A412

[Vizitator danba]

Ptr yo8rqp ( si yo9hrb ) : promit sa nu mai fiu DX pe aici . Fiecare site are info utile .... daca doresti continuam pe private orice gen de discutii cu mare placere , fara probleme , sa nu incurcam aici , sa fim off-topic . Oricum aceste discutii nu fac bine comunitatii radioamatorilor . Nea_bobina spunea bine ref ferite..... si nu e actionar !

[Vizitator mavo-35]

va salut , dan yo9gsb ,la A412 ce :oscilator,dds ,pll sau alt vfo sub forma de kit se mai gaseste printre hami? sant interesat de asa ceva pentru a finaliza constructia ,am luat un dds dar din pacate nu mai functioneaza,as inclina catre un dds totusi,cateva sfaturi sant bine venite. 73!

[yo6pir]

Deja ai jumatate din DDS si este cel mai important lucru; este vorba de circuitul AD9850 de la DDS-ul pe care-l ai, la care e defect controlerul. Poti recupera AD-ul de pe placa aceea si sa faci cu el DDS-ul de la Hamradioindia cel pe care l-am facut mai multi forum-isti. Este un intreg subiect dedicat lui si nu e greu de facut. Toate bune, 73!

[Vizitator mavo-35]

salut ovidiu ma poti ajuta cu scrierea ATMEL ? am programul!

[yo9hnf]

Deci , sunt atatia constructori de A412 si nu stie nimeni dimensinile placilor?

[yo9hnf]

Cum ati rezolvat cu cosele de pe marginile cablajelor ?Are cineva o schema de cablare decat pentru receptie?

[yo9hrb]

Mie mi-a dat un amic o punguta de pini. Nu mi-au ajuns, asa ca am mai facut niste cose din sarma de 1mm.

[yo9hnf]

Mie mi-a dat un amic o punguta de pini. Nu mi-au ajuns, asa ca am mai facut niste cose din sarma de 1mm.

Am retinut, multumesc ! Am si eu o pungulita luata de la Dn. Cornel Olteanu,dar nu stiu daca ajung.Daca sursa as inlocui-o cu una cu LM723, as avea un riplu mai mic?

[ywar2]

Cum ati rezolvat cu cosele de pe marginile cablajelor ?Are cineva o schema de cablare decat pentru receptie?

Salut. Pe mine m-a invatat cineva sa folosesc pe post de cose pinii auriti din mufele DB9, 15, 25 etc folosite la conectorii COM sau LPT de la calculatoare. Au fost perfecte si le recomand. Pe curind!!!

[nea_bobina]

Cum ati rezolvat cu cosele de pe marginile cablajelor ?Are cineva o schema de cablare decat pentru receptie?

Cose = pini recuperati de la mufele de conexiune PC tip DB9/DB25, etc. A scris si ywar2.Cat despre cablare, parerea mea ar fi sa o faci asa cum e. Daca te chinui s-o faci doar ptr. receptie, vei avea de muncit mai mult. Acolo unde nu ai emisie, nu va functiona ! Hi. Mai tarziu, o sa-ti fii recunoscator...

[Flor]

E f buna ideea cu recuperarea. Cum nu am mai gasit niste placi sa le defrisez, mi-am luat de la Maica Domnului niste cose superbe la (parca) 0.35lei/bucata. Au si mame si tati si arata superprofi..Recunosc, am dat niste banuti, cand pinii din mufe erau moka, dar totusi.. Si pot (de)cupla cand vreau eu..Nu am gasit schema sursei din A412 si nici nu mai sap dupa ea. Daca imi amintesc bine era doar cu tranzistoare. Cum despre 723 se spune "oldies, but GOLDIES" adica "batranul, dar bunul" si mai ales daca il ai deja prin "cutia cu maimute", sugestia mea e sa ii oferi sansa sa mai munceasca.Fiind gandit special ca integrat pt sursa, totul a fost studiat, testat si imbunatatit atent in cursul muuultor proiecte..Asa ca "mosul" iti va oferi o rejectie muuult mai buna decat schema cu tranzistoare. Sa ma hazardez sa iti spun ca vei avea un riplu macar de 10 * mai mic pt aceaisi tensiune si curent dat in sarcina?Ideea e sa fi atent cand faci cablajul, adica sa aiba trasee cat mai GROASE, eventual si cositorite, mai ales pe calea de curent mare. Iar condul de compensare sa fie lipit de pini, nu la 5,23 km distanta, hi, hi.O dioda antiparalel pe iesire nu o sa strice montajului, decat daca o pui invers, hi, hi...

[nea_bobina]

Daca sursa as inlocui-o cu una cu LM723, as avea un riplu mai mic?

Daca e proiectata corect, da. Daca nu, degeaba. LM723 e foarte bun, dar la fel de bine poti folosi o configuratie de stabilizator cu 7812 si tranzistor extern. In legatura cu acest aspect, iti pot pune la dispozitie simularea unei surse pe care intentionez sa o folosesc exact in acelasi scop.

Mentionez clar ca e vorba doar de o simulare si nu de un proiect finalizat practic, deci va trebui sa ai in vedere unele mici diferente care ar putea aparea la punerea in functiune fata de raspunsul simulatorului.

 

Scopul meu este de a stabiliza tensiunea necesara etajului final (+22V/3A). Pentru cei 13.5V necesari restului transceiverului, poti folosi exact aceasi schema, cu valorile rezistoarelor externe lui 7812 recalculate. Tinand cont ca VFO-ul (in varianta originala) vrea 10V, poti folosi un stabilizator integrat si pentru acest modul.

 

In schema de mai jos am folosit ca model cipanul LT1086-12, ptr. ca asta era prin librariile LTSpice. Desigur, am cautat si model ptr. LM7812, dar cel pe care l-am gasit nu functiona multumitor.

 

 

Calculul retelei de rezistori externi stabilizatorului integrat se face conform formulelor din imaginea urmatoare, preluate din foia de catalog a componentei. Pentru automatizare, eu am scris la repezeala formulele intr-un sheet Excel, din care postez aici un screenshot:

 

 

ATENTIE! Pentru reusita simularii, am fost nevoit sa apelez la un mic artificiu. Schema interna a lui LT1086-12 (stab fix), arata ca rezistentele R1 si R2 exista deja in interior; asadar, cei 50uA sunt la punctul comun din divizorul astfel aflat in interior. De aceea, la ADJ, se vor regasi in realitate ~ 5.1mA !! Ca atare, in calcul se considera Iq = 5.1mA . In simularea mea, rezistorul extern R1 nu mai este necesar (fiind inclus). Se calculeaza deci doar R2, care trebuie sa aiba (pentru V0=22V) o cadere de tensiune de 10V, ptr. I = 5.1mA. Ar rezulta (ptr. LT1086-12) ca R2 = 10V/5.1mA = 1.96K .

 

Pentru schema modificata cu LM7812, se adauga rezistorul R7 = 470 ohmi, iar R6 (initial 1.96K) se inlocuieste cu un rezistor de 490 ohm sau un semireglabil de 500 ohmi (a se vedea prima imagine).

 

In graficele care urmeaza, se pot observa urmatoarele (privind de sus in jos):

- dispatia termica pe tranzistorul serie extern; la maxim, aproximativ 20W, ceea ce nu e chiar putin. O solutie buna pentru redistribuirea puterii disipate ar fi conectarea in paralel a doua tranzistoare de acelasi tip, cu rezistente serie de 0.1...0.18 ohmi pe fiecare emitor. Evident, si utilizarea unui radiator mai serios.

- disipatia termica pe tranzistorul Q4, iar mai jos pe Q2. Ultimul ar putea fi montat pe un mic radiator, pentru a preveni supraincalzirea.

- in fine, ultimul grafic prezinta evolutia tensiunii de la iesire in functie de curentul absorbit de sarcina. Cu valorile din schema, sursa ar trebui sa "tina" pana la aprox. 4A, fara a avea riplu notabil pe iesire. Rezistorul R1 e responsabil de pragul de actionare al protectiei. Valoarea de 1ohm e orientativa aici. Ma astept ca valoarea practica sa fie mai mica in practica, in functie de curentul absorbit de etajul final. Este singura zona in care cred ca va trebui tatonata valoarea respectiva.

 

 

Ah, sa nu uit. Daca vrei sa pui un stab separat si pentru tensiunea de 13.5V necesara restului transceiverului, am spus la inceput ca poti folosi un 7812 separat, pus si el pe un radiator extern. Privind schema din foaia de aplicatie, daca o sa pui R1=240 ohmi si R2=33 ohmi, vei avea la iesire fix 13.8V. Curentul absorbit pe receptie nu ar trebui sa depaseasca 1A, deci o singura capsula ar trebui sa fie de ajuns.

 

Acum, referitor la stabilitatea VFO.

O masura foarte interesanta in vederea imbunatatirii parametrului mai sus amintit, este precizata de Frank W. Harris in capitolul 10 al unei publicatii disponibile liber pe Net:

 

Variable Frequency Oscillators (VFOs)

 

Pun aici doar un extras, ramanand ca daca vei considera informatia utila, sa-ti descarci PDF-ul si sa vezi ce mai povesteste omul. Cunosc pe cineva care a aplicat solutia si sustine ca intr-adevar, stabilizarea tensiunii pentru etajul oscilator e net superioara folosind dupa stabul de 10V, acest LM336-5 si reconfigurarea etajului. Eu personal n-am testat cu mainile mele solutia, dar imi face placere sa o impartasesc spre altii, poate ar putea fi utila.

 

 

In speranta ca cele mentionate iti vor fi de folos, iti urez cele bune si spor la mestereala !

[tiovidiu]

Eu personal tot in scopul de-a mari stabilitatea tensiunii pt. VFO, am folosit un stabilizator de tensiune luat dintr-un motoras de casetofon auto. Acest montaj l-am montat la iesirea de pe placuta originala de alimentare.

[nea_bobina]

Buna dimineata,

 

Revin cu o noua postare. Am stat mult si m-am gandit daca ar fi oportun sau nu s-o fac. Asta, pentru ca e posibil sa existe multe guri rele care sa clantzaneasca tot soiul de ciudatenii... dar am decis in cele din urma sa o fac, doar pentru istoricul acestui aparat.

 

Colegul nostru, George Ivancea / YO9HSW, a realizat site-ul A412 - Romanian Transceiver, unde a postat si o sectiune de "muzeu", cu fotografii ale unora dintre modelele realizate de alti constructori, precum si cu prototipul realizat de Dan, YO3JX. (apropos, George, nu stiu daca ai observat ca link-urile de la "Constructori" si "Utilizatori" duc catre pagini... inexistente!). O initiativa extraordinar de practica, pentru care doresc sa-l felicit sincer. Pana la el, au mai fost unele incercari, dar nimeni nu le-a dus la bun sfarsit.

 

Din acest site lipseste totusi o picanterie, care a incheiat ciclul istoric al lui A412. Este vorba de faimosul A412DL, varianta prezentata de Lix la Simpozionul de la Slanic Moldova. Acesta a fost si a ramas un prototip, intrucat dupa aceea, Lix a "evoluat" peste granita. Modelul a ramas la Stefan Bordeanu, YO3DP; prin 1998 l-am testat si eu, in comparatie cu unul dintre cele doua transceivere A412 pe care le-am construit (a se vedea ultima fotografie din seria de mai jos).

Incepand cu acest an, prototipul lui A412DL se afla pe masa mea.

 

Un link in care apare A412DL poate fi vazut pe site-ul Metrilog.ro, urmasul lui Adcon Telemetry.

 

Aveti mai jos o serie de imagini realizate in urma cu o jumatate de ora. Unele le-am blurat la repezeala, intrucat existau detalii care nu am dorit sa apara acolo.

 

A412DL este construit in jurul unui filtru SSB si al unui bloc de FI care functioneaza pe 10.7MHz, spre diferenta de modelele standard care foloseau filtre pe 9MHz. Placa F este standard, filtrul de 10.7MHz fiind montat in spatiul destinat celor 2 filtre XF9B/M. Totusi, se poate observa ca placa F a fost montata in pozitie orizontala, peste un capac ce ecraneaza montajul sintetizorului de frecventa. Stefan Bordeanu (YO3DP) mi-a povestit ca acesta a fost realizat contra-cronometru, pentru ca se dorea prezentarea lui la Simpozionul de la Slanic Moldova - asadar n-au avut timp sa-i remedieze problemele care au aparut inerent; cea mai delicata ar fi zgomotul produs de cintezoi.

Acesta este controlat de un procesor MMN80, echivalentul lui Z80 de la Zilog, produs de fosta Microelectronica. Oscilatorul este ecranat intr-un bloc separat, in cadrul aceleiasi placi. N-am avut timp sa sap in toata socoteala, dar vad ca are doar 3 bobine. In cadrul blocului oscilator exista si un circuit MMC4046 (comparator de faza). Placa logica contine si un DAC08. Softul este inscris intr-un EPROM HN462732 (compatibil Intel 2732, 4096 cuvinte x 8 biti). Tuning-ul se face printr-un controller separat cu fante (probabil legat la circuitul DAC08) iar functiile asigurate de placa logica sunt accesibile prin combinatiile realizate de la o tastatura de telefon obisnuit (comutare benzi, RIT, SPLIT, VFO_A si VFO_B).

 

 

 

 

Front-end-ul lui A412DL (placa A412-A) prezinta totusi un alt aspect fata de cel pe care il cunoastem cu totii. Aranjamentul componentelor sugereaza o schema asemanatoare, dar se vede ca placa a fost reproiectata, in imaginea urmatoare:

 

 

De asemenea, din imaginea de mai jos se poate vedea ca modulul A412D a fost reproiectat in asa fel incat foloseste filtre trece-jos comutate prin intermediul unor relee, care sunt actionate la randul lor de logica de control. Atunci cand selectezi banda de lucru prin intermediul tastaturii de control, se comuta si releul corespunzator de pe placa D. Etajul final (A412G) arata aproximativ la fel cu cel standard, asadar nu cred ca au fost efectuate modificari aici.

 

 

In cele ce urmeaza mai puteti vedea aspectul spatelui de la A412DL. Se poate remarca faptul ca modulele A412-G si A412-D au fost montate pe o placa de aluminiu separata de restul sasiului, care este conceputa in asa fel incat sa se incadreze perfect la spatele aparatului. De asemenea, modulul mufelor de intrare-iesire este conceput si montat in acelasi stil. Practic, sasiul transceiverului este format dintr-o bucata de aluminiu indoita in forma de L, care formeaza panoul frontal si partea de jos, iar spatele este asigurat de modulele descrise mai sus.

 

 

Urmatoarea imagine va prezinta blocul afisorului si cel de acord. Pe spatele placii de sustinere a modulului A412A, este insailat un montaj care se doreste a fi sursa de alimentare. Asa cum e, functioneaza, dar arata rau de tot si sunt sigur ca nu este opera originala a celor de la Lixco. Transceiverul a mai trecut prin 2 maini intre Stefan Bordeanu si mine, asadar nu stiu exact ce s-a intamplat intre timp. O alta remarca ar fi ca, din pacate, de cand l-am vazut prima oara in 1998 si pana acum, cineva a mai practicat un orificiu in panoul frontal, stricand aspectul acestuia. In sprijinul afirmatiei mele, vine fotografia de pe Metrilog.ro (unde A412SL apare cu gaura din panoul frontal, desi este etichetata 1989!) si cea realizata de mine in 1998, ultima din aceasta prezentare. Acolo gaura nu mai apare. Asta inseamna ca Stefan a pus fotografia pe site-ul Metrilog dupa 1998 si a etichetat-o cu 1989, care reprezinta, daca nu ma insel, anul Simpozionului de la Slanic Prahova.

 

 

Imaginea urmatoare va prezinta placa logicii de control, VFO-ul si comparatorul de faza.

Dupa cum am spus, acestea sunt montate in pozitie orizontala, acoperite de un ecran de aluminiu peste care este montata placa F.

 

 

In fine, inchei prezentarea lui A412DL, cu o fotografie realizata in 1998 cu primul meu aparat digital, o sapuniera HP Photosmart C200 de 1Mpx, hi! Sub el, se afla unul dintre cele doua modele standard de A412SL, construite de atunci incoace de subsemnatul.

 

 

Unii vor fi curiosi sa ma intrebe mai multe detalii despre A412DL. Cum functioneaza in raport cu varianta standard, ce intentii am cu el, etc. Pot sa le povestesc urmatoarele.

 

- in momentul de fata, amplificatorul audio este defect si urmaresc sa il inlocuiesc cu un modul cu LM386. Voi reveni pe forum pentru a posta o analiza a functionarii lui LM386, intrucat am observat ca a fost denigrat de unele persoane. Parerea mea e ca actiunea a fost nefondata. De asemenea, dintr-o simulare pe care am realizat-o intre timp, cred ca am identificat si motivul ptr. care circuitul LM386 a fost privit in mod gresit ca o solutie de compromis. Nu vreau sa spun mai mult, intrucat intentionez sa trec la partea practica si abia dupa ce voi incheia micul studiu, voi publica rezultatele.

 

- la pornirea aparatului, placa logica executa un program de tip self-test; se pare ca exista niste probleme, intrucat uneori, la terminarea self-test-ului, ramane blocata intr-o stare logica aiurea. E nevoie sa-i intrerupi total alimentarea si sa repornesti sistemul.

 

- sursa de alimentare lasa de dorit cel putin dpdv estetic. Am in vedere sa refac in mod cinstit blocul de alimentare, conform simularii pe care am postat-o deja in acest thread.

 

- etajul final lucreaza foarte bine, dar are putere mica (3W).

 

Din amintirile care mi-au ramas din 1998, A412DL reprezenta o evolutie clara, datorata automatizarilor introduse de blocul logic de control + PLL, dar nu-mi pot exprima in momentul de fata nici un fel de parere referitoare la zgomotul pomenit de Stefan Bordeanu. Cand voi fi refacut calea audio, voi reveni cu noi detalii.

 

Pe la mijlocul anului trecut, am luat legatura atat cu Lix cat si cu Stefan Bordeanu, intrebandu-i daca sunt dispusi sa publice si logica de control + PLL-ul modelului A412DL. Cei doi au fost extrem de amabili, dar mi-au spus clar ca documentatia respectiva a fost inghitita de negura timpului, pierduta prin sertare inainte de plecarea lui Lix in Austria. Stefan mai are doar unele franturi care nu prea mai pot fi puse cap la cap, tocmai datorita grabei in care a fost executat prototipul.

 

Ceea ce s-ar mai putea face, ar fi sa citesc si sa copiez continutul EPROM-ului. Daca crapa, se mai gasesc asemenea vechituri care ar putea fi reprogramate. In rest, daca se buseste ceva in logica de control si PLL, cred ca se poate depana, dar va fi extrem de laborios in lipsa schemelor de principiu. Practic, sistemul de sinteza este de fapt un soi de DDS primitiv, emulat cu ajutorul lui Z80. PLL-ul urmeaza abia dupa aceea. E o chestie stufoasa, si fara documentatie, s-ar rezolva doar prin reverse engineering - ori ca sa ma apuc de asa ceva, n-ar merita.

 

Despre viitoarele mele intentii asupra prototipului, nu stiu exact ce sa va spun. Deocamdata, vreau sa-l aduc in stare normala de functionare si sa fac un pic de trafic cu el. Intentionez sa salvez continutul EPROM-ului, asa cum am spus, apoi... nu mai stiu. Nu tin mortis sa-l pastrez; dar nici nu-l voi oferi moka pentru muzeu. Poate, un eventual schimb avantajos.

[Vizitator]

Sectiunile Utilizatori si Constructori lipsesc prin ... lipsa fotografiilor trimise de amatori.In trecut au fost ceva foto, insa luate mai mult cu forcepsul de pe la diversi si camfara acordul lor. Momentan inca astept fotografiile care sa populeze aceste pagini.