Vizitator Postat Martie 2, 2014 Partajează Postat Martie 2, 2014 ...când disipaţia la anod este de 12,8W(în clasaA-SE cam ăsta ar fi randamentul tinde către 50% în cazul tub final pentodă tetrodă)...Care randament?! Chiar daca am imagina un asa-zis randament specific raportandu-ne doar la dispozitivul in cauza si tot este o greseala. Randamentul este raportul dintre ceea ce iese si ceea ce intra in dispozitiv. Daca puterea pe sarcina (iesire) este de 6 W, in schimb puterea disipata pe dispozitiv (tubul GU32) are mai multe componente: Pda; Pdg2 si puterea disipata pe filamentele de incalzire - 9...11 W. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 2, 2014 Partajează Postat Martie 2, 2014 Acest randament η=Pu/Pd≤0,5 pentru clasaA-SE sinus (η=eta simbol randament ,Pu=puterea utilă la anod în sarcină ,Pd=puterea disipată la anod) dacă nu ai înţeles exprimarea ,adică 6W/12,8W<0,5.Dacă discut de disipaţia la anod şi puterea utilă în sarcină la anod tu ce randament vrei ?!... Link spre comentariu
300B SE Postat Martie 2, 2014 Partajează Postat Martie 2, 2014 ***************************************************************************************** ... In ceea ce priveste EL84,cred ca toata lumea este lamurita dar sa nu uitam ca @Untold doreste un amplificator cu GU32. Se mai poate gandi o schema cu GU32 in SE care sa functioneze si cu G1 in curent de grila,dar asta-i alta poveste... Ar fi interesata o schema cu Gu32 ca SE cu curenti de grila! Eventual si cu Gu29. Se pare ca tuburile de RF fac "casa buna cu fidelitatea audio" daca "primesc un pic de curent pe grila" Va multumesc! Link spre comentariu
THOMAS Postat Martie 2, 2014 Autor Partajează Postat Martie 2, 2014 Buna ziua! De cativa ani buni casc gura pe aici pe forum si recunosc ca nu s-a prea prins mare lucru de mine, drept pentru care ma vad nevoit a va cere ajutorul. Am un amplificator facut prin 2003 dupa ceva scheme de pe net.A inceput sa faca ca toti dracii de la o vreme si m-am hotarat sa desfac tot si sa refac proiectul de la zero. Actualmente am un ecc83 in srpp si un 6p3c in se. Doresc sa schimb ecc83 cu 6h6p caci de astea am si sunt noi.Am incropit o schema din ce am vazut ca au facut altii, eu neavand la baza o formatie tehnica. Stiu ca exista calcule precise care stabilesc ce si cum dar sunt depasit. Drept pentru care atasez schema cu pricina si va rog, in limita timpului disponibil, a ma ajuta.Va multumesc! Aveti in atasamente doua variante:-un SE cu 6P3S in modul pentoda (tetroda),randamanet mai bun,putere mai mare pa sarcina,dinamica mai buna insa dupa uni nu ar fi ceva audiofil (?!?!)-un SE cu 6P3S in modul trioda,asa cum ati postat dv. schema,randament scazut,putere mai mica pe sarcina...,dar se pare ca ar fi ceva foarte audiofil (?!?!) THD pentru puterile pe sarcina in ambele exemple sunt de 5.5%,dar se poate micsora acest procent prin adaugarea unei NFB (iar ceva non-audiofil!!!) Ambele scheme au in atac 6N6P,insa... nu va asteptati ca sensibilitatea la intrare sa fie aceeasi ca si la ECC83 (12AX7),tuburile ECC83 (12AX7) si 6N6P au amplificarile (Mu) total diferite. Obresvati si pe schemele posate de mine diferentele in ceea ce priveste sensibilitatea la intrare pentru a obtine la iesire o anumita putere pe sarcina... Recomandabil ar fi sa cautati niste 6N2P (se gasesc chiar si aici pe forum),tuburi care merg direct in locul tubului ECC83 cu modificarile necesare pentru alimentarea filamentelor. Link spre comentariu
Vizitator alexandru_iordache Postat Martie 2, 2014 Partajează Postat Martie 2, 2014 Mii de multumiri domnului Lazaroiu! Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 2, 2014 Partajează Postat Martie 2, 2014 Poti sa utilizezi raportul Pu/Pd, ca pe un indicator de proiectare si poti chiar sa il notezi cu η, sau cu ηa, sau cu η urmat de orice alt indice. Dar nu poti sa il denumesti randament. Caci atunci, poti numi randament si raportul dintre puterea utila in sarcina si puterea disipata pe un tranzistor IGBT, unde cu o disipatie de 100...300 W pe colector se pot comanda puteri de ordinul kilowatilor. Cum poate fi un randament de ordinul η=1000 %, sau mai mare? Asta este ceea ce trebuie sa stie cel ce invata in legatura cu un anumit dispozitiv, inclusiv cu tuburile electronice. In cazul Tubului GU32, nu stiu ce disipatie are pe grila doi - hai sa zicem ca in jurul a 3 W - dar puterea trasa din sursa este Pdtot = Pda+Pdg2+Pdf = 14+3+9...11 = 26...28 W. Deci un eventual randament specific al tubului, ar fi η = Pu/Pdtot = 6/(26...28) = 0,231...0,214 = 23,1...21,4 %. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 3, 2014 Partajează Postat Martie 3, 2014 Scuze! Sarcina utila, trebuie inclusa in sistem pentru a vorbi de randament. Astfel la puterea totala disipata, trebuie adaugata si puterea in sarcina - Pu. Deci randamentul specific al sistemului (tub + sarcina) va fi si mai mic. Cam de ordinul 18,75...17,65 %. Asadar marimea "η=Pu/Pd" nu poate fi decat un indice (indicator) nu un randament. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 3, 2014 Partajează Postat Martie 3, 2014 ClasaA-SE sinus(tub electronic) nu înseamnă IGBT în comutaţie da?!... Acest randament η=Pu/Pd≤0,5 pentru clasaA-SE sinus (η=eta simbol randament ,Pu=puterea utilă la anod în sarcină ,Pd=puterea disipată la anod) dacă nu ai înţeles exprimarea ,adică 6W/12,8W<0,5. Dacă discut de disipaţia la anod şi puterea utilă în sarcină la anod tu ce randament vrei ?!... Randamentul îl consider unde vreau cazul în speţă la anod (puterea utilă la anod în raport cu puterea disipată la anod) pricepi dumneata ,nu mă opreşti dumneata să analizez randamentul la anod sau nu mă/ne interesează de moment puterea utilă în raport cu puterea consumată per ansamblu(una peste alta). Mai bine vino cu ceva concret aici(în această secţiune). Link spre comentariu
adigh Postat Martie 3, 2014 Partajează Postat Martie 3, 2014 Nu putem vorbi de randamentul unui tub fara sa precizam clasa de functionare pentru ca in fiecare clasa de functionare avem alt randament.Insa cind vorbim de o clasa de functionare facem referire la puterea anodica. Puterea disipata pe filament nu intra in calculul eficientei unei clase de functionare pentru ca filamentul nu lucreaza in vreo clasa de functionare. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 3, 2014 Partajează Postat Martie 3, 2014 @ola_nicolas Domnule consider că ai neuroni şi poţi înţelege la un moment dat că randamentul unui tub final pus să lucreze în clasaA se discută în raport cu puterea disipată la anod nu ne interesează puterea absorbită/consumată de filament sau g2... ,ne interesează în raport cu disipaţia la anod ce putere utilă maximă sinus dezvoltăm în sarcină(consultă ceva foi de catalog şi o să te lămureşti probabil).Nu mai cauta "nod în papură" nu ai să găseşti/vezi. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 3, 2014 Partajează Postat Martie 3, 2014 Când spun/precizez randamentul clasei de funcţionare ce înţelegi dumneata ?(că aici intră şi puterea disipată g2 ,g1 ,filament...). Cine are neuroni, pricepe! ... Eu am postat pentru ceilalti.. ceilalţi ?!... cine/ce sunt aceia/ceilalti (marţieni ,venusieni..."plini" de neuroni). Până la urmă o să descoperim(VOLENS NÓLENS) cine/ce/cum posedă... Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 3, 2014 Partajează Postat Martie 3, 2014 Puterea disipata pe anod in punctul de functionare ales este referinta dupa care se calculeaza randamentul puterii utile AF si este limitat functie de clasa in care functioneaza amplificatorul, ce nu este clar ? D-le ola_nicolas exista in cazul amplificatoarelor mai multe randamente de pilda al transformatoarelor de iesire si de retea sau un randament relativ a puterii audio/putere electrica consumata dar randamentul in clasa de functionare este dat de P disipat/anod si puterea utila obtinuta de la acel tub asa ca "indicatorii de eficienta" sint doar o gaselnita si apropos, cu ce unitate de masura ar trebui masurati ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 7, 2014 Partajează Postat Martie 7, 2014 ...Mai bine vino cu ceva concret aici(în această secţiune). In simularea din figura, s-a facut bilantul puterilor pentru schema amplificatorului SE in clasa A de aici: http://www.bonavolta.ch/hobby/en/audio/el34_4.htm. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 7, 2014 Partajează Postat Martie 7, 2014 ...Mai bine vino cu ceva concret aici(în această secţiune). In simularea din figura, s-a facut bilantul puterilor pentru schema amplificatorului SE in clasa A de aici: http://www.bonavolta.ch/hobby/en/audio/el34_4.htm. Considerand ca referinta, sursa de curent continuu de inalta tensiune, randamentul este calculat (cu culoarea roz) in figura. Raportul Pu/Pdap = 1,476/16,134 = 0,09148 = 9,148 % este evident diferit de randament (6,398 %) si este ceea ce se cheama un "indice"/"indicator"/"criteriu" de eficienta. Atat in vocabularul limbii romane, cat si in tehnica, notiunea de "randament" este diferita de cea de "eficienta". Deoarece in unele dictionare ele apar ca sinonime (datorita faptului ca nu intotdeauna lingvistii exceleaza prin logica) am definit eu in continuare cele doua notiuni:Randament = (1) Raportul dintre efectul obținut și efortul depus într-o activitate, acțiune etc. (2) Raportul dintre valoarea unei mărimi (energie, putere etc.) cedată de un sistem tehnic sub formă utilă, și valoarea aceleiași mărimi absorbită de acest sistem; Eficienta = Acea insusire, sau capacitate a unei persoane sau sistem tehnic de a produce un efect. Spre exemplu eficienta radiatiilor solare pe pamant, se manifesta prin caldura. Randamentul, nu este altceva decat masura cantitativa a eficientei. Deci sunt notiuni strans legate intre ele, dar nu sinonime. Pentru reproductibilitatea simularii, am dat principalii parametri ai transformatorului de iesire avut in vedere, cu font de culoare maron. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 8, 2014 Partajează Postat Martie 8, 2014 Dl.ola_nicolas,ma scuzatzi ,dar ,calculele facute de dvs nu prea respecta legile fizicii..nu stiu ce varianta de multisim avetzi ..banuiesc ca una triala,altfel nu se explica greselile de calcul...mai bine simulatzi in spice si poate atasatzi si fisierele... ex: probe 6 I(rms)=60,71mA si se imparte in probe 1 I(rms)=59,59mA si probe 5 I(rms)=1,250mA.... 60,71=59,59+1,25=60,84 ????? Pe de alta parte,curentul care strabate R7 si apoi R3....se pierde pe ...traseu...cred ca in C2...mai mult ca sigur are ESR_ul mare... Referitor la ,,randamentul'' definit de dvs. si calculat de simulator n_are nici o legatura cu tuburile electronice si mai ales cu sectziunea audio... Eu recunosc ca sunt incepator in audio pe lampi....dar n_am vazut in nici un manual service un calcul legat de eficientza energetica a unui amplificator de audiofrecventza,dvs in schimb privitzi asta prin prisma unui ..electrician.Atzi calculat totul exact ca la ... un transformator de retzea, si sper ca este pt...,,ceilaltzi''...daca il mai si modificatzi un pic..sigur devine unul cu consum redus de energie si durata de functzionare asemanatoare ,exact ca becurile economice. Imi cer scuze . Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum