SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE

[victordascalescu54]

 Asa trebuie sa arate o corectie bina facuta la care sa respectat toleranta  de 1% ale valorilor RC din retea. Schema este corecta dar este obligatorie iesirea pe un buffer de calitate de exemplu cu un CCS in catod sau un etaj amplificator cu impendanta mica se iesire (6n6p)

Folosesc un Nagra PL-L

[victordascalescu54]

:@LMO

Pentru a avea proiectul complet, am studiat putin posibilitatile mai putin conventionale de etaj MC-MM. Unii nemti sustin ca, atita timp cat ECC88 a fost creata in special pentru amplificatoare de antena si nu numai, am putea folosi acest tip de amplificator si la MC.

Poate reusim cu o simulare si unele considerente teoretice sa vedem ce iese. Eu sunt in forma si doritor sa probez aceasta varianta.

 

[THOMAS]

:@LMO

Pentru a avea proiectul complet, am studiat putin posibilitatile mai putin conventionale de etaj MC-MM. Unii nemti sustin ca, atita timp cat ECC88 a fost creata in special pentru amplificatoare de antena si nu numai, am putea folosi acest tip de amplificator si la MC.

Poate reusim cu o simulare si unele considerente teoretice sa vedem ce iese. Eu sunt in forma si doritor sa probez aceasta varianta.

 

***********

Sigur ca o sa incerc o simulare,dar din pacate eu nu am in dotare EC88 si nu pot garanta pe un model gasit pe net si asta pentru ca sunt oarece diferente intre EC88 si ECC88 si mai ales acel u(miu) ma ingrijoreaza care la EC88 este dublu comparativ cu ECC88.

  comparatie intre EC88 si ECC88:

 

...asadar nu va pot garanta o simulare corecta pentru EC88.

O sa incercam o simulare pentru un ECC88(PCC88),cand o sa am si din asta pentru a-i face un model real.

[victordascalescu54]

Sigur ca o sa incerc o simulare,dar din pacate eu nu am in dotare EC88 si nu pot garanta pe un model gasit pe net si asta pentru ca sunt oarece diferente intre EC88 si ECC88 si mai ales acel u(miu) ma ingrijoreaza care la EC88 este dublu comparativ cu ECC88.

  comparatie intre EC88 si ECC88:

 

...asadar nu va pot garanta o simulare corecta pentru EC88.

O sa incercam o simulare pentru un ECC88(PCC88),cand o sa am si din asta pentru a-i face un model real.

Neamtul spunea ca proiectul poate fi in egala masura realizat si cu ecc88 /6dj8, desigur ca nu a mentionat diferenta de miu. Avind in vedere ca nu prea avem laindemana decat ecc88 va sugerez sa incercam simularea pentru acest tub. Nu cred ca factorul de amplificare ar fi determinant, fiind vorba doar de necesitatea unui step-up de la x10 la x20 in foarte rare cazuri vom avea doze MC cu iesire sub 0,2 mV.

Iata ce spune neamtul: "There the tube EC88 was installed. There can also be used other tubes , PC86, PCC88, EC88, etc. E88CC

The EC88 has the following data: Ia = 12.5 mA, S = 13.5 mA / V. 2 tubes EC 88 are connected in parallel per channel.

The electrode spacings within the tube are very small (the grid-cathode spacing is as 45μm). If only small output voltages required can be worked with low anode voltages of 50 V or less. It is herein dispensed with constant current sources, but placed on low supply voltage ripple value"

"In MC preamps tube technology special attention should be paid to the noise behavior. In the 70s many so-called tension grid tubes have been developed for TV tuner and antenna amplifier systems. Here, special emphasis was placed on low noise and stability. Just these criteria are also important in a moving-coil amplifier. Tension grid tubes possess over conventional grid tubes a firm and obvious at the cathode tightly wound mesh. This call small grid voltage changes produce large anode voltage changes. This resulted in a grid voltage / anode current dependency results of greatest slope, further still runs very linear compared to other tubes."

Editat Iunie 21, 2016 de victordascalescu54

[Vizitator]

ar fi interesant de simulat drăcia asta de tub compus să vedem dacă funcţionează(pentru un thd mic)

(posibil mai necesită o majorare sarcină), dacă se mişcă ceva în simulare putem cupla g2 şi în alt mod.)

[romicap]

Interesanta ,,dracia asta ,, care iese din tiparele clasice (sau poate mi se pare ! )

[simson]

Nu este nici o dracie, ci mai degraba  un circlotron modificat cu sarcina in anod cu avantajele acestei tipologii Raa mic. Interesanta idee, nu am mai intalnit.

[THOMAS]

Este vorba de un PPP sau Circlotron cu sarcina in anod cu avantajele ce rezulta din aceasta topologie.Distributia armonica este tipica unui PP (nici nu are cum sa fie altfel),insa unul dintre marile avantaje pe care le vad eu,este valoarea Ra dar si lipsa componentei DC prin OT (OT fara priza mediana),aceasta facandu-l foarte usor de realizat pe un miez mai mic.

La schema postata de colegul @valderama am adaugat cateva chestii absolut necesare pentru o functionare mai stabila,dar am si introdus o bucla NFB paralel pe o bobina din traful de intrare/defazor.Am renuntat la doua trafuri de intrare inlocuindu-le cu unul singur cu patru bobine : o bobina primara de semnal,o bobina primara pentru senalul NFB si doua secundare conectate corespunzator pentru a realiza defazajul semnalului de atac pentru tuburile finale.

Puterea maxima a acestui etaj final cu THD=10% este de 14W.

 

 

cu  ceva timp in urma (cam 3-4 ani!) am posta aici o schema de acest gen cu EL504 de 30W,insa se pare ca la acel moment nu prezenta interes!!...

Editat Iunie 24, 2016 de LMOlimpiu

[Vizitator]

da pentru ambele scheme se păstrează modulaţia de curent în sarcină, desigur se mai poate jongla din conexiunile g2(în ambele situaţii)

 

transformatoare de ieşire uşor de realizat,dar blocuri de alimentare ceva mai complicate.

Editat Iunie 24, 2016 de Vizitator

[adrian_pic]

Desi nu bobinez totusi indraznesc sa cer niste date despre traful de iesire (ma roade doar curiozitatea sa compar).

[vera]

Uitati ce a popus un tip, pt. simplificarea blocului de alimentare PPP. Cica functioneaza f bine, deoarece aceasta schema nu-i pretentioasa cu alimentarea.Daca intereseaza, caut schema originala.

[THOMAS]

  Raspund aici unui mesaj privat de la colegul @bogdan_bogdan889 in care am fost rugat sa proiectez si sa simulez o schema cu tuburile 6P36S.Asadar propun o schema serioasa cu care se poate obtine o putere pe sarcina Ps=60W foarte lejer si atentie: Raa de 6K6 nu este o Raa universala,fiecare tub are Raa caracteristic si optim,nu mai mergeti ca pe vremea MINITEHNICUS cand totul era universal si toata lumea stia totul dar pana la urma nimic (!!!!).

Schema are un defazor performant de tip parafaza ce poate asigura exact ce-i trebuie uni tub de genul 6P36S.Defazoarele de tip parafaza cu pentode fac parte din categoria defazoare HI-FI (vedeti defazorul QUAD cu EF86).

Tipurile de tub ce intra in compnenta acestui amplificator sunt absolut comune: ECL82(6F3P) si E(P)L504 (6P36S) nu sunt niste raritati.

 

Schema amplificatorului:

 

 

pentru detalii puneti intrebari si in masura timpului dsponibil va voi raspunde cu placere.

[Vizitator]

dacă am în vedere 20Hz(Hi-Fi) pentru ultima schemă remarc cupaje capacitive destul de slabe mă refer la cuplajul C3(defazor parafază) care descarcă pe grupul R7-R8-R9, deasemeni cuplajele capacitive C1-C2 par sub-dimensionate prin capacităţile date(0,68µF/33KΩ). Practic o astfel de slăbire a cuplajelor capacitive conduce la o fugă a fazei mai însemnată către frecvenţe inferioare(20Hz-30Hz) putem spune ca reacţia negativă are mai mult de "lucru"(un palier de 20hz-30hz va fi greu de susţinut, mai precis palierul va fi căzător/înclinat substanţial chiar cu bucla închisă).

 

în practică de zi cu zi(Hi-Fi) pentru cuplajele capacitive prinse în montaje cu bucla închisă de reacţie negativă se uzitează 10nF/10MΩ, 0,1µF/1MΩ, 1µF/100KΩ, 10µF/10K..., respectând aceste proporţii pentru o sarcină 33KΩ cuplajul capacitiv are de regulă 3µF-3,3µF. 

Editat Iunie 25, 2016 de Vizitator

[adigh]

Este vorba de un PPP sau Circlotron cu sarcina in anod cu avantajele ce rezulta din aceasta topologie............ unul dintre marile avantaje pe care le vad eu,este valoarea Ra dar si lipsa componentei DC prin OT (OT fara priza mediana),aceasta facandu-l foarte usor de realizat pe un miez mai mic.

 

 

Nu avem nici-un motiv sa credem ca un astfel de transformator se poate face pe un miez mai mic.

Lipsa componentei DC nu duce la subtierea firelor. Chiar daca curentul DC+curentul de sarcina alternativ e mai mic per ansamblu, din cauza lipsei componentei DC.

De ce ? Pentru ca in cazul OT nu densitatea de curent dicteaza sectiunea firelor ci randamentul. Nu neaparat, dar cam asa este in marea majoritate a cazurilor.

Daca ne-am lua dupa densitatea de curent atunci am obtine trafuri cu randament de 0,4.......0,7. Treaba ce nu prea ne convine. Asa ca in practica lucram cu densitati mai mici de curent. Asa obtinem randament peste 0,8.

Asta lasa rezerva destula pentru a suporta firele inca putin DC iar miezul ramine la acelasi gabarit.

Singurul avantaj ar fi ca nu mai scoatem priza mediana. E un avantaj mic fata de dezavantajul celorlalte complicatii la alimentare pe care le cere configuratia PPP, fie ea si cu sarcina in anod.

[Vizitator]

da, într-adevăr pentru transformatoarele de ieşire cu randament relativ bun se practică o densitate de curent de numai 1A-1,5A pe mm²  secţiune cupru pentru primar(înfăşurarea anodică/catodică) respectiv1A/mm²  pentru înfăşurarea secundară. Dacă se practică aceste densităţi de curent vrem nu vrem trebuie şi ceva secţiune miez(fereastră miez).

pentru clasele AB1 AB2(push-pull) se practică o densitatea de curent până la 2A/mm²  în primar(înfăşurarea anodică), curentul anodic pentru care se calculează sectiunea de conductor cupru trebuie văzut ca marime efectivă de exemplu dacă vârful-sinus de curent anodic atinge 300mA la vârf putem considera mărimea efectivă aprox 210mA ca atare se poate recomanda cupru de bobinaj 0,36-0,37mm diametru sau poftim CuEm 0,38-0,385mm diametru.

 

secţiunea miezului este dictată de regulă de puterea pentru frecvenţa minimă(sinus) la care trebuie să răspundă transformatorul şi desigur de calităţile miezului magnetic.

Editat Iunie 25, 2016 de Vizitator