SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE

[Vizitator]

Suprapunerea fotografica" se face iterativ tot prin calcule . Se intampla cam....exact ce faceti si dvs cand doriti sa comparati caracteristicile cu foaia de catalog .

Nu. Se compara o poza translatata numeric pe programul de calcul, cu un calcul efectiv, in care se folosesc aceleasi date numerice de intrare. Sistemul de coordonate este acelasi. Atat teoretic, cat si practic - oricum ai lua-o - graficele ar trebui sa se suprapuna, intr-o masura mai mare sau mai mica. Poti vedea acolo mai multe variante. Una in care se suprapun intr-o masura mai mare, si alte cateva in care nimic nu se suprapune.

[sebi_c]

Intradevar, multa discutie si mult patos in aprecierile de mai sus!

Nu stiu la ce foloseste atata precizie cand peste caracteristicile de iesire se traseaza o dreapta de sarcina care acopera niste curbe ce ne spun cum ar trebui sa functioneze lampa respectiva. In fond, acest lucru foloseste la apreciera limitelor ce asigura o functionare cat mai buna a eteajului final, dar nimeni nu se intreaba cam cum arata functia de transfer, adica Ia(Ug), sau Uload(Ug)  (teoretic o dreapta la modul ideal, care numai dreapta nu mai e in practica). Acest lucru, destul de aproximativ il fac ceva programele in MatLab, dar pana la urma si acest lucru foloseste la a determina cum sa alegem o dreapta de sarcina cat mai optima dpdv al distorsiunilor. In lipsa a ceva mai bun, o simulare repetata, poate dezvalui cam pe unde ar trebui sa pozitionam PSF la mersul fara semnal, cel putin teoretic, dupa care practic va trebui sa facem ajustarile de rigoare.

Modelul din simulare incearca sa aproximeze niste caracteristici de pe hartie, care oricum e o medie a dispersiei lampilor produse dintr-un anume tip, adica s-ar putea sa ne confruntam si cu alte probleme nebanuite nici de cei mai mari precizionisti.

Tehnic vorbind, aici e arta de a face un design, folosind aceste lucruri mai putin precise folosind diverse modalitati la indemana (posibilitatea de reglaj a functionarii lampii fara semnal, reactii de tot felul, etc.) sa obtinem niste proiecte de calitate. Daca ne cramponam de o valoare sau alta nu cred ca asta reprezinta cheia succesului! Sa imi spuna si mie cineva care dupa atata disertatie, a constatat ca intr-un design a folosit pe deplin aceste teorii, sau corelatia acestor teorii cu rezultatele din masuratori.

 

Adigh, cand faci aprecieri despre un lucru, fii mai precis! Formulari generale nu sunt de nici un folos, ca si teoretizarea sterila! Nu e un atac, dar pe langa aprecieri la obiect, mai ai niste alunecari care n-au rost.

Nu. Se compara o poza translatata numeric pe programul de calcul, cu un calcul efectiv, in care se folosesc aceleasi date numerice de intrare. Sistemul de coordonate este acelasi. Atat teoretic, cat si practic - oricum ai lua-o - graficele ar trebui sa se suprapuna, intr-o masura mai mare sau mai mica. Poti vedea acolo mai multe variante. Una in care se suprapun intr-o masura mai mare, si alte cateva in care nimic nu se suprapune.

Frate, inca nu s-a inventat un model teoretic care sa corespunda si in practica in totalitate, pentru ca stii si tu ca natura nu corespunde totalmente gandirii noastre. Atat timp cat graficele alea nu sunt realitatea pe care o pui tu acolo pe sasiu 100%, de ce s-ai ceri teoriei sa raspunda practicii , respectiv, modelul lampii. Asta cand te gandesti ca analistii astia care au facut modelele s-au straduit sa le aproximeze de la ceva existent, adica n-a fost invers, mai intai in computer si dupa aia in practica in fabrica de lampi.

 

Recunosc ca, deja aici e discutie de dragul discutiei!

Editat Octombrie 27, 2014 de sebi_c

[adrian_pic]

 

Modelul din simulare incearca sa aproximeze niste caracteristici de pe hartie, care oricum e o medie a dispersiei lampilor produse dintr-un anume tip

 

Plecand de la poza:

 

 

ne dam seama imediat ca desi cele doua lampi sunt EL34 nu au cum sa aiba aceleasi caracteristici, DAR nu exista nici o diferenta uriasa intre ele!

 

lazaroiu simuleaza (la toata lumea GRATIS!!!) folosind niste modele "standard" care sunt "la liber" pe net (deci autorul care a creat modelul nu cere nici un ban). Normal ca nu se poate obtine perfomanta inalta gratuit. Dar exista si asa ceva! 

 

If you are looking to test your precious valves and you don’t have the equipment, I can now offer this service for you which includes:

Valve health check

Valve bias point measurement (Ia, Is @ Va, Vs)

Transfer curves

Characteristic curves

Microphony (optional)

Distortion – THD (optional)

SPICE model for triodes (optional)

My fees are very competitive and this service is worth if you are looking to sell your valves or match them.

Terms and conditions:

Price varies on level of testing and amount of valves

Postage is not included and depend on your location. I’m in London, UK so you can easily estimate the costs beforehand.

 

Deci omul ofera ceva mai mult decat ce este la liber pe net dar NU GRATUIT!!!

 

 

Si el spune: A first attempt to produce a SPICE model was quite (asta se alinta   )  successful: 

 

 

Deci daca se doreste mai mult se poate! Dar ori dam bani ori punem osul la treaba! Gratuit este .... pana la un anumit nivel!

[sebi_c]

La triode treaba e mai simpla! La pentode e mult mai dificil pentru ca oricat s-ar stradui fabricantii, tot ramane ceva din efectul dinatron, prezent la tetrode. Mai mult, curentul grilei ecran in stilul Koren, nu prea corespunde realitatii, ca sa nu mai zic ca supresorul nu e prezent in ecuatii ca element bine definit. Pana la urma, modelul prezent satisface in simulare suficient de bine ca sa nu tot lipim si sa construim prototipuri ca sa ajungem la schema care ne convine. Asa ca e bine sa ne multumim cu timpul economisit!

 

Din alt unghi, simularea ne aduce si o analiza AC (amplitudine si faza) utila in special la studiul amplificatorului cu reactie negativa, un instrument, dupa mine extrem de util.

Eu sunt putin intrigat cand se face exces in demonstratiile care vor sa arate valori extreme (distorsiuni, FFT, etc). In rest, buna simularea!

[mila]

O simulare e un punct de plecare in realizarea unui amplificator.

Pana la urma tuburile reale folosite in amplificator pot sa difere in caracteristici in functie de fabricant, anul fabricatiei si variatiei normale pe linia de fabricatie.(orice element e construit cu tolerante, abateri mecanice si electrice)sunt destule fise cu date ale tuburilor in care se evidentiaza parametri minimi/maximi si uzat ai tuburilor electronice.

Ramane la priceperea celui care construieste amplificatorul sa faca "fine tunings" pentru a obtine cele mai bune rezultate.

D-l Lazaroiu face munca patriotica cu simularile si singur a afirmat ca are incredere de 95% in ceea ce obtine.Din cate stiu nu a afirmat nici o data ca are perfecta dreptate si a recunoscut fair-play daca a venit cineva cu argumente ca a gresit.

Simularea e o unealta care poate fi perfectionata si in timp sigur va fi.

[flomar60]

Buna seara!  Domnilor colegi, luati in calcul si multimea incepatorilor ( cum este subsemnatul !) pentru care o simulare e mana cereasca ! ...nu mai bajbaim in intuneric , vedem si noi zorii...scuze de off-topik...

[Vizitator]

...Atat timp cat graficele alea nu sunt realitatea pe care o pui tu acolo pe sasiu 100%, de ce s-ai ceri teoriei sa raspunda practicii...

 

Deoarece teoria se poate apropia de practica oricat de mult. Eu am obtinut pentru EL34 graficele reprezentate acolo - http://www.elforum.info/topic/76877-procedee-tehnici-si-modele-utilizate-in-simulare/?do=findComment&comment=835157 - utilizand un calcul, in care am impus coincidenta a nu mai putin de 376 de puncte de pe caracteristicile originale. Calculul efectiv al solutiilor coeficientilor Koren a durat in aceste conditii peste 11 minute cu un program de calcul foarte performant (MathCAD14) la frecventa de 2 GHz a microprocesorului. Orice crestere a numarului de puncte coincidente peste aceasta valoare, mareste foarte mult timpul de calcul efectiv. De aceea, consider cel putin comice parerile unor creatori de metode de calcul pentru determinarea coeficientilor din ecuatiile transcendente ale lui Koren, intalnite destul de des pe Internet, cum ca in general 5...6 puncte de coincidenta pe tot domeniul de caracteristici originale ale tubului, sunt absolut suficiente. Nu am mai continuat cu cresterea acestor puncte de coincidenta, deoarece nu am nici eu tot timpul din lume pentru experimente. Dimpotriva, am considerat ca pentru domeniul din imediata apropiere a hiperbolei de disipatie maxima a tubului (unde se aleg de obicei marea majoritate a PSF-urilor) este suficienta precizia obtinuta. Si eu sunt de parere ca simularea, nu are alt rol decat pe acela de a ne creea certitudinea ca suntem destul de aproape de ceea ce vrem sa construim, iar rezultatele definitive le vom obtine prin masuratori, dupa realizarea unor montaje practice. Dar in acelasi timp, ceea ce se vede in legaturile puse de mine catre niste "modele" atribuite lui Koren insusi - http://www.elforum.info/topic/76877-procedee-tehnici-si-modele-utilizate-in-simulare/?do=findComment&comment=843518 / http://www.elforum.info/topic/76877-procedee-tehnici-si-modele-utilizate-in-simulare/?do=findComment&comment=843558 - cred ca  toti sunt de acord ca ele sunt departe de realitate. Analizati trasele avand acleasi culori (pentru ambele cazuri U_g2=250 V si respectiv U_g2=360 V) si veti vedea cat de indepartata este aceasta realitate.

[Vizitator]

Pentru intrebari tehnice, am deschis cu doi ani in urma topicul: http://www.elforum.info/topic/76877-procedee-tehnici-si-modele-utilizate-in-simulare/page-1 Cei interesati de chestiuni tehnice legate de simulare, sau de activitatea mea in domeniu, sunt rugati sa intrebe acolo. Pe prezentul topic nu intervin din motive personale. Am facut o exceptie, pentru a arata celor receptivi la critici ca exista anumite defectiuni in modelele utilizate relativ la tubul EL34. Daca mesajul a fost receptionat in mod corect, atunci este ok.

[mișa]

Asa vom face dom' profesor...Eventual sa postati o adresa unde va gasim la "catedra" sa ne inscriem la cursuri.

[Vizitator]

Da domne bine zici.

 

Am postat pe o altă secţiune forum... dar pentru că nu am fost de acord cu randament supraunitar "dovedit" în simulări  http://oi60.tinypic.com/208tgsw.jpg se demonstrase chipurile în simulare un randament de 105%...,a fost şters tot ce am postat precum comentariu http://oi57.tinypic.com/s6ng4p.jpg sau http://oi62.tinypic.com/2mcdmar.jpg fiind considerate off-topic.

 

PS bănuiesc/sper că de aici nu se va şterge.

Editat Noiembrie 5, 2014 de Vizitator

[Vizitator]

omu' e obisnuit ca la armata , cine comanda are intotdeauna dreptate si daca-i arati unde greseste la prima faza iti sterge postarile (parca ar fii pe mosia lui) iar la a 2-a te face prost, asta e argumentul suprem.

[Vizitator]

...,a fost şters tot ce am postat precum comentariu http://oi57.tinypic.com/s6ng4p.jpg sau http://oi62.tinypic.com/2mcdmar.jpg fiind considerate off-topic.

 

PS bănuiesc/sper că de aici nu se va şterge.

 

Nici pomeneala valderama! Totul a fost mutat pe topicul: http://www.elforum.info/topic/87077-despre-randament-criterii-indicatori-si-indici-de-eficienta/ unde nu este offtopic si nimeni nu vrea sa stearga nimic. Dimpotriva, totul va fi conservat de subsemnatul cat mai fidel cu putinta, ca sa ramana pentru eternitate, astfel incat nimeni sa nui iti poata tagadui dreptul la licenta. Daca cineva a sters, atunci de ce nu iti indrumi colegii pe tinypic la adresa http://tinypic.com/view.php?pic=208tgsw&s=8, unde ti-ai facut copii dupa postarile subsemnatului si chiar ai subliniat ceva text, probabil important. Ceea ce te faci ca nu este important, este insa faptul ca cuvantul randament este scris intre ghilimele. De aceea, daca tu nu vrei sa iti informezi colegii corect, atunci o fac eu. Veniti domnilor pe topicul de la adresa adresa http://www.elforum.info/topic/87077-despre-randament-criterii-indicatori-si-indici-de-eficienta/ ca sa vedeti tot ceea ce a scris valderama. Este invitat si marlowe ca adept (daca nu chiar discipol) al lui valderama.

[cristian1961]

Domnilor din nefericire iar se discuta cu patos . Acest lucru nu aduce un progres real in tehnica.

Pentru a se obine rezultate cit mai apropiate de realitate trebuie ca tuburile cu care  lucrati sa le trasati caracteristicile cu un caracterograf performant. Cu aceste date initiale veti crea un model particular pentru acest tub personal. sunt destule metode de aproximare pentru asa ceva.

Modelele pentru modelele de pe net, din nefericire oricite puncte veti lua si oricit de mult veti bibilii, nu va vor conduce la rezultate bune deoarece functiile de modelare au prea putine variabile , ele neputind teoretic aproxima curba unui tub real. Ce nu se poate face teoretic nu poate merge nici practic.

Pentru  avea rezultate trebuie sa folositi functii cu mai multe variabile , deci cu un grad superior . Acestea vor permite modelare mult mai buna rezultind abateri sub 1% fata de realitate.

Dl Olas a indicat clar cum se poate face lucrul acesta si am invatat multe de la dinsul cum sa generez modele particulare.

Apoi dupa ce ati generat modelul particular pentru exemplarul de tub pe care il detineti incepeti simularea . Eu am facut ceva simulari si le-am prezentat pe forum .In acestea m-am convins de necesitatea unui model cu abateri de mai putin de 1% fata de realitate. Altfel rezutatele sunt doar orientative. Apoi studiati efectul reactiei negative.

Apoi urmeaza defapt partea cea mai grea , transformatorul de iesire este neliniear si dreapta de sarcina nu mai e o dreapta ci un fel de elipsa.

Aici nu am mai continuat momentan studiul , studiind alte probleme legate de inductanta de scapari  trafurilor .

A lucra cu un model linear de traf e doar ceva orientativ.

Sper ca acum lucrurile sunt mi clare de ce in practica simularea nu se prea potriveste si discutiile infocate nu isi au rostul.

[gg101]

 

Pentru  avea rezultate trebuie sa folositi functii cu mai multe variabile , deci cu un grad superior . 

Pt a avea rezultate , trebuie sa stim ce facem .  Rezultate obtinem  , ...numai daca functioneaza practic. Si se obtin ... nu este numai teorie .

Peste 50% din simularile prezentate in acest topic sunt si realizate practic .

 

 

Apoi urmeaza defapt partea cea mai grea , transformatorul de iesire este neliniear si dreapta de sarcina nu mai e o dreapta ci un fel de elipsa.

 

Citesc si raman siderat ....randamente de peste 100% , componente pasive...nelineare... ce ar mai fi de comentat ? 

 

P.S. Elipsa aia se numeste impedanta .

Simularea transformatorului de iesire nu este vreo mare branza. Dar ca sa modelam un astfel transformator trebuie sa stim cum se calculeaza .

Editat Noiembrie 5, 2014 de gg101

[Vizitator]

priviţi  domnilor ce simulează ola_nicolas http://oi60.tinypic.com/2135cso.jpg vedeţi vă rog cum anodul tubului V3 este cuplat la priza mediană şi alimentarea la o extremitate a înfăşurări primare.Adică V3 vede 1/2 din primar şi V4 întreaga înfăşurare primară ,dar atenţie atacul gc-6L6GC se dă defazat ,posibil vă daţi seama ce forma de unda sinus scobit apere la iesire.

 

În subiectul redeschis de ola_nicolas nu se mai poate scrie ,ola_nicolas şterge posturi întregi reeditează măcelăreşte tot după bunul său plac.Postase la un moment dat şi popa_marius a dispărut tot (pagină a doua a dispărut în întregime).

Editat Noiembrie 5, 2014 de Vizitator