SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE

[Vizitator]

aşa cum poţi vedea în regimul exemplificat  clasa-A2-pură aici  "aduce" o sarcină mică la anod(1k7)

sau un alt exemplu unde pot să pun valori (oricând doresc/vreau)

poate vei accepta clasa A2_pură şi o să recunoşti că pentru situaţiile exemplificate nu putem aduce în discuţie clasa A1.

Editat Aprilie 27, 2016 de Vizitator

[Patefon]

In lipsa de EL504 am facut o simulare pe EL500. Pentru cei interesati:

 

Model Spice:

 

 

 

****************************************************
.SUBCKT EL500_300 1 2 3 4 ; A G2 G1 C;
*   Extract V3.000
* Model created: 27-Apr-2016
*
X1 1 2 3 4 BTetrodeDE  MU=  5.66 EX=1.599 kG1= 542.1 KP=  46.8 kVB = 6845.1 kG2=11296.0
+Sc=.81E-02 ap=  .044 w= 0. nu=  1.01 lam= 1.5
+ Ookg1mOokG2=.176E-02 Aokg1=.11E-05 alkg1palskg2=.176E-02 be=  .054 als= 16.87 RGI=2000
+ CCG1=0.0P  CCG2 = 0.0p CPG1 = 0.0p  CG1G2 = 0.0p CCP=0.0P  ;
.ENDS

****************************************************
.SUBCKT BTetrodeDE 1 2 3 4; A G2 G1 C
*
* NOTE: LOG(x) is base e LOG or natural logarithm.
* For some Spice versions, e.g. MicroCap, this has to be changed to LN(x).
*
RE1  7 0  1MEG   ; DUMMY SO NODE 7 HAS 2 CONNECTIONS
E1 7 0 VALUE=
+{V(2,4)/KP*LOG(1+EXP(KP*(1/MU+V(3,4)/SQRT(KVB+V(2,4)*V(2,4)))))}
E2 8 0 VALUE = {Ookg1mOokG2 + Aokg1*V(1,4) - alkg1palskg2*Exp(-be*V(1,4)*SQRT(be*V(1,4)))}
E3 9 0 VALUE = {Sc/kG2*V(1,4)*(1+tanh(-ap*(V(1,4)-V(2,4)/lam+w+nu*V(3,4))))}
G1 1 4 VALUE = {0.5*(PWR(V(7),EX)+PWRS(V(7),EX))*(V(8)-V(9))}
G2 2 4 VALUE = {0.5*(PWR(V(7),EX)+PWRS(V(7),EX))/KG2 *(1+als*Exp(-be*V(1,4) * SQRT(be*V(1,4))))}
RCP  1 4  1G   ; FOR CONVERGENCE A  - C
C1 3 4  {CCG1} ; CATHODE-GRID 1 C  - G1
C4 2 4  {CCG2} ; CATHODE-GRID 2 C  - G2
C5 2 3  {CG1G2} ; GRID 1 -GRID 2 G1  - G2
C2 1 3  {CPG1}  ; GRID 1-PLATE G1 - A
C3 1 4  {CCP} ; CATHODE-PLATE A  - C
R1 3 5  {RGI} ; FOR GRID CURRENT G1 - 5
D3 5 4  DX   ; FOR GRID CURRENT 5  - C
.MODEL DX D(IS=1N RS=1 CJO=10PF TT=1N)
.ENDS BTetrodeDE

 

Datele folosite sunt din pachetul ExtractModel versiunea 3p0

 

Caracteristici Curent Anodic, Tensiune Anodica vs Tensiune Grila 1 (Marcaj la -14 Volti, rezolutie pe grila 1 de 2 Volti):

 

 

Caracteristici Curent Anodic, Tensiune Anodica vs Tensiune Grila 2 (Marcaj la 80 Volti, rezolutie pe grila 2 de 10 Volti):

 

 

Schema de test cu PSF:

 

 

Performante la puterea maxima:

 

 

 

La putere mai redusa (3W)

 

 

Concluzia mea: Nu merita bataia de cap pentru introducerea in regim de curent de grila daca nu avem la indemana o lampa de cel putin 50W putere anodica disipata (pentru un 20W putere de iesire). Altfel exista o multitudine de alte metode de a obtine sub 10W fara complicatii prea mari.

[Vizitator]

Logic, fara povesti !

[Vizitator]

Modulatie pe G2 pentru amplificatoare SE cu tuburi BO in etajele finale,clasa de functionare pur A2.

Tensiunea si curenti de modulatie pe G2 au fost limitati la un THD minim in secundar OT la puterea de 6W,adica THD<1.5% si atentie: fara NFB !!!,puterea maxima obtinuta in aceasta configuratie cu THD>5% este de 9W,specific eficientei energetice pentru clasa A2.

PSF-ul se alege din polarizarea G2 cu tensiunea pozitiva ce va genera un curent prin tub ce nu trebuie sa depaseasca Pda maxim recomandat de foaia de catalog.

P.S bineinteles ca exista o multitudine de configuratii pentru modulatia pe G2,eu am ales doar o varianta pentru test,o alegere potrivita ar fi cu transformator modulator si chiar cu SS (pentru cei care accepta SS in amplificatoarele cu tuburi)

Enhanced triode mode...asa se numeste corect, si n-are nici o treaba cu A2 visat de @valderama.

http://davidberning.com/technology/patent3995226

eventual si EAR859

http://www.jogis-roehrenbude.de/Leserbriefe/Synola-509/Paravicini.pdf

[simson]

@Patefon: Uite un tub cu Pda=50W-GU50.Nu am gasit nicaieri o configuratie cu atac pe g2, probabil dificil de comandat astfel.Fiind in sectiunea simulari am aruncat mingea la fileu.

[adigh]

 

Concluzia mea: Nu merita bataia de cap pentru introducerea in regim de curent de grila daca nu avem la indemana o lampa de cel putin 50W putere anodica disipata (pentru un 20W putere de iesire).

 

Utilizarea unei lampi asa cum ne convine mai mult nu e o bataie de cap, e normalitatea proiectarii.

Nu are nici-o importanta puterea lampii cind stabilim clasa de functionare. Numai caracteristicile lampii sunt importante.

Iata o schema Telefunken din 1961. Priviti clasa A2 la trioda ce disipa o putere mult sub 50W.

O semialternanta lucreaza in A2 iar cealalta in A1. Tot timpul, indiferent de nivelul semnalului.

E bine sa gindim liber, fara idei preconcepute neargumentate tehnic.

 

Editat Aprilie 28, 2016 de adigh

[TON]

Multumesc Adi pentru schema  pe mine ma surprins in mod f placut contrareactia globala ( l-as numi si control fiziologic) ,super tare 

Editat Aprilie 28, 2016 de TON

[adigh]

Cu placere TON. Ca sa fac treaba completa pun documentul din care am luat schema. Se poate studia mai in detaliu caracteristica acelui control fiziologic.

 

ecl86-telefunken1961 (comparatie ECL86 si PCL86).pdf

 

Trioda ECL86 a fost proiectata sa mearga la fel de bine si cu curenti de grila.

 

Editat Aprilie 28, 2016 de adigh

[TON]

Da graficul cu variatia amplitudinii la bas si inalte in functie de pozitia pot. de volum deci a nivelului semnalului la intrare e cit se poate de semnificativ. Ar fi interesant recalcularea valorii componentelor pentru un potentiometru de 100k de exemplu, ,nimeni nu mai foloseste acum pot. de 1,3Mohm.Poate ne vine in ajutor dl Lazaroiu.

[adigh]

E foarte simplu. Cu un potentiometru de 10 ori mai mic ca valoare se pun toate rezistoarele ce sunt in legatura cu acea compensatie fiziologica de 10 ori mai mici si toate condensatoarele de 10 ori mai mari. (se modifica 4 rezistoare, 4 condensatoare si potentiometrul). Se modifica proportional indiferent de cite ori vrem sa facem potentiometrul mai mic.

Iar in loc de potentiometrul cu priza se poate pune un comutator cu rezistente.

Editat Aprilie 28, 2016 de adigh

[Patefon]

......

Iata o schema Telefunken din 1961. Priviti clasa A2 la trioda ce disipa o putere mult sub 50W.

O semialternanta lucreaza in A2 iar cealalta in A1. Tot timpul, indiferent de nivelul semnalului.

.....

 

ECL86 - PCL86 Telefunken 1961.jpg

 

Acea lampa NU lucreaza in regim de curent de grila. Argumentat tehnic prin relatia U=R*I. Grila 1 de la trioda se afla la -1.3V sub potentialul catodului.

 

 

 

[EDIT] - Citatiile de mai sus sunt din RDH4 si foaia de catalog a lampii ECL86

[EDIT2] - Am studiat mai indeaproape foaia de catalog si rezulta o tensiune mai mica de polarizare intrucat pierderile de curent in grila variaza cu polarizarea lampii. Curentul de 0,3 microamperi e dat, probabil, la tensiunea de 0 Volti in grila. Conform manufacturierului tensiunea se stabilizeaza la - 1.3V pentru 10 MOhmi rezistenta in grila.

[adigh]

Puteam sa gasesc un exemplu mai bun. Totusi avem o curgere constanta a curentului prin grila, fara semnal. Dinspre masa prin rezistenta Ug si apoi intrind in grila. Sau daca ne luam dupa sensul electronilor, ies electronii din grila si merg inspre masa prin rezistenta Ug.

Avem o curgere constanta de curent pozitiva prin grila. Ceea ce face tubul sa functioneze in clasa A2 pur pina nu se depaseste un anumit nivel de intrare.

 

Cum se negativeaza grila ? Grila nu emite electroni dar primeste. Primeste fiindca e bombardata cu electroni de fluxul de electroni ce se deplaseaza dinspre catod spre anod. Grila sta in calea fluxului de electroni intre anod si catod si multi o lovesc. Asa ca se incarca cu electroni si se negativeaza.

 

Consider in continuare ca unicul criteriu de a stabili daca "renteaza" sa folosim clasa A2 sunt caracteristicile tubului nu puterea disipata in anod.

Editat Aprilie 28, 2016 de adigh

[Patefon]

Rog un moderator sa mute toate discuțiile despre clasa A2 intr-un topic separat. Inclusiv simularea cu EL500. Hai sa nu murdărit topicul omului.

[THOMAS]

Da graficul cu variatia amplitudinii la bas si inalte in functie de pozitia pot. de volum deci a nivelului semnalului la intrare e cit se poate de semnificativ. Ar fi interesant recalcularea valorii componentelor pentru un potentiometru de 100k de exemplu, ,nimeni nu mai foloseste acum pot. de 1,3Mohm.Poate ne vine in ajutor dl Lazaroiu.

Ca sa pastram aceeasi lege de variatiei gandita de proiectant pentru schema respectiva,mie mi-au rezultat valorile din schema de mai jos,bineinteles ca oricine poate calcula aceste valori dar eu "zic" ca-i bine.Trebuie remarcat ca in schema respectiva etajul premergator (preamplificatorul) ar trebui sa aiba rezistenta interna de 330K,in cazul modificari pentru un potentiomeru de volum de 150K,rezistenta interna a preamplificatorului trebuie sa fie de maxim 100K,altfel ne inscriem pe alte curbe de variatie "fiziologica".

Pentru a pastra si eficienta NFB care "intoarce" tensiunea de pe o sarcina de 4 ohmi,reteaua trebuie un pic modificata.

 

 

P.S @patefon : multumesc pentru atentie si sustinere,nu cred ca vom murdari un topic atata timp cat suntem si ne pastram "curati la gura",in rest putem dezbate tehnic si argumenta (tehnic) orice problema de interes comun.

  Modele nu mai postez aici intrucat sunt considerate gresite sau scoase din burta,asa ca daca doriti modele generate real pe tuburi,vi le pot trimite pe mail.

[adigh]

Nu stiu daca putem pune conditia ca toate sursele de semnal sa aibe o anumita impedanta interna specificata.

Caz in care inevitabil punctele de corectie se vor modifica intr-o oarecare masura.

Dar daca potentiometrul va avea semnificativ mai mare rezistenta decit impedanta interna a sursei nu va conta prea mult fiindca la nivel mic de semnal, acolo unde intervine filtrul fiziologic, inserierea celei mai mari parti a potentiometrului cu o impedanta semnificativ mai mica minimizeaza influenta impedantei interne a sursei..

Daca nu acceptam acest mic inconvenient, atunci numai un repetor in fata ne poate rezolva. Punctele de corectie fiziologica oricum nu le avem toti la fel.

Editat Aprilie 28, 2016 de adigh