SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE

[blue]

Da, se leaga am inteles...

[THOMAS]

Tensiunea pe grila lui OT100 este zero iar anodul driver-ului este la acelasi potential, ceva nu se leaga...Am gresit nu driver am vrut sa spun ci anodul triodele legate in paralel

Daca masurati tensiunea pe anodul celor doua triode din "sarcina dinamica" fata de masa o sa gasiti o tensiune de semn negativ,dar fata de katod anodul este pozitiv,clar asta....si astfel primind si o reactie pozitiva in grila din catodul finalei OT100,bine calibrata montajul va functiona asa cum il vedeti si dv. Fiti sigur ca; asa dupa cum am mai spus,sa vrei sa gresesti si nu-ti da voie.

[blue]

Este foarte interesanta schema si cred ca o sa iasa un amplificator de mare clasa, cred ca totusi tubul nu trebuie dus la 60w putere disipata fiindca in jurul acestei valori sa cam inrosit anodul la incercarile mele in clasa A2, OT100, intradevar catalogul spune de 75w dar este posibil sa fie pt clasa B,oricum eu va felicit pt efortul dvs

[THOMAS]

Buna dimineata!Va mai deranjez cu un proiect,ca sa parafrazez ce a spus dl.,pentru baietii mari,un proiect absolut interesant si foarte fain cu "lampa saracului",ca d'alea scumpe nu avem noi bani,adica e vorba de GU50. Am realizat un "servobias" cu ajutorul unei pentode in montaj SRPP-dinamic dar model hiperpentoda cu comanda pe G2 pntru reglajul biasului lui GU50 in vederea compensarii uzurii in timp a tubului final,ideea nu este in totalitate a mea, asa dupa cum am spus in repetate randuri ,nu mai avem ce sa inventam in acest domeniu poate doar diverse configuratii de scheme...... Schema este simpla si nu cred ca necesita explicatii prea multe,cei avizati si cu experienta isi dau seama de cum functioneaza. Matematic valorile componentelor sunt cele din schema,dar in practica sigur vor trebui un pic ajustate....ca de(!),"socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ!" Stiu sigur ca se vor gasi unii care se vor supara ca nu dezvolt teoretic aceasta idee,dar sigur sunt si altii care vor intelege de la prima citire cum functioneaza aceasta schema;,,,...... Am pus in schema si tot ce trebuie pentru realizarea trafului de iesire....Proba servobiasului se face foarte simplu practic,dupa ce se "insaileaza" montajul,daca avem o sursa reglabila pentru tensiunea anodica,vom stabili in curent anodic pentru un Pda=38W,apoi reducem progresiv tensiunea anodica (5V...10V...50V) si vom observa cum servobiasul "tine "tubul in jurul Pda stabilit de la inceput,prin modificarea tensiunii anodice simulam uzura tubului in timp...,cam asta este,raspunsul la aceasta proba este fff lent,datorita lui C4,R8,C5...asta-i si scopul,raspuns lent. LED-ul ales trebuie sa fie obligatoriu LED-rosu.Atentie!Generatorul V2 de la intrare mi-a ramas la 0V(~) pe perioada cand am stabilit PSF-urile,dar nivelul la intrare trebuie sa fie de 1,5Vpp pentru performantele obtinute la iesire,cele din imagini.@blue: multumesc pentru sfat,o sa tin cont de ce ati spus referitor la Pda OT100.Eu am catalogul original si spune foarte clar Pda=75W pentru clasa A2,daca ei mint atunci "rusinica" sa le fie. Pana la urma un 15W-18W dintr-un SE cu trioda este suficient,oricum senzatia de putere crescuta se va simti dupa 30W asa ca nu merita sa ne chinuim pentru 3...5W in plus.

[hpavictor]

Foarte interesanta schema , cuplaj galvanic intre SRPP si finala , acest lucru permite si servobias ! Iar aschia de siliciu nu este pe calea de semnal , face doar polarizarea dinamica ..........Ce este de remarcat ca panta de cadere la distorsiuni de ordin superior este asemanatoare cu cea de la triode.......o fi efectul infasurarii de grila 2 " ultraliniar " ? Adica obtinem cu pentoda saracului GU50 un sunet de trioda audiofila ?Felicitari din partea mea pentru conceptia acestei scheme !!!

[Vizitator]

Aveti o problema usoara cu C1(220nF) din circuitul de intrare GU50 servobias G2 SRPP 333.pdf ,in lipsa sursei pe intrare(presupunem ca la pornire sursa de semnal nu este conectata si urmeaza sa o conectam ulterior) C1 ar trebui preincarcat ,adica armatura C1 care acum merge catre sursa V2 trebuie inchisa la masa prin 100k-200k sau cit doriti dumneavoastra.

[THOMAS]

Aveti aici rezultatele teoretice ale amplificatorului OBLIO (zbodeoc).Este cel mai simplu amplificator,functioneaza si inca bine,meritul celui ce l-a proiectat este ca a cautat si a gasit tuburile care sa se potriveasca perfect cu tensiunile de alimentare ale filamentelor, folosindu-le si pentru tensiunile de negativare,respectiv;6,3VDC pentru negativarea tubului 6N8S si 12,6VDC(serie 2X6,3VDC) pentru negativarea tubului final 6P3S. Simularea este facuta cu modelele pentru 6P3S si pentru 6N8S.In aceste pdf-uri sunt toate cele necesare studierii proiectului,datele pentru realizarea trafurilor se pot deduce din cele scrise pe schema,nu am modificat absolut nimic in schema originala a lui .Da,d-le,asa este ,condensatorul de cuplaj trebuie preincarcat,dar in practica acolo se gaseste potentiometrul de volum,care va fi legat la masa.

[zbodeoc]

Multumesc domnule Lazaroiu, foarte repede ati facut! Sint convins ca daca mai precizam mici detalii ar fi rezultat un THD mai bun... pe hirtie... ☺ Mai trebuie sa precizez ca acesta e Oblio v.1.4, o varianta fara rezistente, care a durat vreo doua ore acum citeva luni...

[sebi_c]

Ceea ce vrea sa demonstreze demersul de mai jos este influienta coeficientului de cuplaj din directiva Spice a unui cuplaj K (ex.K1 L1 L2 1, 1 este coeficient de cuplaj). Valoarea acestui coeficient reflecta inductanta de dispersie (leackage) si poate simula destul de bine comportamentul transformatorului de iesire la inalta frecventa.Eu am masurat la un trafo de iesire o valoare a Ldisp=12mH, asa ca am vrut sa stiu cat ar fi valoarea coeficientului de cuplaj pentru a simula valoarea gasita in practica. Valoarea, intr-un caz dat, se poate afla masurand inductanta primarului cand secundarul este scurtcircuitat. S-a presupus ca un amplificator are in anodul finalei (finalelor) 7500 Ohm si debiteaza pe o rezistenta de 10 Ohm prin intermediul transformatorului din figura.Sursa de tensiune V1 simuleaza generatorul, care conform transferului maxim de putere, are o rezistenta interna de 7500 Ohm, pentru cele doua cazuri supuse comparatiei. Partea din stanga generatorului aproximeaza o sarcina echivalenta cu inductanta de dispersie a transformatorului de iesire.In partea din dreapta generatorului s-a presupus ca este un amplificator ce are in anodul finalei (finalelor) 7500 Ohm si debiteaza pe o rezistenta de 10 Ohm prin intermediul transformatorului din figura, avand un raport de rezistente si inductante egal cu 750.Cand Ldisp este 12mH, se constata ca coeficientul de cuplaj este 0.99992, asa cum arata caracteristica amplitudine-faza vs.frecventa. In fapt, nu am putut sa gasesc o relatie de calcul directa a coeficientului, dar folosind modificarea coeficientului pana cele doua caracteristici se suprapun la frecvente inalte, poate fi o metoda suficienta de a lega problema de practica. Am atasat si o figura cu nepotrivirea caracteristicilor pentru echivalarile din figura.Altfel, punand un coeficient din burta, nu facem decat sa ne amagim cat de perfect merg lucrurile. In multe simulari s-a folosit 0.99995, sau mai mari, asa ca amplificatoarele simulate sunt spertari.Practic, din masuratorile mele, am constatat valori pentru Ldisp intre 10..70mH.PS: In schemele simulate nu sunt trecute toate directivele Spice. Ar fi bine sa fie, altfel se vand iluzii, ca sa numai spun ca ar trebui puse si fisierele de simulat.

[zbodeoc]

Eu nu inteleg chiar tot-tot dar o sa ma stradui sa invat si eu simularile astea, la un moment dat. Ce inteleg este ca acel coeficient K din simulari ar trebui ajustat cu valoarea reala a inductantei de pierderi, si ca transformatoarele tocmai acolo performeaza foarte diferit. Vrei te rog sa estimezi valoarea acelui K in cazul a doua transformatoare interstage pe care le-am masurat ca-n tabelul atasat:

http://postimage.org/image/w2wbjkyk1/

[sebi_c]

Eu nu inteleg chiar tot-tot dar o sa ma stradui sa invat si eu simularile astea, la un moment dat. Ce inteleg este ca acel coeficient K din simulari ar trebui ajustat cu valoarea reala a inductantei de pierderi, si ca transformatoarele tocmai acolo performeaza foarte diferit. Vrei te rog sa estimezi valoarea acelui K in cazul a doua transformatoare interstage pe care le-am masurat ca-n tabelul atasat:http://postimage.org/image/w2wbjkyk1/

Chestiunea are o latura practica concreta, adica presupune masurarea inductantei de dispersie efectiv. Am explicat cum se masoara aceasta. Mai mult, am observat, ca la secundare diferite, este diferita (ex. iesire 8 sau 4 Ohm). Din echivalenta circuitelor explicata mai sus, se observa, ca daca un transformator ar avea aceasta inductanta zero, transferul s-ar face ideal, fara vreo alterare a raspunsului in frecventa. Atunci cand aceasta este mai mare ca zero, echivalent, ea se vede ca o inductanta parazita in serie cu rezistenta de sarcina. Astfel, apare efectul de filtru trece jos, cu frecventa de taiere influientata de valoarea acestei inductante.Nu am luat in discutie, capacitatile parazite, dupa unii autori, fara impact major. Aceaste capacitati se pot echivala, in ultima instanta, cu o capacitate in paralel cu primarul. Pana la urma, am constatat ca este totusi importanta. Valoare ei depinde de transformator si poate fi intre 300..600pF. Limitarea majora a transformatoarelor la frecvente mari este, totusi, datorata inductantei de dispersie. Cu cat bobina primara este mai mare, cu atat si valoarea ei e mai mare. Spire mai putine in primar, inseamna fier mai mult si deci greutate mai mare.Suplimentar, se poate observa ca valoarea inductantei primarului, influienteaza frecventa de taiere la frecvente mici.Legat de trafo interstage, pentru a functiona satisfacator la frecvente mici, trebuie inductanta f. mare in primar, deci spire multe, cu efect negativ asupra Ldisp. Secundarul este de regula pentru rezistente mai mari (KOhmi) si de aici capacitati mari. Pentru a optimiza acest lucru, se folosesc miezuri mult mai mari decat ar solicita transferul de putere. Din aceasta cauza lumea evita folosirea lor.

[THOMAS]

Eu nu inteleg chiar tot-tot dar o sa ma stradui sa invat si eu simularile astea, la un moment dat. Ce inteleg este ca acel coeficient K din simulari ar trebui ajustat cu valoarea reala a inductantei de pierderi, si ca transformatoarele tocmai acolo performeaza foarte diferit. Vrei te rog sa estimezi valoarea acelui K in cazul a doua transformatoare interstage pe care le-am masurat ca-n tabelul atasat:http://postimage.org/image/w2wbjkyk1/

Chestiunea are o latura practica concreta, adica presupune masurarea inductantei de dispersie efectiv. Am explicat cum se masoara aceasta. Mai mult, am observat, ca la secundare diferite, este diferita (ex. iesire 8 sau 4 Ohm). Din echivalenta circuitelor explicata mai sus, se observa, ca daca un transformator ar avea aceasta inductanta zero, transferul s-ar face ideal, fara vreo alterare a raspunsului in frecventa. Atunci cand aceasta este mai mare ca zero, echivalent, ea se vede ca o inductanta parazita in serie cu rezistenta de sarcina. Astfel, apare efectul de filtru trece jos, cu frecventa de taiere influientata de valoarea acestei inductante.Nu am luat in discutie, capacitatile parazite, dupa unii autori, fara impact major. Aceaste capacitati se pot echivala, in ultima instanta, cu o capacitate in paralel cu primarul. Pana la urma, am constatat ca este totusi importanta. Valoare ei depinde de transformator si poate fi intre 300..600pF. Limitarea majora a transformatoarelor la frecvente mari este, totusi, datorata inductantei de dispersie. Cu cat bobina primara este mai mare, cu atat si valoarea ei e mai mare. Spire mai putine in primar, inseamna fier mai mult si deci greutate mai mare.Suplimentar, se poate observa ca valoarea inductantei primarului, influienteaza frecventa de taiere la frecvente mici.Legat de trafo interstage, pentru a functiona satisfacator la frecvente mici, trebuie inductanta f. mare in primar, deci spire multe, cu efect negativ asupra Ldisp. Secundarul este de regula pentru rezistente mai mari (KOhmi) si de aici capacitati mari. Pentru a optimiza acest lucru, se folosesc miezuri mult mai mari decat ar solicita transferul de putere. Din aceasta cauza lumea evita folosirea lor.

Se poate sa ai dreptate,dar nu e nimic nou in ce spui aici,exista formula in spice pentru determinarea K-ului,iar eu am pus aici doar rezultatele simularilor,(poze) ,nu ,nu ,...nimic din ceea ce inseamna simularea LTC,daca vrei pune d-ta tot ce doresti,am spus doar ca esti profesor,promotorul utilizarii simularilor, cu asta am si inceput acest topic. Daca userii nu sunt multumiti de ce postez eu aici,ii rog sa spuna caci am si alte treburi de facut....O seara buna!

[adrian_pic]

Daca userii nu sunt multumiti de ce postez eu aici,ii rog sa spuna caci am si alte treburi de facut....

pai de ce sa fie nemultumiti??? s-a vazut clar de la o posta ca solutia de driver pentru A2 a fost unul din "roadele" simularii. In practica cat timp, nervi si materiale ar fi fost nevoie pentru a se ajunge (daca s-ar fi ajuns, ca ma indoiesc tare mult ca s-ar fi ajuns) la un asemenea rezultat. Si la simulare a fost nevoie de ceva munca, dar orice idee prinde mai repede viata si se vede imediat daca este ok sau nu si se poate ajuta din "click". Deci in masura in care aveti timp prin aceste simulari ajutati multi useri de aici.

[Vizitator]

Cu toate ca nu "iubesc" aceste simulari ,spun ca simularile sint de un REAL AJUTOR/folos ! ,trebuie continuat( poate ne intelegem mai greu...) in opinia mea.

[sebi_c]

.... Se poate sa ai dreptate,dar nu e nimic nou in ce spui aici,exista formula in spice pentru determinarea K-ului,iar eu am pus aici doar rezultatele simularilor,(poze) ,nu ,nu ,...nimic din ceea ce inseamna simularea LTC,daca vrei pune d-ta tot ce doresti,am spus doar ca esti profesor,promotorul utilizarii simularilor, cu asta am si inceput acest topic. Daca userii nu sunt multumiti de ce postez eu aici,ii rog sa spuna caci am si alte treburi de facut....O seara buna!

Eu sunt curios unde este formula de calcul al Inductantei de Dispersie cunoscand coeficientul de cuplaj. Coeficientul de cuplaj este un argument al directivei K. Daca o stii poate ne-o spui si noua!Nu consider ca sunt o noutate cele spuse de mine aici, ci doar o argumentatie la utilizarea transformatoarelor ca bobine cuplate in LTspice.Promotorul utilizarii simulatorului sunt de cand am venit pe acest forum si am incercat sa conving cat mai multa lume sa-l utilizeze.In rest, chestiunea se reduce la povestea aia chinezeasca: Daca dai un peste la un om, o sa-l saturi o data; daca il inveti sa pescuiasca, va fi satul toata viata.Altfel, daca trebuie aprobare pentru a posta ceva aici, imi cer scuze pentru interventie!PS. Nu vad de ce te consideri atacat! Ca ar trebui sa stim si noi ce ai simulat, nu mi se pare o neghiobie. Altfel trebuie aratate si imperfectiunile simularii, nu?