SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE

[mișa]

Am simulat un Mac cu 6s33s. Tensiunea de atac pe fiecare lampa e 225Vef. Aceasta tensiune e tensiunea maxima in conditiile date in care nu avem curent de grila. Puterea obtinuta e 75W pe 8 Ohmi. Conditiile statice pentru lampi sunt Ia=150mA Pa=43W.

Modelul transformatorului include doar rezistenta infasurarilor si inductanta lor. Inductanta de pierderi si capacitatile parazite nu le-am putut include deoarece nu am construit inca traful. Din acest motiv simularea e aproximativa, dar totusi utila pentru ca eventualele diminuari ale performantelor vor aparea din cauza transformatorului.

FFT e la puterea maxima.

http://dl.dropbox.com/u/3712780/Simular ... Schema.jpg

http://dl.dropbox.com/u/3712780/Simular ... %20ohm.jpg

http://dl.dropbox.com/u/3712780/Simular ... %2075W.jpg

Cind am sa introduc caracteristicile trafului, caracteristica de frecventa va cobori la frecvente inalte, de asemenea faza se va modifica tot acolo. In schimb la joase, cam tot asa va ramine daca miezul va fi corespunzator: http://dl.dropbox.com/u/3712780/Simular ... cventa.jpg

[THOMAS]

@:Nu-mi este greu sa realizez ce mi-ai cerut,insa nici astea nu sunt ceva absolut deosebit si mai ales imi doresc ca cei tineri de pe acest forum si incepatori sa stea cat mai departe de fenomenul copy/paste.Faptul ca se dau datele referitoare la traful de iesire estre un lucru absolut bun,dar se raporteaza numai la schema data. Cine doreste sa realizeze aceste scheme este liber sa o faca,insa cei care se vor uita bine la scheme vor abserva foarte usor ca primul etaj,defazorul,este prezentat de mine (la propunerea lui ) cu toate prformantele lui.Etajul final este super clasic,nici pe departe nu este vb. de QUAD,raportul bobinelor and/katod este de 37.14,deci este vb. de un etaj final cu reactie in katod.Interesant este totusi de remarcat si numarul de reactii existente si tipul lor (!!!!). Eu raman la parerea mea ca traful de iesire trebuie personalizat,se poate invata din aceste scheme doar modul cum au fost ele proiectate,asta in cazul cand suntem 100% siguri de veridicitatea lor. Cand voi avea timp,o sa incerc sa le verific si pe acestea,dar deocamdata mai sunt si alte treburi de facut.......

[THOMAS]

Minikatometru,la sugestia unor useri incepatori si cerandu-mi scuze celor cu mare experienta pun aici o schema simpla pentru realizarea unui aparat util intr-un mic atelier DIY.

Bineinteles ca aparatul poate fi imbunatatit,daca merita investitia.

[allexx1968]

Minikatometru,la sugestia unor useri incepatori si cerandu-mi scuze celor cu mare experienta pun aici o schema simpla pentru realizarea unui aparat util intr-un mic atelier DIY.

Bineinteles ca aparatul poate fi imbunatatit,daca merita investitia.

Multumim domnule "lazaroiu".Oare tuburi gen EL84 pot fi masurate?

Tuburi de putere (EL34 de exemplu) banuiesc ca nu pot fi masurate.

[300B SE]

Parerea mea este ca pot fi masurate marea majoritate a tuburilor!Multumim domnului Lazaroiu pentru ca "ne-a intins mana" cu aceasta schema! Daca se poate sa ne si explice cum sa masuram un tub de ex GU50!Respecte!

[THOMAS]

Parerea mea este ca pot fi masurate marea majoritate a tuburilor!Multumim domnului Lazaroiu pentru ca "ne-a intins mana" cu aceasta schema! Daca se poate sa ne si explice cum sa masuram un tub de ex GU50!Respecte!

Pot fi masurate orice tuburi dorim,mai ales EL84 si EL34,6P3S,6P36S....GU50,important este sa nu depasim cei 100mA ai scalei miliampermetrului anodic si puterea sursei.Daca dorim sa masuram un tub cu aparatul construit,in primul rand ar trebui sa avem montate cateva socluri corespunzatoare tuburilor ce se utilizeaza in general; noval [EL84,6P14P...],magnoval [EL500,PL500,6P36S,...],octal clasic [EL34,EL36......6P3S(E)],octal special [GU50,GU15.....] cu pinii corespunzatori electrozilor legati in paralel. In masura in care avem datele tuburilor ce dorim sa le testam,introducem tubul in soclu,tensiunile sureselor fiind la valoare zero sau minim.Alegem tensiunea de filament specifica tubului testat.Fixam tensiune de negativare la valoarea cea mai negativa,[-50V].Crestem tensiunea de anod si pentru tetrode/pentode cea de G2 pana la o valoare apropiata de cea din catalog.Crestem progresiv tensiunea de negativare catre o valoare spre zero (eventual tinem tubul spre starea blocat cu tensiune negativa de -20V.....-40V,apoi citim pe miliampermetre curentii corespunzatori anodului si G2.Ra o alegem pentru inceput la valoarea cea mai mare (5K1). Notam valorile curentilor si apoi fara sa modificam nimic din valoarea surselor,punem in soclu alt tub si asa putem compara foarte usor tuburile ce le detinem.Tubul cel mai bun este acela care cu tensiune de anod,de G2 si negativarea la valoarea din catalog,o sa avem indicatiile de curent anodic si Ig2 apropiate de datele lampii.Atentie,Ra nu reprezinta Ra-dinamic,ea are rolul de limitare a curentului anodic.... Oricum cine are cunostinte de electronica/electricitate se va descurca cu siguranta.P.S rezistentele din anod (Ra) trebuiesc sa fie de P>=9W

[THOMAS]

Aveti aici tot ce se poate din punct de vedere teoretic referitor la amplificatorul lui din topicul [PP cu PL500]

Ce se arata aici este 99% apropiat de realitate,daca doreste sa-l realizeze ar trebui sa analizeze si aceasta schema,cu doua mici corecturi.

 

Aici este schema cu filtrul C8 R9 // R12,care preintampina oscilatiile amplificatorului la frecvente peste 18-20Khz si cuplarea corecta a divizorului Miller pe grilele G1 PL500,R3-R14,R4-R15.In schema sunt puse foarte precis si tensiunile in punctele importante care trebuiesc sa fie foarte apropiate de cele din practica.

Amplificatorul va fi foarte performant dar numai cu un traf foarte bine adaptat (raport N=20.97[8ohmi]),cu ce vad eu in schema originala imi "suna" a chinezarie,iertata sa-mi fie parerea:

Aici forma semnalului la iesire pe difuzor:

 

Aici banda de frecvente (diagrame Bode):

 

FFT:

 

Si distorsiunile (analiza Fourier):

 

Fara sa spun cuvinte mari,dar acest amplificator se incadreaza cu brio in normele HI-FI.

 

Puterea este de 27W[rms]/8 ohmi.

 

P.S sursele sunt asa cum le-am pus eu in schema,180V pentru G2[PL500] este exact cat trebuie.

[Vizitator]

Uite ca si defazorul catodina(sarcina distribuita) face treaba http://postimage.org/image/rqupzogk3/ daca in etajul final sint tuburi "nervoase" ca sa vezi ( Lazaroiu).

[THOMAS]

Uite ca si defazorul catodina(sarcina distribuita) face treaba http://postimage.org/image/rqupzogk3/ daca in etajul final sint tuburi "nervoase" ca sa vezi ( Lazaroiu).

Corect! Sincer sa fiu nu ma asteptam ca aceste tuburi proiectate si folosite in BV(TV) sa fie atat de performante in domeniul audio.Pentru stiinta noastra,ramane sa mai studiem ce contribuie la obtinerea acestor performante,din tehnologia acestui tub (!?). Eu banuiesc amplasarea lui G2 foarte aproape de G1 si katod,comparativ cu tuburile clasice pentru audio,sic si eu(!?).Aproape ca ma bate gandul sa-mi construiesc si eu un astfel de amplificator,dar l-as facea cu 6P36S,parca e mai "aratoasa" si se observa un katod imens comparativ cu EL(PL)500(504).

[blue]

Uite ca si defazorul catodina(sarcina distribuita) face treaba http://postimage.org/image/rqupzogk3/ daca in etajul final sint tuburi "nervoase" ca sa vezi ( Lazaroiu).

Corect! Sincer sa fiu nu ma asteptam ca aceste tuburi proiectate si folosite in BV(TV) sa fie atat de performante in domeniul audio.Pentru stiinta noastra,ramane sa mai studiem ce contribuie la obtinerea acestor performante,din tehnologia acestui tub (!?). Eu banuiesc amplasarea lui G2 foarte aproape de G1 si katod,comparativ cu tuburile clasice pentru audio,sic si eu(!?).Aproape ca ma bate gandul sa-mi construiesc si eu un astfel de amplificator,dar l-as facea cu 6P36S,parca e mai "aratoasa" si se observa un katod imens comparativ cu EL(PL)500(504).

Se pare ca nu am predicat in "desert" atita timp legat de aceste tuburi BV

[THOMAS]

cand aveti timp, va rog sa-mi faceti o simulare pt schema de mai jos.

Aveti aici ce m-ati rugat,puteti face o comparatie cu alte simulari.Schema are doua mici modificari,deoarece amplificatorul era proiectat pentru voci si/sau instrumente

muzicale,pentru auditii am modificat C1(10nF)l-am marit la 47nF,reactia negativa am luat-o de pe secundarul de 8 ohmi si atunci R11=68K.Rezistenta R13 este pot de volum montat ca in schema.In rest,tot ce se vede:

Schema LTC pentru simulare:

 

Forma si nivel semnal la iesire:

Banda de frecvente (Bode):

Distorsiuni:

Si FFT:

...ce pot sa spun?!.... spor la treaba si asteptam realizarea dv. cu acest proiect.

[Vizitator]

Din nou "catodina bat-o vina"(din nou tuburi finale "nervoase" ,un "lucru vechi" nemţesc in discutie...).

Se poate explica procentul THD mic dat de combinatia catodina-finale "nervoase" ?(sau poate ramine ca o concluzie ?).

Evident in ultimile doua simulari nici vorba de curenti grila-comanda(tuburi finale) cu toate ca ne aflam clar in AB.

Cu alte cuvinte catodina poate fi declarat un defazor perfect atunci cind pe iesire din defazor avem sarcini relativ mari si nu este necesara o amplitudine spectaculoasa pentru atacul grilelor de comanda-etaj final( finale "nervoase").Atacul se da in tensiune cu amplitudine relativ modesta(atit "cere" etajul final in ultimile doua situatii simulate).

[THOMAS]

Din nou "catodina bat-o vina"(din nou tuburi finale "nervoase" ,un "lucru vechi" nemţesc in discutie...).

Sperand ca modelele ce le am eu din surse de mare incredere,Manakov,Karpov,Koren,Sebi_C...,am convingerea ca rezultatele simularilor se apropie de realitate,dar dupa cum stim cu totii nici realitatea nu este chiar realitate,adica dispersia parametrilor tuburilor este foarte mare.Dl ,chiar cu ceva posturi mai sus a spus ca a incercat mai multe tuburi din seria 6N3P pentru a obtine rezultate cat mai apropiate de cele din catalog.Pana la urma cea mai SOFISTICATA parte a simularii si care va aduce un rezultat apropiat de realitate de 99%,este modelarea trafului de iesire,(se porneste de la traful ideal,modelul matematic),pentru asta daca va citi vreodata ce am scris eu aici,ii multumesc lui Karpov,in rest simularea este ceva foarte simplu si la indemana oricui.

As fi bucuros ca dintr-o colaborare foarte stransa intre cei cu mai multa experienta,exemplul de fata: ,,, cu simulari si apoi cu rezultate practice palpabile,toti cei care doresc sa invete cate ceva vor avea numai de castigat.

Sa ma iertati,dar nu vreau sa devin agasant cu postarile mele care par stereotip,dar cred ca este bine sa vada toata lumea ce si cum despre anumite montaje.Eu astept propuneri si va promit ca in masura timpului disponibil voi incerca sa raspund tuturor.

Asadar,imi cer scuze celor cu multa experienta si le cer sa nu se enerveze si mai mult decat atat,le cer si d-lor sa contribuie la aceste aplicatii,asa cum face dl..

Discutam,argumentam si acolo unde este gresit,corectam.......

 

P.S corect ce spuneti .dl.,nici vorba de curenti de grila in cazul .Pana la urma,ar trebui ca dv. cand aveti timp si dispozitie sa postati aici sub forma grafica: caracteristici de intrare(grila) si caracteristici de iesrie(anod),pentru toate clasele de functionare si asa cred ca toata lumea va intelege.

 

Aici este forma,semnul si nivelul semnalului pe grilele G1 [EL34] final :

[THOMAS]

Asa arata un montaj,in cazul de fata un SE cu OT100 care functioneaza in curenti de grila,acest montaj este in test la mine realizat practic,este un proiect mai vechi.

Deci in poza este vorba de ; forma,semnul si nivelul semnalului pe GRILA de comnada trioda OT100,se observa clar tensiunea pozitiva pe grila.:

[Vizitator]

Referitor la ultima simulare(ot100-SE montajul dat).

Mai exact efectul asupra formei de unda-sinus(dat de grila de comanda in A2 pentru -Ug1_0=0V) .

Cind pentru o semialternanta(pozitiva) de atac am sacina pronuntata (mica si progresiva respectiv regresiva pe durata semiperioadei/date cu virful de sarcina centrat pe amplitudinea maxima a acestei semialternante de atac) pe cind pe cealalta semialternanta(negativa) de atac pot spune ca "nu am" sarcina.Cu alte cuvinte sarcina in aceasta situatie altereaza forma de unda sinus asimetric ,sarcina fiind prezenta numai pentru semialternanta pozitiva de atac (din 60Vvv adica +30Vv respectiv -30Vv ramin cu 42Vvv adica +12Vv respectiv -30Vv ).

Asadar unui driver A2 ar trebui sa nu_i pese ig_comanda cu alte cuvinte acest driver ar trebui sa fie cu rezistenta interna cit mai mica apropiata de 0.

Daca se trece in schimb in PP-AB2-B(curent grila comanda)cel putin alterarea formei de unda va fi simetrica.