SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE

[Vizitator]

@gsabac

 

trebuie să ţinem cont că 25% din cursă mecanică a unui potenţiometru logaritmic de volum conduce către aproximativ un raport de 1/10 ca divizor rezistiv chiar şi pentru 50% din cursă mecanică a potenţiometrului logaritmic raportul de divizare rezistiv este de aproximativ 1/5.cazul de faţă considerând 1M/log asta înseamnă aproximativ 100K din cursor în masă şi 900k din cursor în capătul cald(pentru aproximativ 25% din cursă mecanică) dacă peste porţiunea rezistiva de 900K dispunem un condensator 100pF corecţia în spectru de frecvenţă devine extra-eficientă sau poftim super-perceptibilă

 

PS atât simularea dumneavoastră cât şi a lui Lăzăroiu sunt mai mult decât concludente(pentru cine are ochi să vadă şi poate înţelege), clar/evident afirmaţiile lui Viorel sunt perfect valide

Editat Ianuarie 27, 2017 de Vizitator

[gsabac]

Desigur, la diverse pozitii ale cursorului, efectul cresterii frecventelor inalte va fi altul, dar si in conjunctura cu reglajul de ton.

Acesta deoarece pe chitara, dar si pe preamplificatror sunt reglaje de ton si daca frecventele inalte sunt taiate este normal

ca efectul real de scena sa fie mult diminuat. Pentru accentuarea efectului "bright" chitaristul micsoreaza volumul din preamplificator

si mareste nivelul de pe chitara ca sa compenseze aceasta scadere.

Toate aceste reglaje se pot face si in simulator pentru cine doreste sa experimenteze.

 

@gsabac

[romicap]

Viobio , ai citit ce scrie ca face rezistenta din grila triodei( Rgs) in linkul la care ai facut tu trimitere?! Sau vii cu vrajeli de adormit fraieri? La ce ai mai facut 95 de ampuri ?! https://www.ampbooks.com/mobile/amplifier-calculators/bright-boost/ De altminteri nu era nevoie de linkul tau pentru ca rolul acelor rezistente este evident . Valderama , si tu esti pe aratura vis-a-vis de afirmatiile mele .Fenomenul CB este prezentat de Dnul Lazaroiu in simulare (valorile componentelor pasive fiind cele din schema ) si se vede clar ca este minuscul , exista dar la capatul lantului audio,mai ales daca il treci prin rezistenta de 270K va lipsi aproape cu desavarsenie...(asta asa , in viata reala )

@gsabac sunt de apreciat eforturile dvs. dar singurul fapt concludent este in graficul al 3lea la 10KHz ( fapt firesc dealtminteri ). Valoarea condensatorului este de 250pf si datele vor aparea altele (adica ce se vede ) Rezistenta de 270k se comporta ca un atenuator si culmea ca chiar face in RF treaba de care am mai pomenit. Schema din simularea @gsabac este o strutocamila adica o combinatie intre cele doua Fender (5E7 si Twin Revox AB763) , cu valoarea condensatorului CB mult mai mare iar mie mi se pare chiar interesanta dar nu si in legatura cu discutiile initiale ..

Editat Ianuarie 27, 2017 de romicap

[THOMAS]

Nu este vorba nici de lectii nici de incrincenare, toti dorim sa elucidam aceasta problema tehnica, fiecare cu parerea

si contributia sa.

La o sugestie a lui @valderama am facut un colaj de simulari pentru diverse frecvente cu schema agreata de @romicamp,

pentru care au rezultat urmatoarele grafice:

*******************************************************

Pentru veridicitate am modificat si simulat schema completa care arata asa:

*******************************************************

Comutatorul de "bright" se inchide si deschide periodic si astfel se vede influenta sa la diverse frecvente

sau daca se doreste si la orice pozitie a potentiometrilor. Pentru aceasta, cine se pricepe si doreste, poate incarca

fisierele de simulare in Multisim12 sau14.

Poate sunt si combinatii in care reglajul "bright" este mai mic sau mai puternic, dar trebuie experimentat.

 

@gsabac

Daca se poate ar fi concludent pentru aceaasta simulare prezentarea nu in Transient (forme de semnal) ci in AC Analysis,adica o Diagrama Bode si cateva analize spectrale FFT si/sau un Sweep Frequency Response Analyser ,asa putem vedea acuratetea aparatului matematic utilizat de acest simulator si chiar pot compara cu PSpice,bineinteles daca se poate!

Editat Ianuarie 27, 2017 de LMOlimpiu

[gsabac]

Am incercat sa ajut si nu mai fac alte variante care nu ar aduce nimic nou. Pot sa fac simularea si in Orcad sau LTspice

dar rezultatele vor fi identice si numai interpretarea va fi aceea care va multumi partile, deoarece vad ca rezultatul matematic

este luat in consideratie pre putin.

 

@gsabac

[validae]

Căutați să nu depășiți limita bunului simț......Am ascuns ultimele postări.Dacă nici printscreen-urile simulărilor postate de gsabac nu conving, nu văd ce se mai poate face ca să vă împăcați.

Vă rog să postați în continuare doar în legătură cu topicul, fără aluzii răutăcioase și remarci jignitoare.....offtopicul va fi penalizat.

Deja romicap și valderama au ales să continue scandalul, vor face momentan o pauză de câte două zile. Aviz amatorilor...

[klauss00]

Buna seara!

Dl. Lazaroiu, daca va rog, puteti sa faceti o simulare cu schema din atasamant? Ma intereseaza mai mult cum cum se comporta etajul preamplificator. Multumesc!

[THOMAS]

Schema este functionala in schimb nu vad o cerinta absoluta utilizarea tubului 6G6G in atacul unui 2A3 (!?),sau poate proiectantul a gandit ceva ce nu pot eu intelege.

Tubul 6G6G in afara faptului este este un model vintage si "da" bine langa un 2A3,nu gasesc ceva performante iesite din comun utilizat in aceasta configuratie,dar asta-i o alta problema.

Rezistenta de polarizare a grilei ecran (G2) pentru tubul de atac are o valoarea care trebuie tatonata(gasita) practic pentru ca aceasta determina forma semnalului in anodul tubului 6G6G

forma care recomandat ar fi sa fie simetrica,asa cum "cere" un 2A3.

In imagini puteti urmari evolutia semnalului prin acest amplificator.Cred ca putem gasi o pentoda sa ,zicem echivalenta, pentru acest 6G6G cu care se poate realiza acest proiect.

Sper sa va fi fost de ajutor.

 

 

 

 

[Kosmin]

Cred ca s-ar mai ameliora putin ponderea armonicilor, sa fie demne de un 2A3, cu 6G6G conectat ca trioda ori in locul sau folosind un E88CC.

[klauss00]

Prin anii '30 Western Electric a ajuns la concluzia ca tipologia etaj preamplificator cu pentoda si final cu trioda cu incalzire directa ''canta'' mai bine decat full trioda si a dezvoltat amplificatorul WE91A care era cu 300B final si WE310A preamplificator. Amplificatorul acesta cuplat cu boxe de 110dB a fost folosit ca si sonorizare in cinematografe, unele pana in anii '70-'80. RCA nu a suportat un asa afront si a dezvoltat RCA Radiotron 2A3SE (6C6 pream si 2A3 final). Problema cu ambele amplificatoare era BF care era limitata la 20Hz-15kHz iar intre 15kHz si 20kHz avea o cadere de 3dB, aspect care in perioada aceea nu era o problema. Aceasta cadere de dB era data de Ra a pentodei preamplificatoare ( valoare in jur de 1MOhm).

6G6G are Ra=170kOhm deci dispare problema legata de BF

Nu stiu, dar nu cred ca o pentoda legata ca si trioda se aude la fel.

 

niste link-uri

 

http://www.enjoythemusic.com/magazine/sound_practices/15/never_met.htm

http://jelabsarch.blogspot.ro/2012/08/radiotron-se2a3_5.html

http://www.tubeaudiolab.com/id93.html

http://www.novacon.com.br/audiowesternc.htm

 

p.s. 6G6G poate fi inlocuita cu 6K6GT, 6F6GT, 6V6GT

p.s. 2 secretul topologiei de mai sus este suprafata anodului, cu cat e mai mare sunetul e mai placut

Editat Martie 16, 2017 de klauss00

[THOMAS]

@klauss00 :

eu nu am facut altceva decat sa raspund solicitari dv.,in rest nu sunt prea interesat de chestii subiective.Deci daca simularea v-a fost de ajutor este ok,daca nu asta este...

cat priveste echivalentele intre tuburile de mai sus si tubul original 6G6G dati-mi voie sa am ceva rezerve:

 

 

[gheo23]

Vreau sa incerc un PP cu 6N5S si pentru inceput am facut mai multe simulari cu 6AS7, tub apropiat ca parametri, in modul SE, cu atac pe catod .Am obtinut rezultatele din printscreen.Va rog comentarii si eventual simulari ale schemei altele decat in multisim in vederea optimizarii.Bineinteles varianta PP va contine si defazorul.

[THOMAS]

Doriti o simulare a acestei scheme dar cu alt simulator sau o schema simulata pentru un PP cu 6N5S ?

[gheo23]

Buna dimineata! Asa cum am spus vreau sa construiesc un PP cu 6N5S iar schema simulata de mine este un pas spre varianta finala . Am incercat varianta cu atacul pe K pentru ca mi se pare potrivit pentru aceasta trioda mai "puturoasa" (miu=2). Cred ca rezultatele preliminare sunt incurajatoare.Am folosit acolo BS107 dar cu siguranta nu este potrivit(Pd mica !) As vrea, daca se poate, o simulare a unui PP cu 6N5S dar cu acest tip de atac, bineinteles cu un alt MOS.Iata mai jos am inlocuit BS107 cu acelesi rezultate bune , zic eu.As merge pe cca.200V alimentare si in acest sens va-s ruga sa faceti si o estimare a Raa in cazul acestei configuratii.Multumesc.

L.E. Eu am folosit in simulare 6AS7 deoarece nu am avut model pentru 6N5S .

Editat Iunie 4, 2017 de gheo23

[THOMAS]

Poate va ajuta cu ceva aceasta schema la care m-am gandit si pe care am simulat-o pentru 6N5S,model verificat si generat pe uTracer cu tub real 6N5S.

Aveti schema si diagrama Bode,in rest un electronist nu prea ar mai avea nevoie de nimic.

 

 

P.S cei doi semireglabili de 1,5Meg trebuiesc sa fie de foarte buna calitate,sau dupa ce s-au efectuat reglajele se pot inlocui cu rezistente fixe cu valorile gasite.