A412

[radu25]

- pai este corecta variatia de frecventa de 500KHz in toate benzile....chestiunea este ca in functie de banda este alocat un spatiu mai mare sau mic pt lucru... dar asta nu este un inconvenient prea mare....asta este hotararea celor care ne-au acordat spatiul.

Stiu ca este corecta variatia. Eu m-am referit la faptul ca ar fi fost interesant ca o cursa comppleta a variabilului sa acopere doar banda utila. DE exemplu in 40m: variabilul inchis......7000khzvariabilul deschis.....7100khz.La mine se duce pana la 7500khz. Asadar am 400khz care nu ma coafeaza cu nimic.Evident ca daca rezolv problema asta nu mai am acoperirea necesara pe celelalte benzi. Dar asta nu-i o problema. Merge si asa.Dati-mi o idee despre cum pot face o demultiplicare ca lumea!

[yo9hrb]

Intrebare: la oscilator nu se recomanda trimeri ceramici (CT1...CT5 placa C). Este asa instabil cu ei?

[yo9hrb]

Dati-mi o idee despre cum pot face o demultiplicare ca lumea!Cu mecanismul de la un versatester. Mai era un articol prin revista federatiei de acum cativa ani despre un reductor cu bile, destul de simplu de facut daca ai un prieten strungar. Ai avea avantajul ca iti ocupa un spatiu f. mic, este un reductor planetar. Incerc sa caut revista cu pricina.

[radu25]

Nu mai pui trimerii in VFO.Aia sunt pt reglarea capetelor de scala in cazul in care folosesti o sacla analogica. Daca folosesti una digitala nu mai e nevoie de ei. Reglajul se face doar din bobine.Se spune ca trimerii ceramici au un coeficient termic necorespunzator si deriva termica va fi mare. Se recomanda d-aia cu aer. Asa se zice. Eu n-am testat si nici nu am pus trimeri in VFO.

[nikos]

- si eu am renuntat la trimeri...am folosit si cu aer, sunt intr-adevar mai buni cei cu aer, se mai pot folosi si cei cu mica- cei ceramici au coeficientul de temeperatura necorespunzator pt vfo insa am renuntat la trimeri pentru a avea loc releele pe cablaj...- reglajul il fac din bobina si am aliniat capetele de banda destul de bine aprox. cu 5KHz mai putin decat inceputul util al benzii.- BiTx l-am vazut in stare de functionare...este destul de mic. cu cateva mici adaugiri se poate face chiar pe toate benzile (blocul de bobine pe fiecare banda si oscilatoarele de canal-vfo) care pot fi executate pe cate o placuta separat....eu il voi face initial in banda de 80m dupa care ma voi hotari daca il voi extinde pe acesta pe fiecare banda sau fac cate unul pe fiecare banda...deocamdata am facut doua pcb-uri...

[Vizitator]

Dupa un an de chinuri si cautari as fi putut sa-mi vand si sufletu pt un XF9...hi. Filtrele astea de SSB sunt mai rare decat ploaia in desert.

Eu am facut asa:- am luat 10 cristale pe 27 MHz- majoritatea rezoneaza overtone in 27, de fapt sunt cristale pe 9 MHz cumperi initial unul singuri si vezi de care este- dupa masurarea lor am construit un filtru in scara doar cu un oscilator si o simpla sonda RF cu EFD108 in loc de volmetru RF.- pentru inspiratie, masuratori si reglaje vezi: http://www.giangrandi.ch/electronics/cr ... ltest.htmlai calculatoare in pagina web, f. interesant- chestia se pune in carcasa unui filtru xf10,7 care se gaseste usor si are aceleasi dimensiuni cu xf9. Se desface prin incalzire la aragaz in 2 minute.- In final am obtinut o banda de trecere de 2.9 kHzReferitor la primul mixer nu cred ca se obtin rezultate bune cu diodecu germaniu. Serghei (ex. yo3ru, cei mai in varsta l-au cunoscut)a incercat asta si nu a fost multumit deloc.

[nikos]

initial am folosit ca reductor vechile roti de scala de la aparatele de radio...am obtinut o reductie de 1:40(am folosit si CV-ul cu demultiplicare de pe el de 2.7)...ulterior am intrat in posesia unei reductii cu bile cu 2 axe, prima grosier 1:20 si a doua 1:100...ametesti pana il ajumgi la capat- in revista Radiocomunicatii si Radioamatorism a aparut schita detaliata a unei demultiplicari cu bile....optez pt aceasta varianta pt cei care au posibilitatea executarii la strung, sau vreun prieten care lucreaza asa ceva.am revista asa ca daca este cineva interesat o pot pune la dispozitie...

[Vizitator]

Ca sa nu mai caut, ce numar este revista?Personal folosesc o demultiplicare cu surub fara sfarsit 1:80. Se gasesc invideocasetofoane cu duiumul.

[yo9hrb]

- ...deocamdata am facut doua pcb-uri...

De curiozitate, prin ce metoda ai facut PCB-urile?

[nikos]

pcb-urile le-am executat prin metoda foto dupa care le-am argintat...

[yo9hrb]

Ca sa nu mai caut, ce numar este revista?...

RADIOCOMUNICATII SI RADIOAMATORISM, nr. 8-9/1994, PAG. 10 si 11Pentru cine le vrea mai clare le pot face in AutoCad (.dwg)

[Vizitator]

Cine a construit A412 si ce nemultumiri are?

Am construit si eu unul in urma cu vreo 10 ani, total "home made" (deci inclusiv PCB-urile). Nu am folosit amplificatorul audio original, ci am construit un altul (TBA810AS) incluzand si filtre pe audio (BM324). Este transceiverul ieftin, care poate fi construit cu componente locale, accesibile. Filtrul SSB era cu 8 poli, cu cuarturi PAL pe 8,867 Mhz, construit de YO7CKQ la inceputul anilor '90. Filtrele de intrare (placa A), folosind cuplaj inductiv, mi-au pus probleme, desi am incercat reglajul lor pe analizorul spectral + tracking generator. Acordul influenta cuplajul si pierderile intr-o masura relativ ridicata. Folosirea aceluiasi tip de bobine/miez ferita pentru toate benzile face ca Q-ul circuitelor sa nu poata fi optimizat. A trebuit sa fac un compromis important intre largimea de banda, atenuarea in banda si neuniformitatea caracteristicii in banda de trecere. Pentru 80m a trebuit sa accept o neuniformitate de 3 dB si pierderi totale de pana la 6 dB, ceea ce era cam mult (pentru comparatie, filtrele transceiverului la care lucrez acum prezinta o pierdere de insertie de3 dB in 80m si 2 dB in 40m si neuniformitate in banda de circa 0,2 dB in 40M, dar numai costul carcaselor bobinelor pentru cele 9 benzi este mai mare decat costul intregului acel A412...). Acest lucru era evident si la Tx, caci nu puteam obtine nivel suficient pentru atacul finalului, chiar daca am incercat marirea amplificarii driverului. Am adaugat si un preamplificator de dinamica mare (15 dB, 2 x BFW16, dupa schema publicata in anii '90 in RA, original era cu 2 x 2N51019), care, desi ajuta la Rx, facea sa para si mai evidente anumite limitari ale unui design cam invechit (practic, calitatea preaplificatorului era foarte buna, facand oarecum "distonanta" cu transceiverul). Am avut neplacerea sa constat aparitia unor oscilatii, ce au putut fi apoi inlaturate prin modificarea cablarii. VFO-ul, asa cum il construisem eu, desi era relativ stabil termic/electric (trimeri coaxiali cu aer), era sensibil mecanic (intotdeauna am avut probleme cu constructia mecanica, hi) si parea ca nu asigura nivel suficient pentru mixerul cu diode 1N4148. Ca demultiplicare incercasem una cu sfoara folosind componente mecanice de la scala unui Rx pe tuburi mai vechi. Mai tarziu am incercat sa modific mixerul folosind diode Shottky (BS10xxx, locale), iar detectorul de produs cu ROB640, dar nu l-am mai terminat, caci l-am vandut cand a trebuit sa schimb QTH-ul, iar mai apoi am trecut la primul meu transceiver industrial, un TS870.73,Traian

[Vizitator]

dupa care le-am argintat...

Argintarea a fost home made? Daca da, se poate posta reteta, procedura?

[nikos]

reteta a fost preluata, cred, tot de pe acest forum...o voi cauta si voi reveni cu detaliile cerute... stiu ca a aparut si in revista Radiocomunicatii si Radioamatorism editata de FRR.

[nikos]

iata si reteta:Se amesteca urmatoarele componente fin mojarate: - azotat de argint, 3g - carbonat de calciu, 6.5g - tartat dublu de sodiu si potasiu, 6g - clorura de sodiu, 3.5g Suprafata de argintat se curata foarte bine, se spala cu detergent si apoi cu alcool. Ptr reusita argintarii este nevoie de o suprafata perfect curata. Praful rezultat din amestecul substantelor se aplica cu o cirpa din bumbac curata si usor umezita. Se freaca cu cirpa suprafata care trebuie argintata si imediat trebuie sa se observe depunerea argintului. Dupa ce toata suprafata este argintata, circuitul se spala cu multa apa si apoi se usuca.pentru cei interesati iata si preturile pt chimicale (preturi Laborex.SRLl)azotat de argint - 1547 lei/kgCarbonat de calciu - 18,66 lei/kgtartat dublu de sodiu si potasiu - 69,61 lei/kgclorura de sodiu - 19,04 lei/kgps. clorura de sodiu(sarea de bucatarie) din comert este mult mai ieftina