Vizitator Postat Decembrie 28, 2011 Partajează Postat Decembrie 28, 2011 Acea bucla de reactie negativa din schema http://postimage.org/image/z72rh4ekz/ este cu schepsis(daca ne gindim la sarcina reala)...si opțională ,nu mai comentez reactia negativa din schema(carageae) las MUZA sa isi faca treaba... Ar trebui ca aceasta schema @carageae-6AS7-SE sa fie "puţin înrămată ". Link spre comentariu
THOMAS Postat Decembrie 28, 2011 Autor Partajează Postat Decembrie 28, 2011 .............................................................. Pentru ca veni vorba de sarcina,eu asta folosesc in LTC ca sarcina (difuzor virtual),o fi bine,o fi rau...nu stiu sa mai vina si altcineva cu alte propuneri.Deci in schema(desen) eu pun o rezistenta R=8ohmi,dar in simulare folosesc modelul de "difuzor" din desenul de mai jos: Link spre comentariu
mișa Postat Decembrie 28, 2011 Partajează Postat Decembrie 28, 2011 Parerea mea e ca nu e bine. Ideea e ca puterea si liniaritatea si alti parametrii ar trebui masurati pe sarcina standard ca sa ne putem intelege. Singura sarcina standard e rezistenta pura. Difuzorul poate fi de orice fel. Daca-mi spui ca masori 10W pe sarcina rezistiva inteleg. Daca-mi spui ca masori 10 W pe boxele tale nu mai inteleg nimic si te voi intreba de exemplu: "10 W la ce frecventa?" sau "Pe boxele mele cit o sa masor?"Un model de difuzor ar fi util eventual pentru proiectarea filtrelor din boxa, cu precizarea ca trebuie modelat exact tipul de difuzor utilizat, mai mult, modelul trebuie sa tina cont de faptul ca difuzorul e montat in incinta folosita. Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 28, 2011 Partajează Postat Decembrie 28, 2011 .............................................................. Pentru ca veni vorba de sarcina,eu asta folosesc in LTC ca sarcina (difuzor virtual),o fi bine,o fi rau...nu stiu sa mai vina si altcineva cu alte propuneri.Deci in schema(desen) eu pun o rezistenta R=8ohmi,dar in simulare folosesc modelul de "difuzor" din desenul de mai jos: Absolut, de acord cu Misa! Toata lumea analizeaza raspunsul amplificatoarelor pe rezistenta pura. Altfel, toate difuzoarele au particularitatile lor, printre care si valorile componentelor ce le includ. Nu mai vorbim ca aceste valori pot fi dependente de frecventa, asa ca treaba devine si mai complicata, daca urmarim realitatea.Daca tot veni vorba despre caracterul sarcinii, trebuie aratat ca reactia negativa globala in amplificatoare compenseaza, in parte, unele din efectele nedorite introduse de aceasta. ...Am gasit de cuvinta sa pun si doua diagrame Bode pentru a se vedea influenta reactiei negative asupra raspunsului in frecventa al amplificatorului. Reactia negativa, in schema asta, nu arata decat o accentuare a frecventelor joase. Era interesant ce beneficii aduce asupra THD, pentru acelasi semnal la iesire. Link spre comentariu
mișa Postat Decembrie 28, 2011 Partajează Postat Decembrie 28, 2011 Ca o paranteza si strict informativ va spun ca exista incinte care au traductor electromecanic in difuzor. Acest traductor se conecteaza in reactia negativa globala a unor module care se conecteaza la intrarea amplificatorului pe care il folosesti. Astfel sunt corectate si neliniaritatile difuzoarelor. Inca nu am avut sansa sa ascult asa ceva, dar nu se stie ce imi rezerva viitorul. Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 28, 2011 Partajează Postat Decembrie 28, 2011 Am dezvoltat in iarna trecuta o schema de preamplificator RIAA, la nivel de simulare. Se poate observa utilitatea simularii asupra modului de actiune pentru compensarea adecvata in frecventa, folosind diagrama Bode. Mai intai iti pui problema de a obtine un generator care sa emuleze semnalul RIAA, apoi daca compensarea pe care ti-o imaginezi, elimina efectele RIAA. Niciodata nu mi-a fost prea clar cu ceea ce face RIAA, asa ca in prima instanta, curiozitatea de a simti acest lucru a constituit obiectul simularii. Schema este putin cam stufoasa, dar m-am gandit ca folosind un comutator, pot crea si un amplificator de microfon cu intrare diferentiala.PS: Adaug si niste forme de unda transient. RIAA_sim.zip Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 28, 2011 Partajează Postat Decembrie 28, 2011 S-ar putea sa nu mearga simularea la cei care nu au model pt MPSA42. Atasez libraria "standard.bjt", care se copie peste "standard.bjt" din c:\LTC\LTspiceIV\lib\cmp\. Libraria are adaugate cateva modele de tranzistoare, in plus fata de cele standard. standard.zip Link spre comentariu
blue Postat Decembrie 28, 2011 Partajează Postat Decembrie 28, 2011 @Sebi, daca elimini reteaua de corectie care insereaza o atenuare de circa 20dB/1Khz vei obtine un etaj preamplificator de 60dB Circuitul de corectie RIAA (mai sint si altele) a fost conceput pt obtinerea matritelor din ceara a discurilor de vinil, practic la inregistrarea acestora cu un ac gravor, amplitudinea miscarii acestuia devine inacceptabila la frecvente joase, acul ar fi trebuit sa execute miscari de o suta de ori mai mari ca in cazul frecventelor inalte . Daca se imagineaza un driver al acului gravor ce este atenuat cu 20dB la Fj si amplificat cu aceiasi valoare la Fi se obtine o variatie cu panta relativ liniara de la 20Hz-20000 Hz, amplitudinea de gravare ramine aproximativ constanta ,insa la citirea discului de vinil trebuie reconstituita o variatie inversa, adica Fj se amplifica si Fi se atenueaza, acesta este corectia RIAA cu doua puncte de inflexiune la 75 microsecunde si 2125 microsecunde (din amintiri) Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 28, 2011 Partajează Postat Decembrie 28, 2011 Blue, asa e! Chestiunea corectorului, am mai spus-o, a plecat de la dezvoltarea unui amplificator diferential de microfon dinamic. Atunci am zis ca as putea face si un corector RIAA. Reteaua, este destul de standard, nu prea pretentioasa. Am vazut ca unii fani fac retele complexe cu inductoare de valori mari, etc.Chestiunea in continuare, nu stiu daca si-a pus-o cineva, era de a verifica daca preamplificatorul corector chiar functioneaza. Asa ca m-am gandit sa-mi fac un montaj, invers RIAA, intercalabil intre generator si preamplificator. Link spre comentariu
blue Postat Decembrie 29, 2011 Partajează Postat Decembrie 29, 2011 Am construit si eu asa ceva dar cu retea pasiva ,se pune la intrarea corectorului si cu un semnal din generator cu o amplitudine ce compenseaza atenuarea ,se baleiaza spectrul audio, abaterea de la liniaritate trebuie sa fie mai mica de 0,5% iar chestia cu filtrele LC este grozava fiindca atenueza nesemnificativ deci creste spectaculos S/N insa pretul platit este complexitatea circuitelor iar tuburile folosite sint de putere medie din cauza impendantei mici a filtrelor , de regula se lucreaza pe 600 ohm si 10K riaa.pdf Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 29, 2011 Partajează Postat Decembrie 29, 2011 Cam asa arata diagrama comparativa cu cele trei circuite, respectiv circ cu AO, circuitul modificat si reteaua lui Lipshitz din riaa.pdf. Circuitul invers RIAA cu AO este in antifaza cu celelalte doua. Eu zic ca in banda de interes sunt acceptabile, cu diferenta ca au ceva probleme de translatie pe axa amplitudinii, ceea ce-i relativ. Link spre comentariu
THOMAS Postat Ianuarie 2, 2012 Autor Partajează Postat Ianuarie 2, 2012 Am pus aici la solicitarea d-lui cateva rezultate din simularea montajului propus de d-lui pentru o configuratie 6N13S cu triode in paralel SE. Rezultatele: Schema de test: FFT la iesirea amplificatorului pe o sarcina de 8 ohmi FFT la iesirea etajului de atac si nivelul semnalului de atac. Rezultate Fourier la iesirea etajului de atac Banda de frecvente la iesirea amplificatorului pe o sarcina de 8 ohmi. Cam asta este...... Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 2, 2012 Partajează Postat Ianuarie 2, 2012 Modelul 6SN7 foarte bun (in ciuda faptului ca sa ales curenti mici anod-mai greu de suprapus caracteristicile) ,thd si tensiuni polarizare aproape identice(mizam pe thd 3% pentru 180Vvv la iesire 6SN7 desigur 180Vvv supramoduleaza 6AS7..., oricum 2%-thd pentru 150Vvv-anod-6SN7 este extraordinar de bine in opinia mea ,sa ne gindim ce thd "?!" ar fi pentru o amplitudine mult mai mica ,-un alt tub final ,si un cistig mai mic-grad de reactie negativa mai avansat).Multumesc inca o data domnului Lazaroiu pe aceasta cale pentru amabilitatea de care da dovada.Altfel spus programul de simulare da "acelasi lucru cu penita din paint" ,probabil si cu realitatea fizica (foarte util si inspirat acest subiect).Eram hotarit sa execut fizic montajul 6SN7 ,am credinta/convingerea ca se ajungea tot cam aici ,asadar renunt (ar fi o confirmare in plus si o pierdere de timp). Link spre comentariu
THOMAS Postat Ianuarie 2, 2012 Autor Partajează Postat Ianuarie 2, 2012 Modelul 6SN7 foarte bun (in ciuda faptului ca sa ales curenti mici anod-mai greu de suprapus caracteristicile) ,thd si tensiuni polarizare aproape identice(mizam pe thd 3% pentru 180Vvv la iesire 6SN7 desigur 180Vvv supramoduleaza 6AS7..., oricum 2%-thd pentru 150Vvv-anod-6SN7 este extraordinar de bine in opinia mea ,sa ne gindim ce thd "?!" ar fi pentru o amplitudine mult mai mica ,-un alt tub final ,si un cistig mai mic-grad de reactie negativa mai avansat).Multumesc inca o data domnului Lazaroiu pe aceasta cale pentru amabilitatea de care da dovada.Altfel spus programul de simulare da "acelasi lucru cu penita din paint" ,probabil si cu realitatea fizica (foarte util si inspirat acest subiect).Foarte interesant si demn de retinut in schema dv. mi se pare ideea cu potentiometrul (R9-100K/log) de reglaj al volumului prin reactia negativa,exact ca la circuitele operationale,reglaj de gain. Cu potentiometrul la valoarea rezistentei egala cu zero amplificarea este data doar de raportul celor doua rezistente de R8(4K7) si R7(770 ohmi***-testat practic). Sunt sigur ca schema este absolut functionala si practic,eu am simulat si cu un model de 6N8S,diferente nu exista....,insa personal mi se par ceva mai "serioase" tuburile 6SN7. Link spre comentariu
THOMAS Postat Ianuarie 3, 2012 Autor Partajează Postat Ianuarie 3, 2012 Postez aici,pentru ca asa este normal,simularea unui amplificator cu etaj final cu sarcina distribuita anod catod pe un transformator de iesire de tipul UTC,dar cu finale GU50 in PP. Modelele pentru tuburi sunt de la: Koren 2006/2009,Karpov 2011,Manacov 2004,excat modelele de la proiectul facut pentru cu 6P3S-E PP UTC-OT,deci am certitudinea ca modelele sunt absolut corecte,am facut verificarea fiecarui tub comparand datele de catalog oferite de fabricant cu modelele spice. Am vazut ca sunt cerinte pentru un amplificator cu GU50 si rezultatele sunt cele de mai jos. Comparativ cu proiectul facut pentru ,acesta are ceva performante superioare in ceea ce priveste THD,putere >20W,FFT,stabilitate dar nu in ultimul rand si existenta a doar doua surse de +/-300V.La aceasta schema am folosit si o reactie negativa globala,chiar daca nu prea este acceptata de audiofili,dar la care se poate renunta,THD crescand in acest caz pana la 0.31% la puterea de 18W. Transformatorul de iesire este facut intr-o configuratie asemanatoare cu cel pentru proiectul lui ,dar avand alte inductante, personalizate pentru GU50. Se pare ca tubul GU50 nu se "face de ras" nici intr-o configuratie de tip McIntosh,pacat ca este o lampa cu un aspect nu prea placut. Imagini si rezultate : Schema: Semnal la iesire: Fourier: FFT: Banda de frecvente: Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum