hpavictor Postat Iulie 31, 2012 Partajează Postat Iulie 31, 2012 Aceasta este pagina de catalog pentru familia 12J1L : Link spre comentariu
mila Postat August 3, 2012 Partajează Postat August 3, 2012 Care sunt caracteristicile in mod trioda pentru 12J1L?Nu gasesc nicaieri informatii. Link spre comentariu
THOMAS Postat August 3, 2012 Autor Partajează Postat August 3, 2012 Care sunt caracteristicile in mod trioda pentru 12J1L?Nu gasesc nicaieri informatii.Aveti aici,in chenar rosu pentru 6J1L,diferenta fiind doar la filament,6V fata de 12V pentru 12J1L,cred: Link spre comentariu
Kosmin Postat August 19, 2012 Partajează Postat August 19, 2012 Care sunt caracteristicile in mod trioda pentru 12J1L?Nu gasesc nicaieri informatii.Cred ca asta ar fi ceea ce cauti: Link spre comentariu
hpavictor Postat Septembrie 8, 2012 Partajează Postat Septembrie 8, 2012 Care sunt avantajele reactiei de tipul " Schade " ? Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 8, 2012 Autor Partajează Postat Septembrie 8, 2012 Care sunt avantajele reactiei de tipul " Schade " ?A fost evidentiata in anii '39 si se mai numeste si :"regain power on the grid control" si de aicise poate intelege totul,dar aceasta reactie trebuie foarte bine tinuta sub control,mai ales acolo undese lucreaza cu tuburi de mare putere si nu prea se aplica acolo unde avem negativare automata si cred ca-ti explici singur de ce (!?). Teoria se gaseste pe net referitor la acest tip de reactie... Link spre comentariu
hpavictor Postat Septembrie 8, 2012 Partajează Postat Septembrie 8, 2012 Din pacate nu inteleg de ce nu este valabila aceasta solutie tehnica si pentru negativarea automata . Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 14, 2012 Partajează Postat Septembrie 14, 2012 Pai la negativarea automata potentialul grilei 1 este zero...cum poate fi mentinut acest potential in schema data? Daca introducem un condensator de separare deja avem alta schema... Link spre comentariu
csongore Postat Septembrie 17, 2012 Partajează Postat Septembrie 17, 2012 Buna ziua, a-si vrea sa propun o schema pentru simulare catre Domnul Lazaroiu, schema userului "iora" un amplificator pe casti cu 6C19P in SRPP. Eventual cu alte triode (6N1P,6N2P)sau char pentode(6J1P,6J9P) la intrare mai usor de gasite de catre amatori ca mine. Multumesc anticipat!! Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 22, 2012 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2012 Un defazor universal cu multiple valente.Acest defazor poate fi folosit pentru atacul etajelor finale PP,bineinteles configurand reteaua pentru atacul grilelor asa cum cer schemele respective si PSF-urile tuburilor finale,negativare fixa sau automata.Raspunsul armonic este foarte bun,nivelul semnalului pe fiecare iesire [out+] si [out -] poate atinge 300Vpp pentru Vi=0.8V~ si cu THD=0.14%. Castigul acestui etaj se regleaza din valoarea lui R26.Toate aceste performante sunt valabile pentru o impedanta de intrare in etajul urmator de minim 85K. Performantele se datoreaza tuburilor folosite,in special 6P15P dar si droserului defazor care, nu necesita intrefier.Daca cineva este interesat,o sa postez si datele constructive pentru acest droser.P.S Acest defazor poate ataca cu usurinta 6,sau 8 KT120 sau KT88,GU50,G-807,EL509,...... Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 22, 2012 Partajează Postat Septembrie 22, 2012 Referitor la simulari... pentru a creea niste modele mai bune de lampi, ar trebui introduse graficele din foile de catalog in formula. Ma rog, nu introduse exact dar aproximate mai bine. Eu stiu sa desenez graficul daca am functia dar invers nu stiu sa fac. Dupa cum se poate usor observa, exista diferente mari intre graficele din foaia de catalog si graficele ridicate dupa modele. Asta ar ajuta la obtinerea unor rezultate demne de luat in seama si in cazul unor simulari de finete.In cazul lampilor, spre deosebire de transformatoare, avem toate datele pentru a creea un model aproape perfect. Implementarea acestor date in model ar fi o superchestie. Cred ca un matematician ar putea sa implementeze nu numai familia de caracteristici ci si curba de disipatie maxima. (probabil exista chiar si programe care pot aproxima o curba cu o functie...dar trebuie sa stii sa le utilizezi)Nu stiu de ce formatul editorului acestui topic este atipic. Probabil ca undeva, s-a postat o poza mai mare ca formatul standard. Acum, in legatura cu chestiunea. Eu am rezolvat de mult problema simularii pentru tuburile electronice, in Multisim, utilizand modelele matematice ale lui Scott Reynolds si Marshall Leach - vezi http://www.normankoren.com/Audio/Tubemodspice_article.html. Incercand sa imi fac "loc" si eu in diverse discutii pe marginea schemelor cu tuburi electronice, am fost sistematic indepartat cu aprecieri de tipul, ca de fapt interventiile mele cu simulari ar fi offtopice. Sau cu variante de genul: "lasa teoria si treci la practica". Am remarcat initiativa colegului @lazaroiu, inca de la prima postare. Au fost doua motive pentru care nu m-am bagat. In primul rand, fusesem rejectat odata de comunitatea lamparilor de pe forum si nu sunt de genul celor, care dat afara pe usa, intra pe fereastra. Al doilea motiv, este ca asa dupa cum spuneam, eu folosesc simularea pe Multisim, care mi s-a parut mult mai practica, in timp ce acest topic se bazeaza dupa cate imi dau seama pe programe mai evoluate. Asta a fost un fel de introducere. Acum, apropos de ceea ce ar dori colegul @misa. Cuprinderea in niste formule de recurenta a unor curbe specifice caracteristicilor originale ale tuburilor electronice, este practic imposibila. Au existat incercari pe portiuni de curba, care au fost apoi abandonate datorita greutatilor punerii lor in practica. Exista totusi o metoda numerica, bazata pe interpolari liniare, sau neliniare. In programul de proiectare asistata a modelelor matematice de tipul MathCAD, este posibila recompunerea unor curbe oricat de apropiate de original, utilizand tabele de interpolare specifice. Mai stiu ca acest MathCAD, este conceput de maniera incat sa poata colabora cu alte programe, cum ar fi simulatoarele. Nu am aprofundat niciodata problema, insa daca ti-ai propus sa o faci tu (n.a.=@misa) atunci, te pot ajuta prin discretizarea datelor, direct dupa curbele originale, pe care va trebui sa mi le pui la dispozitie. Valorile discrete ti le pot pune la dispozitie, dupa dorinta intr-un tabel de tip excel, sau intr-un insert table de tip MathCAD 14, utilizabil in acelasi program, sau intr-unul mai nou. De fapt aceasta discretizare o poate face oricine, dupa metode, pe care m-am straduit sa le fac cunoscute in topicul http://www.elforum.info/viewtopic.php?p=462604#p462604. Se pare, insa ca el a fost privit tot ca o "teorie goala" si astfel a ramas inutil marii majoritati a userilor. In plus, pentru cei mai putin familiarizati cu MathCAD-ul, pot recomanda unele programe concepute de mine, pentru interpolare simpla dubla sau tripla. Pentru interpolari multiple de ordin mai mare decat 3, nu am avut nevoie pana acum. Daca exista totusi necesitatea unei interpolari multiple de ordinul 4, spre exemplu, atunci pot colabora cu cel interesat, in masura in care sunt deprins sa lucrez cu MathCAD-ul. Link spre comentariu
zbodeoc Postat Septembrie 23, 2012 Partajează Postat Septembrie 23, 2012 Nu fi suparat coane, e parte din progres. Koren isi numeste ecuatiile "fenomenologice" si sint intr-adevar un progres (in acuratetea simularii) in comparatie cu ecuatiile clasice si antice. Daca zabovesti indeajuns pe linga munca lui Koren - cum am facut eu in ultimile 6,5 zile - ajungi inevitabil si la munca lui Dmitry Nizhegorodov (ca-mi ia prea mult sa-mi schimb tastatura in rusa) in materie de "fenomenologie", adica apropierea de realitate. Koren daca nu se apuca de "fotografie" eram toti mai cistigati, asa nu s-a mai auzit nimic de el, cred ca numara pixelii acuma, in loc sa ne faca noua modele de lampi ☺☺☺ Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 23, 2012 Autor Partajează Postat Septembrie 23, 2012 @ Aveti mai jos ce mi-ati cerut; -simularea variantei originale ale carui rezultate sunt bune si se remarca faptul ca in simulare se obtin tensiuni si curenti ff apropiati de datele din realitate (!!!) si varianta cea mai buna din ce mi-ati cerut dv.,adica fara diferente majore fata de montajul real cu tubul 6N1P pe intrare cu triodele in paralel,aceasta pentru o dinamica mult mai buna,un raspuns armonic excelent si THD ceva mai mic decat montajul cu E88CC. Schema originala: Schema cu 6N1P: Rezultatele din simulare pentru schema originala: ...si analiza Fourier pentru varianta cu 6N1P in etajul de intrare: cam asta-i tot ce mi-ati cerut. P.s puteti majora R9=12K si veti folosi cate o trioda din 6N1P pe fiecare canal,dar performantele se vor altera. Link spre comentariu
csongore Postat Septembrie 27, 2012 Partajează Postat Septembrie 27, 2012 Multumesc frumos dl. Lazaroiu pentru ajutorul acordat, o sa incerc saptamana viitoare sa pun in practica schema simulata de dumnavoastra. PS:Simularile facute de dumnavoastra reprezinta un ajutor major pentru mine !! Link spre comentariu
300B SE Postat Septembrie 27, 2012 Partajează Postat Septembrie 27, 2012 MUltumesc si eu d-lui Lazaroiu pentru aceasta schema (amplificatorul de casti). Imi doream de mult o asemenea schema! Rog pe dl Lazaroiu daca se poate modifica aceasta schema pentru a utiliza (SI) o casca cu impendanta 220 OHM! As folosi ca finale tuburile 6p6s sau chiar mai frumos "rusoaicele" 6j4 (cele in carcasa metalica) conectate ca triode! (conform datelor de catalog au o putere anodica de 3.3w) Cu atac de la 6j1p! Multumesc! Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum