SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE

[Vizitator]

Un amplificator cu tuburi este de regula  monitorizat in functionare si daca se presupune ca initial tuburile au fost  masurate in asa fel incit sa fie egale nu prea pricep ce legatura au cu balada mioritei insa inteleg efectul de uzura o data cu virsta...

[carageae]

O sa ne besteleasca iar @LMO, si pe buna dreptate!  

Inteleg argumentul cu limitarea, e perfect adevarat, dar cred ca motivul pt. care am pune FINALE in paralel e tocmai pt. a avea o rezerva de putere....deci niciun tub nu va fi dus aproape de limitare...ideea e sa obtinem usor o putere mai mare, nu neaparat dublul sau cvadruplul puterii maxime - cel putin la SE paralel. Paralel PP nu as construi niciodata...in afara de amplificatoare pentru chitara, unde distorsiunile chiar sunt necesare...evident, cu masura.

In ce priveste tuburile de semnal mic...de gustibus...

http://www.bonavolta.ch/hobby/en/audio/el34_4.htm

[Vizitator]

dacă ai timp şi dispoziţie te rog un thd pentru situaţia asta (tub defazor 6n2p-ev) când pe ieşiri avem 35Vvv, intrare aproximativ 500mVvv(aprox.176mVef fiind "loc" de nfb până la 775mVef) eventual şi bode.

 

PS chestiunile simple rareori funcţionează prost.

 

Editat Aprilie 22, 2016 de Vizitator

[THOMAS]

dacă ai timp şi dispoziţie te rog un thd pentru situaţia asta (tub defazor 6n2p-ev) când pe ieşiri avem 35Vvv, intrare aproximativ 500mVvv(aprox.176mVef fiind "loc" de nfb până la 775mVef) eventual şi bode.

 

PS chestiunile simple rareori funcţionează prost.

 

 

  Cu mare placere!

In imaginile de mai jos vedeti rezultatul simulari:

[Vizitator]

da, mulţumesc(dă bine simplitatea teoretică).

Editat Aprilie 22, 2016 de Vizitator

[adrian_pic]

LMOlimpiu ne puteti lumina cu o simulare pentru schema de mai jos?

 

 

dupa 6W cica brusc cresc distorsiunnile si s-ar inrosi anodul in prezenta semnalului util. In repaus anodul nu se inroseste. 

E "bataie" mare in topicul respectiv  si o  simulare  ar calmma spiritele.

 

MULTUMESC

 

P.S. Eu personal nu prea inteleg ce se intampla cu G1 la tubul final datorita rezistorului de 1M 

[THOMAS]

LMOlimpiu ne puteti lumina cu o simulare pentru schema de mai jos?

 

************************************************************************************

 

dupa 6W cica brusc cresc distorsiunnile si s-ar inrosi anodul in prezenta semnalului util. In repaus anodul nu se inroseste. 

E "bataie" mare in topicul respectiv  si o  simulare  ar calmma spiritele.

 

MULTUMESC

 

P.S. Eu personal nu prea inteleg ce se intampla cu G1 la tubul final datorita rezistorului de 1M 

  NU este vorba sa va luminez eu,la randul meu invat ca si d-voastra,asadar:

schema nu este corect desenata si daca si in practica este la fel,atunci inrosirea anodului este datorata nu cuplajului capacitiv sau de altfel in regim static ci de PSF-ul ales care nu are nicio legatura cu tipul de cuplaj.Rezistenta de 1Meg,Schade feedback (R3 pe schema din simulare) nu face altceva decat sa ridice potentialul grilei G1 la potentialul divizorului R3/R2 adica la aproximativ +111V fata de masa,deci va duce implicit la inrosirea anodului,iar in regim dinamic la cresterea THD la o putere relativ mica (6W comparativ cu 9W).Schade feedback se conecteza de obicei intre anod(final)-anod(atac),sau anod tub final catod tub de atac.

Observati comportamentul tubului final in cazul clasei pur A este absolut normal si se incadreaza in normele teoretice pentru aceasta clasa,pe masura ce se va intra in A2 (curentul de incarcare/descarcare  al lui C1) va produce o cadere de tensiune pe R2 cu varfuri pozitive care vor "deschide" dioda formata din G1 si catod tub final,grila G1 devenind mai pozitiva decat catodul,deci aparitia curentilor de grila.Puterea disipata de anodul tubului final (tub deschis mai mult=>rezistenta interna mai mica) va fi mai mica (evidenta reiesind si din eficienta clasei de functionare A2 de pana la 50% din Pda!),deci transferul de putere va fi mai mult catre sarcina utila dar...dar cu dezavantajul cresteri THD-ului peste limitele admise unei auditii de calitate.

  Daca rezistenta R3 a fost montata si in practica asa ca pe schema,atunci pentru mine se explica totul.

Cuplajul galvanic direct ne poate aduce beneficii in mare parte in ceea ce priveste raspunsul mai bun la frecventa joase,dar sa nu uitam ca totul se va opri la transformatorul de iesire care va reprezenta si in acest caz un cuplaj electromagnetic cu traductorul acustic.

P.S toate tuburile "stiu" sa lucreze in curenti de grila,problema va fi doar in ceea ce priveste THD-ul.TUburile care sunt construite special sa poata lucra in curenti de grila,daca vom gestiona bine PSF-ul atunci vom obtine performante bune cu un SE in A2.Tuburile care lucreaza bine in A2 si sunt proiectate pentru asa ceva sunt in general tuburile de RF,am spus IN GENERAL.

...

Editat Aprilie 24, 2016 de LMOlimpiu

[adigh]

  ...schema nu este corect desenata si daca si in practica este la fel,atunci inrosirea anodului este datorata nu cuplajului capacitiv sau de altfel in regim static ci de PSF-ul ales care nu are nicio legatura cu tipul de cuplaj.Rezistenta de 1Meg,Schade feedback (R3 pe schema din simulare) nu face altceva decat sa ridice potentialul grilei G1 la potentialul divizorului R3/R2 adica la aproximativ +111V fata de masa,deci va duce implicit la inrosirea anodului

.................  Daca rezistenta R3 a fost montata si in practica asa ca pe schema,atunci pentru mine se explica totul.

 

Poate ca ne-a scapat din vedere R3 indusi in eroare fiind de masuratorile prezente pe schema lui popa marius. http://www.elforum.info/uploads/monthly_06_2014/post-220265-0-91545400-1401736538.jpg

Inseamna ca in realitate in catod e mai mult decit scrie pe schema lui Marius adica 53V si e mult mai multa putere disipata in realitate decit declara masuratorile lui popa marius. 

Era interesanta deasemenea si simularea in cazul schemei lui popa marius exact asa cum e desenata pentru a se vedea real exact cita putere disipa in realitate anodul de se inroseste.

Editat Aprilie 24, 2016 de adigh

[THOMAS]

Poate ca ne-a scapat din vedere R3 indusi in eroare fiind de masuratorile prezente pe schema lui popa marius. http://www.elforum.info/uploads/monthly_06_2014/post-220265-0-91545400-1401736538.jpg

Inseamna ca in realitate in catod e mai mult decit scrie pe schema lui Marius adica 53V si e mult mai multa putere disipata in realitate decit declara masuratorile lui popa marius. 

Era interesanta deasemenea si simularea in cazul schemei lui popa marius exact asa cum e desenata pentru a se vedea real exact cita putere disipa in realitate anodul de se inroseste.

Daca respectam schema originala,anodul va disipa Pda=31.9W (mult peste ce poate tubul sau poate chiar la limita),cred ca undeva in realitate s-au strecurat fara intentie cateva mici greseli,altfel totul ar contrazice legile fizici cunoscute de noi pana acum.

  Am testat practic cateva tuburi EL500,EL504 si 6P36S dupa ce le-am "construit" modelele Spice pe uTracer ,intr-un montaj simplu static  si va marturisesc ca la Pda in jurul valori de 27W...27.5W pentru EL500/504 anozi tuburilor se vedeau usor caramizii iar pentru 6P36S anodul lui capata culoarea usor caramizie la Pda=28.5W.

  Mai jos postez si caracteristile pentru modul trioda tubul EL504,se pare ca nu lucreaza deloc bine in curenti de grila.

Schema originala postata care functioneaza (nu cum trebuie) si puterea anodica disipata (average/dinamic) pentru Ps=~5W in cazul R3 cuplata ca in schema:

Editat Aprilie 24, 2016 de LMOlimpiu

[Vizitator]

DA super.iacătă un condensator de cuplaj gc-tub-final(C1) lipsit de contribuţie la înroşirea anodului tub final.

Editat Aprilie 24, 2016 de Vizitator

[adrian_pic]

Multumesc pentru simulare! Sa stiti ca pe mine m-ati luminat in legatura cu schema (daca nu puneati valoarea tensiunii in catod tot in ceata eram ). Eu pe topicul in cauza am scris ca tubul final merge doar in clasa A2 si nu intra in clasa A1 pentru ca am vazut ca G1 este conectat la o tensiune pozitiva (1/3 din anodica prin divizorul de 1M si 470kohmi) insa am gresit pentru ca in catod nu se regaseau doar 53V. Eu eram tare incurcat pentru ca in grila aveam o tensiune pozitiva de peste +100V ceea ce imi spunea ca ne aflam in clasa A2 insa de fapt schema este in clasa A1 desi are G1 la peste +100V.

 

De multe ori o greseala intr-o schema ne arata cat de zdravene sunt cunostintele noastre. 

[THOMAS]

Multumesc pentru simulare! Sa stiti ca pe mine m-ati luminat in legatura cu schema (daca nu puneati valoarea tensiunii in catod tot in ceata eram ). Eu pe topicul in cauza am scris ca tubul final merge doar in clasa A2 si nu intra in clasa A1 pentru ca am vazut ca G1 este conectat la o tensiune pozitiva (1/3 din anodica prin divizorul de 1M si 470kohmi) insa am gresit pentru ca in catod nu se regaseau doar 53V. Eu eram tare incurcat pentru ca in grila aveam o tensiune pozitiva de peste +100V ceea ce imi spunea ca ne aflam in clasa A2 insa de fapt schema este in clasa A1 desi are G1 la peste +100V.

 

De multe ori o greseala intr-o schema ne arata cat de zdravene sunt cunostintele noastre. 

 Cu mare placere si...sper ca treburile sa se fi rezolvat,mai mult decat atat nu putem demonstra,iar discutii la nesfarsit pe principii absolut elementare par chestii infantile si de prost gust.

[THOMAS]

Un amplificator SE cu cate o trioda din 6N13S si 6N2P ca preamplificator si etaj de atac cu gain reglabil.Potentiometrul de gain poate fi utilizat si ca potentiometru de volum cu specificatia ca pe terminalele potentiometrului avem tensiune pozitiva de valoare mare (periculoasa).

Amplificatorul este pentru colegul @Raresh  Alexa dintr-o discutie privata dar este posibil ca si altcineva sa doreasca aceasta varianta acesta fiind motivul pentru care l-am postat aici.Puterea pe sarcina este de 2.5W cu THD<1.2%

Editat Aprilie 24, 2016 de LMOlimpiu

[Dan Minciu]

Bună seara,

Aș veni cu o propunere: în schema Dvs. să mutați potențiometrul R14 între condensatorul de 10uF și catodul primei triode...așa s-ar putea elimina riscul. Tensiunea anodică a triodei 2 din 6N2P va fi izolată complet de potențiometru.

 

Cu stimă,

Dan Minciu

[THOMAS]

Bună seara,

Aș veni cu o propunere: în schema Dvs. să mutați potențiometrul R14 între condensatorul de 10uF și catodul primei triode...așa s-ar putea elimina riscul. Tensiunea anodică a triodei 2 din 6N2P va fi izolată complet de potențiometru.

 

Cu stimă,

Dan Minciu

 Bravo! foarte corecta remarca si cred ca asa trebuie facut practic,multumesc pentru atentia acordata.

 

Adica asa:

Editat Aprilie 24, 2016 de LMOlimpiu