SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE

[feri.visky]

Atunci cand vorbim de UL (Ultra Linear) nu este suficient sa precizam numai un procent oarecare fata de +Ua sau de anod (referinta de obicei...) ci si ce caracter vrem sa dam etajului final... trioda sau pentoda...Tuburile care au amplificare de tensiune mica pot fi "tunate" cu schema UL in asa fel incat sa obtinem si o putere suplimentara de pana la 20% (fata de situatia "numai trioda").Astfel ca, socotit de la anod, pana in circa 30% din infasurarea primara tubul va mentine un caracter similar triodelor (cu un plus de putere...)... peste aceasta valoare va domina caracterul pentodei...Deci totul este relativ... si difera de la tub la tub... in opinia mea nu exista un % teoretic...Dl. Lazaroiu poate reposta schema transformatorului pentru GU50 in regim UL cu prize si care a fost facut pentru mine si experimentat cu succes...

[Vizitator]

Domnule adrian_pic nu sunt mai multe transformatoare Tango U-808 (unul singur) din eticheta reies impedanţele primarului în funcţie de valoarea sarcini dispuse în secundar şi modul ei de conectare(am dat exemplu pentru 8Ω sarcină secundar diverse moduri de conectare în conformitate cu eticheta Tango ,B trebuie citit că borna de alimentare primar ,SG priză ul ,+P borna unde se conectează anodul/placa , impedanţele marcate colorat corespund întregi înfăşurări primare şi sunt în tandem-culoare cu marcajul sarcini din secundar),Tango U-808 un transformator universal cfg.SE(asta trebuie înţeles ,acoperă o gamă largă de tuburi finale în cfg-SE ,cu puţine excepţii).

 

Mai trebuie remarcat că pe acel transformator apare foarte vizibilă inscripţia Hi-Fi şi nu în ultimul rând made in Japan... ,în rest aici "avioane"-invizibile(când o să vedem cât mai multe oscilograme reale sqw 10khz mai vorbim).

 

 

 

Din schiţa dată(şi eticheta Tango U-808) se poate calcula toate rapoartele de transformare.

 

PS priza UL/SG 43%("bănuiesc",întreb şi comunic aici ,cine ştie poate o fi şi 17,5%-decretat din cucu).

[adrian_pic]

Daca tot ati pus lana poza trafului Tango U808 si un desen care "sare" mai usor in ochi (nu m-am uitat niciodata atent pe eticheta ) pun urmatoarea intrebare:

 

Ce este ingrosat in albastru si rosu

PRI: 2K (4, 8 OHMS OUTPUT, 20Hz-65KHz), 2.5K (4, 8 OHMS OUTPUT, 25Hz-65KHz),

au legatura ca la 2K se foloseste tot secundarul si la 2,5K o bucata ramane nefolosita? (sau doar Ra este singurul "responsabil" pentru diferenta).

 

 

"cine stie cunoaste",dar tace

frumos spus si adevarat in acelasi timp (merita de tinut minte).

Acum dupa cele doua simulari pentru UL la 17,5% si 43% e clara ca lumina zilei diferenta! Pare ceva de genul: incredibil dar adevarat !

[Vizitator]

În situaţia impedanţă-2k este şuntata mai puţin de XL(reactanţa inductivă) când frecvenţa este scăzută , şuntul -XL are aceasi valoare pentru o frecvenţă dată (mică) aşadar impedanţa 2k este şuntată mai puţin în raport cu impedanţa 2K5 ,practic se traduce că pentru impedanţa 2k va raspunde mai jos transformatorul de ieşire din această cauză banda pleacă de la 20hz în cazul 2k.Ca să înţelegi mai bine contează reactanţa inductivă a primarului(dictată de inductanţă-primar şi frecvenţă) în raport cu cele două sarcini/impedanţe reflectate 2k respectiv 2k5 ,pentru 5k va răspunde şi mai prost jos(capătul inferior al benzi va fi situat mai sus pentru aceeaşi atenuare 30hz-35hz poate chiar 40hz mai depinde foarte mult şi de ia_0 tubul final folosit/implementat în cfg.SE)Dacă impedanţa de la anod va fi şuntata mai puţin de XL şi fuga fazei la frecvenţe joase va fi mai mică ,practic răspunsul la frecvenţe joase Tango U-808 va fi cel mai bun în cazul impedanţei reflectate la anod 2K. Să nu crezi că tot ce "zboară" pe aici poate fi şi comestibil(trebuie selectată "hrana" ,uneori găsim şi rahat-poleit).

[hpavictor]

Total de acord ! Un amplificator care " masoara " bine ( dreptunghi la 10KHz ) cu siguranta se " aude " bine ! Dar totusi baza de pornire este teoria . Unii pot scoate din creion si hartie rezultate bune , altii din LT Spice . Daca rezultatul este bun , ce conteaza metoda ?La capitolul asta intra si simularea functionarii amplificatorului SE cu tub de reactanta ( priza UL 17.5% ) si FFT-ul !

[THOMAS]

Un biamp vintage,schema originala si... o analiza moderna,diagramele Bode pentru cele doua amplificatoare.Simularea este facuta cu reglajele de ton,R8 si R24 la maxim,nivelul la intrare este de 0,5V~.Tuburile sunt cele recomandate in schema ; 6N2P si 6P14P.Schema este in varianta mono.

[cibserg]

Presupun ca transformatoarele de iesire sunt gandite special pentru fiecare etaj in parte: cel din push-pull optimizat pentru joase si cel din SE optimizat pentru inalte. Mare avantaj biampul in acest caz in favoarea extiderii benzii la ambele capete.

[Vizitator]

Urmăriţi ce execută C21/0,1μF download/file.php?id=42835&mode=view şi cum un secundar normal devine diferenţial(R21-R22 51Ω canal joase) poate vă inspiră cum puteţi aplica două reacţii cu diferenţa de fază 180 ,într-un cuvânt imaginaţie veche...

[mila]

Urmăriţi ce execută C21/0,1μF download/file.php?id=42835&mode=view şi cum un secundar normal devine diferenţial(R21-R22 51Ω canal joase) poate vă inspiră cum puteţi aplica două reacţii cu diferenţa de fază 180 ,într-un cuvânt imaginaţie veche...

Interesanta idee.La asta nu m-am gandit.

Care e raportul ideal de putere la biamping, joase / medii-inalte 2/1 sau mai mare 3/1 ?

[THOMAS]

In imaginea din atasament este reprezentat un amplificator Y, pentru un osciloscop, la care urmeaza sa utilizez tubul catodic 5DEP1. Condensatorul din schema cu valoarea de 3,5 pF, este de fapt sarcina capacitiva a amplificatorului. Daca colegul @lazaroiu are amabilitatea de a face o simulare, as fi foarte curios sa compar rezultatele sale cu cele obtinute de mine in Multisim. Accept si sfaturi se imbunatatire a schemei, sau de utilizare a unei alte scheme. Conditia este sa existe o amplificare de circa 64 dB.

Cam asa ceva am obtinut eu prin LTC.Mi-am permis sa mai adaug doua rezistente pe schema respectiv R21 si R22 pentru echilibrarea curentilor prin tuburile "finale",U3,U4. Foarte importanta este valoarea rezistentei R3 din schema mea,respectiv P2 in schema dv. pentru reglarea simetriei semnalelor pe iesirile Y1,Y2,iesirile pentru placile de deflexie. Aveti si rezultatele din simulare,fara sa ajustez rezistenta R3 pentru o simetrie perfecta.Intr-adevar,amplificatorul functioneaza de la DC dar peste 2-3Mhz liniaritatea cam lasa de dorit,dar daca va fi doar pentru aplicatii/teste in domeniul audio,atunci nu ar mai fi probleme. Cred ca mai poate fi lucrat la compensari sau de ce nu chiar schimbate tuburile (!!!),cu toate ca tubul E810F are capacitatea PG1=0.005pF Daca vom schimba valorile bobinelor L1 si L2 la 40uH,iar L3 si L4 la 80uH,liniaritatea acestui amplificator va fi de la 0Hz pana la 10Mhz,fara nicio cadere.

[THOMAS]

Urmăriţi ce execută C21/0,1μF download/file.php?id=42835&mode=view şi cum un secundar normal devine diferenţial(R21-R22 51Ω canal joase) poate vă inspiră cum puteţi aplica două reacţii cu diferenţa de fază 180 ,într-un cuvânt imaginaţie veche...

Interesanta idee.La asta nu m-am gandit.

Care e raportul ideal de putere la biamping, joase / medii-inalte 2/1 sau mai mare 3/1 ?

NU stiu nimic despre schema originala,dar aplicand semnal (1Khz) la intrarea fiecarui amplificator,sarind peste filtre, am obtinut 3,5w pentru amplificatorul de medii/inalte si 8,5W pentru amplificatorul de joase,bineinteles la limita unde sinusoida incepea limitarea.

Bineinteles ca se poate calcula si prin metode clasice cam care ar fi raportul,dar cred ca cel ideal se va regla practic,avand potentiometri la indemana,sa nu mai spun ca este foarte important si ce incinte folosim.

[Vizitator]

Va multumesc pentru raspuns. In mod normal, liniaritatea amplificatoarelor de banda larga se defineste in limitele a +/-3 dB. Deci liniaritatea, poate fi acceptabila pana pe la 7,7...7,8 Mhz. in ceea ce priveste rezistentele introduse in plus in schema, este o scapare a mea. Evident ca fizic ele vor fi inlocuite de un potentiometru de echilibrare. Schema este rezultatul unui studiu personal, fara a avea la dispozitie prea multe modele. Sunt constrans la o schema cu o amplificare de cel putin 64 dB datorita tubului catodic de care dispun. Nu am reusit sa gasesc alta pentoda inafara celei din schema, care sa corespunda scopului urmarit. Accept sugestii. Ceea ce ati obtinut pe OrCAD, am obtinut si eu pe MultiSim si deci m-am linistit din acest punct de vedere. In ceea ce priveste valorile sugerate pentru filtrele inductive, am sa le studiez in cel mai scurt timp. Astept deci sugestii pentru eventuali inlocuitori ai tuburilor E810F, precum si eventual scheme alternative structurate in mod diferit, astfel incat sa pot obtine liniaritati bune pentru frecvente de peste 10 MHz la amplificari de peste 64 dB, chestiuni care au constituit si tinta mea in studiul efectuat. Eu urmaresc sa realizez un osciloscop catodic de utilizare generala. De fapt nu ma astept sa-l utilizez prea mult in audio, ci mai degraba in tehnologia surselor in comutatie.

[Vizitator]

Liniaritate amplificatoarelor audio se limiteaza la frecvente sub 100 Khz, fireste este vorba de fapt de preamplificatoare de semnal fiindca transformatoarele din lantul audio de putere limiteaza drastic frecventa de transfer, nu prea vad relevanta discutarii unei amplificari de 64 dB/10Mhz pe aceasta sectiune de forum, eventual pe AMC dar nu prea sint convins ca merita...

[THOMAS]

Va multumesc pentru raspuns. In mod normal, liniaritatea amplificatoarelor de banda larga se defineste in limitele a +/-3 dB. Deci liniaritatea, poate fi acceptabila pana pe la 7,7...7,8 Mhz. in ceea ce priveste rezistentele introduse in plus in schema, este o scapare a mea. Evident ca fizic ele vor fi inlocuite de un potentiometru de echilibrare. Schema este rezultatul unui studiu personal, fara a avea la dispozitie prea multe modele. Sunt constrans la o schema cu o amplificare de cel putin 64 dB datorita tubului catodic de care dispun. Nu am reusit sa gasesc alta pentoda inafara celei din schema, care sa corespunda scopului urmarit. Accept sugestii. Ceea ce ati obtinut pe OrCAD, am obtinut si eu pe MultiSim si deci m-am linistit din acest punct de vedere. In ceea ce priveste valorile sugerate pentru filtrele inductive, am sa le studiez in cel mai scurt timp. Astept deci sugestii pentru eventuali inlocuitori ai tuburilor E810F, precum si eventual scheme alternative structurate in mod diferit, astfel incat sa pot obtine liniaritati bune pentru frecvente de peste 10 MHz la amplificari de peste 64 dB, chestiuni care au constituit si tinta mea in studiul efectuat. Eu urmaresc sa realizez un osciloscop catodic de utilizare generala. De fapt nu ma astept sa-l utilizez prea mult in audio, ci mai degraba in tehnologia surselor in comutatie.

Incercati si aceasta "combinatie" : EF80,EF80 si in final E810F +E810F.Aveti o amplificare de 48dB,nu stiu ce alte tuburi ar fi mai bune,daca dv. gasiti,eu va pot ajuta,bineinteles numai daca o sa pot "construi" un model bun pentru acele tuburi. Cu aceleasi performante puteti utiliza si tuburile rusesti 6E6P-E ca tuburi finale pentru placile de deflexie,in acest caz rezistenta R4 (schema de mai jos) va avea valoarea de 1K. Oricum,mai trebuie studiat...

[Vizitator]

...Oricum,mai trebuie studiat...

As vrea sa va intreb, in ce masura sunteti sigur de modelul tubului E810F, pe care l-ati folosit in simulari. Se pare ca regimul de curent continuu, difera la simularile dumneavoastra in OrCAD, fata de cele ale mele in MultiSim. Eu am un model matematic propriu, bazat pe ecuatiile lui Norman Koren. Acest model matematic, prefer sa il implementez prin utilizarea surselor neliniare de tensiune/curent sub forma unor subcircuite de genul celui din primul atasament. De aceea in schema din al doilea atasament, va parea destul de ciudat ca simbolul binecunoscut al unei pentode (elementele simbolizate cu X1...X4 in schema) este inlocuit cu acele simboluri rectangulare, in care se pot identifica diferitii electrozi ai tubului, doar prin notatiile literale folosite: a - anod; g - grila 1; c - catod; e - grila ecran. Asa dupa cum puteti observa regimul de curent continuu, este mult diferit de schema implementata cu modelul dumneavoastra. De fapt unul dintre principalele obiective ale mele a fost sa limitez tensiunile pe anozii primelor doua lampi, la valori cat mai mici. Din prima imagine se pot vedea si ecuatiile Koren utilizate, de unde se pot deduce diferitii coeficienti. Din atasamentele 3 si 4 se poate vedea ca din punctul de vedere al amplificarii si fazarii semnalului, rezultatele noastre sunt asemanatoare. Se vede din atasamentul 3, ca amplificarea se mentine in limitele 63,8 +/-3 dB, pana pe la 6,7 MHz. In atasamentul 5, se vede ca pentru valorile filtrelor inductive sugerate de dumneavoastra 40u/80u, banda sacade la 6,1 MHz. Fazarea se inrautateste si ea putin - nu am mai atasat imaginea. De fapt aceste filtre inductive utilizte la ampli de banda larga, realizeaza o mica "umflatura" la cap de banda, care pentru un domeniu de +/-3 dB, deplaseaza capatul benzii in sensul largirii. Se va obtine deci un maximum in jurul valorii de 66,9 dB Voi studia si varianta cu utilizarea tuburilor rusesti indicate de dv. Pentru combinatia EF80 - E810F, pe care am studiat-o, amplificarea este prea mica pentru acoperirea celor aproape 14 cm utili ai tubului catodic 5DEP1.