tezultatele obtinute de mine dupa un timp de tranzitie de 0,069 secunde. Altminteri, daca timpul va permite, va rog sa propuneti dumneavoastra o schema de etaj final cu aceleasi tuburi (cu toate imbunatatirile pe care le considerati de cuvinta) astfel incat sa se obtina o putere transferata in difuzor de 64 W, la care ma intereseaza aceiasi parameti precizati mai sus. Va multumesc. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 6, 2014 Partajează Postat Noiembrie 6, 2014 (editat) Lăzăroiu ar trebui să simuleze(dacă va simula) conexiunile astea V3-V4 http://oi60.tinypic.com/2135cso.jpg (indiferent de valori) să vedem şi noi cum arată un sinus scobit în ieşire. Nu vii aici cu schema "corectată" după "zece mii" de atenţionări (şterse) să ceri simulare. Unde sunt postarile mele la subiect ola_nicolas ?! constat/văd că ai dreptul să ştergi reeditezi tot ce vrei ,nu văd o situaţie normală ,am constatat/realizat în decursul timpului că mai mulţi utilizatori sau plâns de aceste matrapazlâcuri ale domniei tale(din secţiunea pe care o păstoreşti ). În viziunea mea nu trebuie simulată schema "corectată" ,trebuie simulată schema iniţială unde tu prezinţi un sinus nealterat la ieşire. Acum să vedem de ce am pus ghilimele la schema corectată chipurile http://www.elforum.info/uploads/monthly_11_2014/post-183846-0-06955400-1415253792.jpg aşa cum vedem noi toţi fără simulare în această schemă "corectată" disipaţia la anozi 6L6GC foarte mare mai mult conexiunea directă g2-6L6GC la sursa 360V fără rezistenţa de limitare Rg2 compromite g2 (g2 trece dincolo de regimul de incandescentă).ASTA se cere a fi simulat (poftim ,să fie simulată schema nouă/corectată). Editat Noiembrie 6, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 6, 2014 Partajează Postat Noiembrie 6, 2014 (editat) Consider că într-un proces de simulare decent trebuie să definim tuburile V3-V4 ca fiind generice http://www.elforum.info/uploads/monthly_11_2014/post-183846-0-06955400-1415253792.jpg nu cunosc valoarea sarcini anod-anod. Acum să vedem cum trebuia să arate sinusul scobit la ieşire pentru situaţia de aici http://oi60.tinypic.com/2135cso.jpg cam aşa domnilor http://oi60.tinypic.com/alsqx3.jpg Camelus bactrianus(cămila cu două cocoaşe , stilizată domnilor). Editat Noiembrie 6, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 6, 2014 Partajează Postat Noiembrie 6, 2014 Domnilor! Sunt mai multi interesati sa intre in zona asta, putin ezoterica a simularilor. Si ola_nicolas face parte din aceasta categorie (desi are experiente de simulare in alte domenii). Deci, tratati-ne decent si cu rabdare! Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 6, 2014 Partajează Postat Noiembrie 6, 2014 Nu vorbi in numele meu, Feri. Eu sunt interesat sa discut despre simulari si modele, doar pe topicurile pe care se face asta. Fara "membri evoluati", care nu stiu sa deosebeasca o schema functionala simulata, doar pentru ca un traseu a fugit de la locul lui (la printare) si pare legat in alta parte decat este in realitate. Cine a simulat o schema electrica, stie sa o evalueze dupa animatia grafica si dupa rezultatele numerice si grafice afisate. Ca sa inchei odata cu aceasta discutie de care m-am saturat - la pagina 77 a prezentului topic se gaseste acea formula "magica" a lui valderama, la postarea #1148 - cea care creste "randamentul" peste 100%. Este a lui. Nu i-a modificat-o nimeni, poate doar el sau moderatorul (desi nu cred) Nu ar fi rau sa il convinga cineva ca ala nu este randament. Poate doar fara astfel de "licente" (si cu mai putine comentarii straine de subiect) topicul ar capata caracter ezoteric. In alta ordine de idei, cred ca nimeni nu este mai calificat decat tine (ca moderator) sa ii explici lui valderama (dar si altora) ca nu oriunde pe forum pot veni sa peroreze offtopic fara sa le fie sterse postarile. Atunci cand vine sa discute despre randamente, trebuie sa discute despre randamente si nu despre scheme. De fapt postarile nu sunt sterse, ci doar "ascunse", astfel incat sa fie oricand consultate ca probe. Sa fie multumiti (el si popa_marius) ca odata cu ascunderea nu a fost pusa in actiune si o sanctiune. Poate ei nu stiu inca faptul ca sanctiunile in noul format vin automat la setarea moderatorului si nu mai depind de Vasile - bun prieten al celor de la vintage. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 7, 2014 Partajează Postat Noiembrie 7, 2014 (editat) Fara "membri evoluati", care nu stiu sa deosebeasca o schema functionala simulata, doar pentru ca un traseu a fugit de la locul lui (la printare) si pare legat in alta parte decat este in realitate. Exclus ca un traseu(mai multe trasee...) să fugă de la locul lui la printare(argument pueril cum că fug traseele la printare). Nu sa "aprins" grila a doua(ecran) 6L6GC aici ?! http://www.elforum.info/uploads/monthly_11_2014/post-183846-0-06955400-1415253792.jpg cu disipaţia la anozi cum stai ? În simulare posibil nu sa aprins dar în realitatea fizică-materială se "aprinde" negreşit http://oi62.tinypic.com/2l91guu.jpg aşa cum probabil poţi vedea vârful de curent pe grila a doua atinge 46mA când când grila de comandă atige 0V dinamic pentru Ua_min dinamic 75V.Probabil ştii că grla 2 6L6GC admite Pdg2=5Wmax_average. Vreau să te ajut să înţelegi mai bine ce simulezi sau să postezi o schemă corect (fără greşeli) şi tu ştergi/modifici/jigneşti(doar atâta poţi). Apropo ştii cât ai average-disipaţie pe grila a doua 6L6GC când la ieşire în sarcină atingi puterea maximă sinus nelimitat în schema/simularea ta ? http://www.elforum.info/uploads/monthly_11_2014/post-183846-0-06955400-1415253792.jpg (sau trebuie să simuleze Lăzăroiu situaţia Ug2=360V 6L6GC average-disipatie) PS De când postez pe acest forum am căutat să respect regulamentul şi să postez on-topic. Editat Noiembrie 7, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator gabriele Postat Noiembrie 7, 2014 Partajează Postat Noiembrie 7, 2014 Asta e adevarata democratie ,cand fiecare are curajul sa nu fie de acord .....si sa-si expuna propria idee dar cu argumente si civilizat ......daca forumul asta nu avea ca membri pe Valderama,Lazaroiu sau chiar pe ola-Nicolas, cred ca eram mult mai ignoranti....sa nu mai vorbim de colegi care uita sa-si ia pastilele ..... Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 7, 2014 Partajează Postat Noiembrie 7, 2014 D-le Ola iti permiti sa ma ameninti intr-un mod abject dar nu pricepi ca esti offtopic cu chestiuni legate de randament, in plus prezinti o schema desenata gresit si nu ai bunul simt sa o corectezi de parca conectarea anodului la +Ea este o virgula oarecare ce trebuie corectata de altii Stai cocotat cu aroganta pe o catedra imaginara si crezi ca de acolo lumea trebuie sa-ti asculte aberatile teoretice din care nimeni nu are de cistigat practic sau teoretic Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 7, 2014 Partajează Postat Noiembrie 7, 2014 Eu doresc sa clarificam problemele, eventualele greseli in simularea prezentata de Dl. Ola... Va asigur ca nu am sters si nu sterg nimic din ceea ce "pare" tehnic, sau pe aproape... dar neglijati utilizarea cuvintelor jignitoare. Pentru mine a fost o experienta colosala discutia cu valderama, lazaroiu si altii, despre diferentele de caracteristici ale tuburilor... Haideti domnilor, sa stabilim cadrul in care discutam, ce discutam si unde vrem sa ajumgem.... Link spre comentariu
Vizitator gabriele Postat Noiembrie 7, 2014 Partajează Postat Noiembrie 7, 2014 (editat) E clar ..... la catedra nu e loc pt 2 . Editat Noiembrie 7, 2014 de gabriele Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 7, 2014 Partajează Postat Noiembrie 7, 2014 Este loc... Numai sa vedem ce ne-am propus si unde vrem sa ajungem si prin ce metode! Ma tem insa ca diferendele sunt folosite in alte scopuri! Sunt resurse nebanuite in acest forum dar si fortele antagoniste sunt imense... Link spre comentariu
Vizitator avram stefan Postat Noiembrie 8, 2014 Partajează Postat Noiembrie 8, 2014 (editat) Draga domnule neculeacorneliu va rog sa va faceti topicul dvs in care sa scrieti despre ce aberatii doriti dvs impreuna cu alti cativa membrii care joaca rolul de gigicontra. Eu am construit pana acum cateva din amplificatoarele simulate de dl Lazaroiu si au functionat din prima! Tensiunile masurate au fost in limitele a max 5-7% in raport cu simularea. Va promit ca am sa va citesc cu mare interes topicul creat! Deci cu alte cuvinte; ”La revedere”! PS. sunt satul si indignat de ”certurile” de pe acest forum! Rog un administrator sa blocheze userii care provoaca deranj! Editat Noiembrie 8, 2014 de avram stefan Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 8, 2014 Partajează Postat Noiembrie 8, 2014 @.... veti fi foarte surprins cand si pe acest forum vor apare demostratii tehnologice/teoretice de ultima ora (caracterograf, etc.) si va veti convinge cat de aproape sunt datele simulate cu cele reale... Totdeauna exista o marja de eroare dar aceasta diferenta poate fi definita doar daca ti-ai propus un obiectiv! Se pare ca multi sunt cei care nu isi propun nimic, doar sa critice, la modul general ceea ce lucreaza altii! Ar trebui sa se contorizeze cumva si reactiile parrticipantilor la un forum ca noi toti sa ne ajustam interventiile... Adica, sa o lasam mai moale! Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 8, 2014 Partajează Postat Noiembrie 8, 2014 Eu am comparat citeva amplificatoare simulate de d-l Lazaroiu cu modelul fizic si aproape in toate cazurile marja de eroare a fost nesemnificativa functie de corectitudinea datelor de catalog ale tuburilor, exceptile pot fi datorate unor dispersii de fabricate mai ales in cazul tuburilor rusesti dar este evidenta importanta modelului teoretic atunci cind se pune problema proiectarii unui amplificator Suplimentar am mai verificat si citeva simulari de pe citeva forumuri straine in special DIY AUDIO fara ca acestea sa fie intodeauna sigure, exceptile sint acei autori de care voi tine seama deci inca o data felicitari d-lui Lazaroiu Link spre comentariu
THOMAS Postat Noiembrie 22, 2014 Autor Partajează Postat Noiembrie 22, 2014 (editat) Un corector si preamplificator RIAA performant. Un corector RIAA nu este o chestie ce se poate realiza asa de simplu,sau cum s-ar spune;"la gura sobei" si nu este vorba de zgomot sau de brum,aceste probleme tin numai de experienta sau acuratetea cu care sunt realizate practic aceste preamplificatoare de semnal foarte mic.Discurile vinil ce sunt imprimate de diverse case producatoare utilizeaza corectii pe linia de amplificare catre inscriptorul final ce vor accentua foarte mult frecventele medii-inalte si inalte datorita faptului ca traductoarele inscriptionare/redare fiind electromecanice raspund foarte usor la frecventa medii-joase si joase.Deci discurile au o caracteristica RIAA la inregistrare ce favorizeaza cu pana la 1dB frecventele medii-inalte si inalte,din aceste motive la redare suntem obligati sa liniarizam caracteristica de frecventa atenuand aceste frecvente si crescand amplificarea in banda de frecvente defavorizata la inregistrare,adica frecventele medii-joase si joase. In aceasta gama de frecvente vom intalni si frecventa de retea de alimenatre de 50Hz,pentru acest motiv trebuie sa evitam pe cat posibil amplificarea exagerata in jurul freventei de 50Hz.Acestea sunt o parte dintre motivele pentru care am spus ca nu-i de joaca iar daca ne va reusi un astfel de corector,fara o minima aparatura inseamna ca am avut noroc si cand spun "reusi" spun nu la modul ca suna bine, dl.Popa Maris a facut o remarca foarte corecta spunand ca un corector RIAA facut sa sune bine pe unele discuri s-ar putea sa sune rau sau mai putin bine pe alte tipuri de discuri,in concluzie trebuie facut ceva ca la carte,parerea mea. Mai jos aveti un corector RIAA si cateva consideratii teoretice,stiu ca ma veti injura dar este bine sa intelegem anumite fenomene si mai ales sa intelegem schemele ce le construim,altfel vom ramane toata viata la nivelul MINITEHNICIS. In simulare dar si in practica pentru a testa preamplificatoarele cu corectii RIAA trebuie sa dispunem de un sweep generator si un emulator RIAA,pentru simulare este mai simplu (vedeti schema emulatorului RIAA) dar in practica s-ar putea ca numai cativa dintre noi sa aiba acces la asa ceva. Un emulator simuleaza caracteristica de frecventa RIAA si care arata asa cum am povestit mai sus.Un semnal generat de acest sweep ce contine si un V V S (sursa de tensiune/tensiune) si cuplat la intrarea unui preamplificator corector RIAA va "obliga" preamplificatorul corector RIAA daca este bine proiectat sa aiba la iesire o caracteristica liniara de frecventa in toata banda conventionala audio; 20Hz...20Khz. In acest caz va garantez ca intr-adevar corectorul RIAA va suna bine pe toate discurile produse de diverse firme. Schema de mai jos este realizata de mine,dar NUMAI cu E180F si ECC83 va functiona foarte bine,pentru alte tuburi va fi alta poveste,remarcati tensiunea mica pe Ua. Toleranta rezistentelor specificate pe schema trebuie sa fie aceea,iar condensatori trebuiesc masurati chiar daca sunt de calitate si au marcate valorile,realizarea practica tine de imaginatia fiecaruia eu as recomanda realizarea pe PCB iar alimentarea filamentelor in AC sau DC asta depinde foarte mult de marcile tuburilor utilizate,pentru tuburile rusesti 6N2P trebuie pentru filament 6,3V in DC.Corectorul RIAA in aceasta configuratie este un "load filter",adica reteaua RIAA este in sarcina pentodei E180F,deci se pot utiliza condensatori la tensiuni de lucru de 100V si chiar la 63V. Parerea mea este ca un preamp-corector RIAA este o chestie serioasa,altfel nu vom obtine decat...pocnitori (petarde) ! Editat Noiembrie 22, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum