ggg Postat Decembrie 17, 2011 Partajează Postat Decembrie 17, 2011 ggg, zau daca te inteleg! Ce legautura au nodurile alea cu simbolurile si cu exprimarea x+, y-? Ltspice si orice Spice, foloseste doua concepte paralele, care au legatura numai la nivel de input/outputuri.Ce sa zic! Sunt un pic surprins . M-am exprimat exact in sensul care Spice o face .Incerc sa lamuresc tot cu un citat din help-ul Spice ,reprezentand o declaratie formala pt folosirea diodei D device - Diode. D{name} {+node} {-node} {model} [area] Configurarea pinilor de conectare a unui simbol ,este deosebit de importanta raportat la o astfel de declaratie.Bineinteles pt componentele care depind de polaritate sau a celor cu pini multiplii, cum este si cazul tubului. Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 17, 2011 Partajează Postat Decembrie 17, 2011 ggg, zau daca te inteleg! Ce legautura au nodurile alea cu simbolurile si cu exprimarea x+, y-? Ltspice si orice Spice, foloseste doua concepte paralele, care au legatura numai la nivel de input/outputuri.Ce sa zic! Sunt un pic surprins . M-am exprimat exact in sensul care Spice o face .Incerc sa lamuresc tot cu un citat din help-ul Spice ,reprezentand o declaratie formala pt folosirea diodei D device - Diode. D{name} {+node} {-node} {model} [area] Configurarea pinilor de conectare a unui simbol ,este deosebit de importanta raportat la o astfel de declaratie.Bineinteles pt componentele care depind de polaritate sau a celor cu pini multiplii, cum este si cazul tubului. Asa noteaza ala! Eu notez cu 1,2,3... nu ma intereseaza. Daca pui pini gresit, o sa vezi ca simulezi o prostie, asta daca esti electronist. Cate greseli am facut eu, mai ales ca aveam cateva sute de etichete cu care lucram, sa fii tu sanatos! Important e ca pana la urma reduci erorile pana la zero, sau aproape de zero.Important e ca modulele si subcircuitele sunt o chestiune, de o importanta capitala, iar aspectul grafic e o chestiune de natura mai mult auxiliara. In Spice de DOS lucram in felul urmator: R1 1 2 10K C1 2 0 100N Q1 2 4 5 2N2222, etc. la sfarsit modelele. Atunci sa vezi greseli, si pana se termina o simulare, uneori mai puteai bea si o cafea. Avand in vedere ca ai folosit doua litere, x, y pe care eu le folosesc pentru variabile, insotite de + si -, am crezut ca te referi la o chestiune matematica, adica, in vecinatatea lor cu + si -. Se pare ca ma-m gandit prea departe! Pana la urma, totusi, nu mi-ai raspuns la intrebarea, ce deficienta principala are modelului lui Koren? Daca nu-l cunosti, nu e o crima! Link spre comentariu
THOMAS Postat Decembrie 18, 2011 Autor Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Am reusit sa dezvolt ideea lui cu SE-ul EL519 si gandindu-ma ca aceasta lampa ar fi mai greu de gasit,mi-am permis sa "concep" o configuratie de SE cu niste lampi mai "gasibile" cam pe toate drumurile atat finalele cat si lampa din etajul de atac si anume; EL500 (PL),EL(PL)504...6P36S,respectiv EF80,sau 6J9P. Surpriza a fost foarte mare,in sensul ca mi-am datr seama ca se poate obtine un amplificator excelent in clasa A si SE care poate indeplini cerintele multor useri iubitori de SE-uri. Performantele sunt uluitoare iar montajul este extrem de simplu si se poate realiza cu ce "avem prin casa",e un fel de a spune. Am calculat transformatorul si va garantez ca este foarte bine facut si se poate construi usor,schema este cea din imagini,performantele le puteti vedea si dv. NU am avut timp sa desenez si o sursa,imi pare rau. In cazul utiliazrii lampilor finale din seria PL***,filamentele se pot lega in serie pentru 4 bucati,iar tensiunea de filamente se va folosi si pentru sursa de negativare.O sa va propun si o schema cu sursa si pentru PL*** dar si pentru seria EL***ca finale,daca exista interes(!!). La legarea in paralel a doua tuburi finale avem cateva avantaje printre care si imbunatatirea FD (Dampig factor),datorita celor doua "generatoare" din primarul trafului legate in paralel;DF=Z(load)/Z(sourse) iar Z(sourse)=Z(U2)//Z(U3),iar cele doua surse (tuburi) nu au (nu vor avea)parametrii absolut identici niciodata. Toata aceasta "teorie" va duce la un alt avantaj si anume imbunatatire FFT-ului dar cel mai important si al THD-ului,fiti siguri ca stiu ce spun,am probat si cu un tub si cu doua in paralel,dar nu mai mult de doua,altfel stricam totul. Schema amplificatorului : Traful de iesire: Banda de frecvente: FFT: Si distorsiuni: Si ca o remarca: am simulat schema lui ,dar pentru ca nu am permisiunea d-lui nu o pun aici,dar vreau sa spun ca o comparatie intre realitate si simulare:realitatea era(este in cazul amplificatorului ),referindu-ma la rezultate,mai buna decat in simulare(!!!!)..... Deci :"viata bate filmul!"...si asta ma bucura! Link spre comentariu
hpavictor Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 O mica precizareEF80 nu este echivalenta cu 6J9P / 6J9P E . EF180 / E180F este echivalenta reala ! Dar in simulare este EF80 .Se poate simula functionarea cu lampi in genul EF180 si cu finale mai la indemana in genul 2x 6P3S / 6P3SE , 2x G807 si 2x GU50 ?Multumesc anticipat , Victor Link spre comentariu
blue Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Multumesc d-le Lazaroiu, chiar va rog sa postati simularea cu PL519, inainte de a ma decide sa fac SE cu acest tub am testat indelung variante cu PL504 si PL36 singure si in paralel. Rezultatul simularilor facute de dvs sint extrem de asemanatoare cu modelul fizic ,chiar ma suprindeacest lucru si daca va este de folos, tubul PL36 este cel mai liniar, urmeaza PL504 si PL519 acesta din urma insa este cel mai zdravan in watti, din pacate tuburile mele sint Tunsgram si comparativ cu un PL509 TFK sint inferioare, pacat ca am doar un tub... Link spre comentariu
blue Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 O mica precizareEF80 nu este echivalenta cu 6J9P / 6J9P E . EF180 / E180F este echivalenta reala ! Dar in simulare este EF80 .Se poate simula functionarea cu lampi in genul EF180 si cu finale mai la indemana in genul 2x 6P3S / 6P3SE , 2x G807 si 2x GU50 ?Multumesc anticipat , Victor@ hpavictor, exista diferente intre cele doua tuburi E180F si EF80 , amindoua sint excelente dar doar E180F merita folosita ca trioda, explicatia este complicata... Link spre comentariu
ggg Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 R1 1 2 10KC1 2 0 100NQ1 2 4 5 2N2222, Corect.Am vrut sa dau un exemplu cu un Netlist dar am zis sa nu interpretati gestul gresit. Acelasi Netlist il gasiti si acum in orice aplicatie Spice, inclusiv in LTSpice. Imi pare rau ca nu m-am facut inteles de la bun inceput dar nu m-am referit la notatia nodurilor .Ci la faptul ca Spice considera sensul iterarii acestor noduri. Cu voia dvs., o sa modific Netlist-ul si o sa inlocuiesc C1 cu 100uF polarizat.Daca iteram nodurile in sensul potentialului , atunciC1 2 0 100uF Daca iteram invers,C1 0 2 100uF ,inseamna ca am cuplat plusul lui C1 la masa. Nu cred ca are rost sa pomenesc ceva despre bipolar daca facem un pic de "alba/neagra" cu nodurile lui.Acum ,simbolurile au un rol de interfata grafica si trebuie sa recunoastem ca ne ajuta mult in dispunerea componentelor intr-o schema. Ce vreau sa subliniez este ca pinii de conectare ai unui simbol influenteaza direct acest Netlist.Pt ca nu-l mai scriem cu mana ci este generat automat, in functie de configurarea pinilor de conectare a acestor simboluri. Daca dorim sa "scriem" si un subcircuit , regulile raman valabile . Dar revenind la cazul in discutie, daca vrem sa evaluam tensiunea V(3,4) - g1 si k - la o pentoda/tetroda, sigur ca nu este acelasi lucru cu V(4,3). O asemenea inversare este echivalenta cu inversare pinilor din simbol sau definirea gresita a pinilor din subcircuit.De la bun inceput am dorit sa fac referinta la faptul ca in software-urile de astazi ,sursele de erori pot fi mai multe. Pana la urma, totusi, nu mi-ai raspuns la intrebarea, ce deficienta principala are modelului lui Koren? Daca nu-l cunosti, nu e o crima!Domn'Sebi! V-ati format o impresie gresita. Niciodata nu o sa renunt la intrebarea "De ce?" Initial am crezut ca vreti sa discutati de neajunsurile unui model expus aici.Dar vorbind la modul general despre sistemul ecuatiilor de interdependenta ,tensiune - curent, a lui Koren, recunosc sincer ca nu inteleg la ce faceti referire.Parerea mea este ca ,matematic , solutia lui Koren nu are nicio problema.Din punctul meu de vedere sunt mai importante metodele de aplicare a acestor ecuatii, in practica.Aici intervine eroarea umana.Koren a substituit exponentul 1.5 din Legea Child-Langmuir ,care au folosit-o si Scott Reynolds, Marshall Leach,Meillet,..etc, cu o ecuatie asimptotica log(1+exp(x))Karpov recunoaste utilitatea in practica a ecuatiilor lui Koren, chiar daca a mai adaugat si el cate ceva .Daca ne uitam la implementarea ecuatiilor lui Koren in programele Spice putem observa "variatiuni pe aceeasi tema" .Sunt vreo 5 versiuni de implementare Daca doriti sa ne impartasiti observatiile dvs, eu cel putin , m-as bucura sa le aflu. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Foarte simpla si frumoasa ultima schema simulata de domnul Lazaroiu http://postimage.org/image/w0nc1b0lv/ dar as face precizari usoare. Gasim raportul(spire) de transformare http://postimage.org/image/cwu0kynrn/ pentru sarcina 8Ω in conformitate cu datele OT prezentate (738X4)sp/(78+33+45)sp=2952sp/156sp=18,923 . Daca consideram transformatorul de iesire ideal sarcina reflectata la anod devine18,923x18,923x8=2864Ω aproximativ ce sa specificat(2833Ω) ,acum nu ne departam prea mult de ideal si tinem cont numai de rezistentele in CC primar secundar, Presupun primar 300Ω pe un miez si o spira medie data si secundar 0,6Ω , secundarul si primarul se adauga ca sarcina la anod ,secundarul astfel 18,923x18,923x(8Ω+0,6Ω)=3079Ω trebuie sa mai adaugam Rcc-primar 3079Ω + 300Ω =3379Ω acum sa facem un raport 3379/2833=1,192728-cu acest coeficient , asadar se poate aproxima! "Za" ca fiind 2833Ω x 1,192728 = 3379Ω in cazul de fata ! , un "Za" limitat numai la raportul de transformare si rezistentele in CC primar secundar !!!(raportul de sarcina-luind in considerare numai rezistentele CC primar-secundar) ,cam tot asa rezulta aproximativ! si randamentul OT 2833/3379=0.8384 folosind acest din urma coeficient. Mai departe consideram o modulatie simetrica(ideala) in raport cu ia0=109mA rezulta 2x109mA=218mA_vv sa trecem in marime efectiva 218/2X0,707=77mA_ef ,acum sa calculam puterea la anod 3379(0,077x0,077)= ar fi 20W DAR ATENTIE !!! in acest caz nu stam bine !, uite de ce !: -tensiunea de alimentare etaj final fiind doar 320Vcc !!! pe sarcina data la anod "Za"=3379Ω cind am o variatie ia de la 109mA la "0"mA ar veni virf de tensiune 3379x0,109=368,3Vvirf 368,3>>320 asadar virful va fi mult mai mic IN REALITATE pentru "Za"=3379Ω... In concluzie simularea ramine simulare(si/sau trebuia alt raport de transformare OT astfel incit Za-in mare sa devina 2833Ω sau foarte apropiat acestei valori). ................................................................................................................................................. In principiu in raportul de sarcina e bine sa fie incluse rezistentele CC primar-secundar cel putin(asa cum usor se poate vedea chiar si 0,6Ω din secundar se reflecta ! serios...). Daca intradevar sarcina la anod dinamic va fi 2833Ω ,puterea utila la anod este estimata corect! in cadrul simulari ,daca sarcina la anod este diferita sa zicem 3379Ω la revedere estimare putere utila la anod !. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 In principiu ai dreptate dar ai ales un exemplu de traf f prost , 300 ohm primar si 0,6ohm secundar e cam la limita de neacceptat pentru amplificatorul din schema . Doar nu e pentru EL84 . Macar secundarul se poate face lejer 0,1 - 0,2 ohm Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Pentru o sectiune mai mica circa 10-cm patrati(E16) am 180Ω primar(0,23mm) 3000sp si 0,5Ω secundar... Aici http://postimage.org/image/cwu0kynrn/ sta scris(E+I) 17cm-patrati 2952sp ,0,22mm primar...,exemplu Rcc-primar-secundar(300Ω-0,6Ω) dat mai sus fiind foarte apropiat de realitate. Un traf de EL84-SE 4000sp-primar 0,185mm atinge 450Ω(E14 ,S=9cm-patrati)... Sa ne spuna blue Rcc de la trafurile lui (PL519-SE ,blue are sectiune ceva mai mica din cite retin si secundare paralel). Link spre comentariu
Depanatoru Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Daca il proiectezi cu toate secundarele in paralel nu mai ai 0,5ohm ... Link spre comentariu
THOMAS Postat Decembrie 18, 2011 Autor Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Multumesc pentru precizari,dl.,eu cred ca asta e un exemplu de o colaborare constructiva. Am ramas dator cu cateva diagrame din simulare: Variatia tensiunii in anodul finalelor: Si variatia curentului in anodul finalelor: Tensiune pe sarcina [verde],curent prin sarcina [albastru],putere instantanee pe sarcina [rosu]: O sa tin cont de precizarile dv. in cazul realizarii transformatorului de iesire,probabil o sa redimensionez diametrul sarmei din primar (secundar). @: nici nu am spus eu ca 6J9P este echivalenta cu EF80,doar am spus ca merge in montajul de mai sus,in schimb intre EF80 si E180F este o mica(mare) diferenta,crede-ma. daca doriti sa folosim si alte tuburi,propuneti si vom incerca si cu modelele propuse de dv. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Din 2 triode care disipa fiecare 17W iti da puterea de iesire "curata" de 16W adica aproape randament 50% ? Ceva nu "suna" deloc bine . Link spre comentariu
blue Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Pentru o sectiune mai mica circa 10-cm patrati(E16) am 180Ω primar(0,23mm) 3000sp si 0,5Ω secundar...Aici http://postimage.org/image/cwu0kynrn/ sta scris(E+I) 17cm-patrati 2952sp ,0,22mm primar...,exemplu Rcc-primar-secundar(300Ω-0,6Ω) dat mai sus fiind foarte apropiat de realitate.Un traf de EL84-SE 4000sp-primar 0,185mm atinge 450Ω(E14 ,S=9cm-patrati)...Sa ne spuna blue Rcc de la trafurile lui (PL519-SE ,blue are sectiune ceva mai mica din cite retin si secundare paralel).Sectiunea miezului S=13,8cm* si Rcc=98 ohm Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 18, 2011 Partajează Postat Decembrie 18, 2011 Din aceasta diagrama http://postimage.org/image/pykaok1jn/ rezulta virf maxim 540Vv si virf minim 100Vv asadar 440Vvv adica efectiv in sarcina anod 156Vef de ce putere utila 17,5W ? Sau aici http://postimage.org/image/p7rkirz6b/ in sarcina avem 25Vvv adica efectiv 8,8Vef cit reprezinta puterea utila in sarcina ? In pimar conform diagramei http://postimage.org/image/pykaok1jn/ ar veni 156x156/2833=8,59W !!!. Acum in secundar tot conform diagramei http://postimage.org/image/p7rkirz6b/ ar veni 8,8x8,8/8=9,68W !!! Unde gresesc ? Ce face aceasta simulare ?! declara randament supraunitar ?!OT , ceva NU este in regula... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum