A412

[yo6pir]

Eu sunt constructor de A412, si NICIODATA nu am reusit sa pun in functiune in conditii optime finalul original de la A412, de aceea am optat pentru o alta schema. Nu stiu din ce cauza nici mie nu mi-a mers cum trebuie. Sa fie din cauza feritei folosite sau a tranzistoarelor? Nu stiu sigur, dar la celelalte scheme am folosit alti tranzistori si mi-au mers din prima fara probleme. Cred ca sugestia de a folosi tranzistoare din CB este pe deplin justificata si ar trebui luata in seama. Toate bune, Ovidiu.

[yo9hrb]

Eu sunt nascut in zodia berbecului, asa ca ma incapatanez sa pun in functiune finalul ala . Cu receptorul de control am incercat, dupa parerea mea ma aud destul de normal. Dar sunt cam prea aproape. Semnalul din bazele tranzistorilor pare bun, nu cred ca pierd pe torul de la intrare. Dar o sa-l schimb si pe ala, preventiv, am niste torulete F4 cu punct alb. Il voi schimba si pe cel de la iesire, am ochit eu unul potrivit ca dimensiuni, dar nu stiu cum se comporta in frecventa. Daca nici asa nu reusesc, ii voi schimba si finalii (Daniele, mai ai 2N3362 de dat? ). Oricum, azi incerc toate variantele. Revin cu noutati.O zi buna.

[yo9hrb]

Revin cu o intrebare: cum verific torurile?Eu ma gandeam cam asa: fac o infasurare bifilara (sa zicem 10 spire torsadate), pe o infasurare aplic un semnal pe care-l extrag dintr-un grid, iar pe cealalta masor ce iese (ii pun o rezistenta de sarcina, ca sa debiteze pe ceva).Ma apuc si compar semnalul de intrare cu cel de iesire, sa zicem, din MHz in MHz. Daca ferita nu e potrivita, ar trebui ca, la un moment dat, sa scada mult semnalul de iesire. Gandesc bine?

[Vizitator]

Tensiunea de atac de 80mV este cam putin, ai incearcat sa maresti C41 (10 pF) de pe placa Fasa cum se recomanda in documentatie? Ai acolo o putere de atac de ~ 100uW si ar trebui sa ai cam 1mW.

[yo9hrb]

N-am incercat sa maresc C41. In schimb, in documentatie zice ca placa G se ataca cu 50...80mV. O sa jonglez si din C41.

[cirip]

Revin cu o intrebare: cum verific torurile?

O masuratoare rapida, care la mine a dat rezultate in lipsa unor echipamente sofisticate, este masurarea rezistentei feritei cu un banal ohm-metru. Pur si simplu pui sondele pe tor si selectezi o scala de ordinul zeci/sute de KOhmi. In general, daca torul e de joasa, o sa vezi ceva rezistenta. Daca e de inalta, ohm-metrul va continua sa indice rezistenta infinita.Desi metoda este empirica, nu e chiar venita cu pluta. O comparatie intre rezistivitatile feritelor de joasa/inalta frecv, la producatorii care ofera informatia asta in catalog, o sa confirme rezistivitatea ridicata la feritele de inalta frecventa.Sunt curios ce rezultate obtii. Te rog sa postezi, daca faci masuratorile. Daca ferita e de inalta, mai sunt cateva teste care se pot face. Este importanta si inductanta infasurarilor. Daca e prea mica sunteaza iesirea. Am construit si eu cateva placi G si au mers bine cu 2N3375 si KT904 (parca).Mare atentie la R3 si R4. Am depanat o placa G in care rezistentele de 0.47 erau de fapt socuri. Inductanta parazita a rezistentelor R3 si R4 degradeaza semnifictiv performantele amplificatorului. In mod ideal acolo ar trebui sa fie rezistente de volum sau cu pelicula metalica.Cirip

[Yo4You]

Tot secretul este adaptarea de impedanta pe intrarea in baza tranzistoarelor sa faci cumva sa se adaptateze cu impedanta in toate lungimiile de unda 1,8-30Mhz.Nu este devina deloc ferita se poate pune si ferita facuta binoculara din doua tuburi de pe cablu de VGA.Schemele simple de finali dau bataie de cap sunt niste compromisuri , vezi ca merg bine in benziile de jos si in benziile de sus numai amplifica, de aceea unii s-au chinuit sa faca diverse retele RLC de compensare in frecventa cu impedanta de intrare a se vedea atasamentul.PS: sa nu te astepti la 2n3632 din doua bucati sa scoti mai mult de 10wati putere medie ca nu prea vad cum, eu am mers pe KT920B alimentat la 12V scot aprox 12Wati de la 80-20m si cum urc mai sus puterea scade pana pe la 5wati asta datorita faptului ca nici eu nu am folosit compensari etc in baza.Puterea am masurat-o pe sarcina artificiala de 50ohmi, tensiunea fiind redresata am masurat-o cu voltmetrul digital.Pe reflectometru imi arata varfuri cand vorbesc de 25wati deci pot spune ca finalul isi face treaba, problema este ca e putere cam mica.

[Vizitator]

Ok, pai da, cea mai "eleganta" varianta a fost deja pomenita de YO6PIR, cu un final din acela cu 3 tranzistori dupa schema lui SM0VPO, care merge foartebine si este foarte ieftin. Eu am facut un astfel de final cu 3 tranzistori din astia obisnuiti de CB si scoate 20W la varfuri. In plus este si extrem de sensibil, fapt pe care il descrie si SM0VPO... Doar ca YO9HRB ar dori sa lucreze "in original", cu finalul descris in documentatie...

[yo6pir]

Schema lui SM0VPO cred ca merge aproape cu orice fel de tranzistori de putere, numai polarizarea se modifica de la caz la caz. Eu am scos maxim 25W la 15V alimentare cu BLX14C. Succes si voua!

[MiniTehnicus]

Pentru putere de 5-10w out, tranzistoarele uzuale de CB sunt solutia cea mai practica.Insa daca se doreste 100w out atunci trebuie cautate alte tranzistoare, se merge pe cele dedicate.Se pot utiliza seriile MRF, 2sc, sau BLF si se poate organiza si un grup-buy pentru asta.Daca nu se doreste o varianta compacta, atunci se pot utiliza si tuburi, 2xGU50 sau GU29, QQE06/40 pentru 100w out.

[yo6pir]

Incomparabil tranzistoarele de putere sunt de preferat tuburilor in conditiile actuale. Daca se face o socoteala cat se cheltuieste pe constructia pe lampi, transformatoare ridicatoare de tensiune, condensatoare de filtrare la tensiune mare, CV-uri cu distante mari intre placi, diode de tensiune mare, relee masive si costisitoare, se observa ca nu se merita. Se merita pentru cei care au deja aceste componente din cine-stie-ce surse. Daca socotesti simplitatea constructiei si a componentelor precum si randamentul la un liniar tranzistorizat pentru aceeasi putere out, sa nu mai vorbim de tensiunile de alimentare folosite, este ca si cum am face intrecere intre RABA si MECREDES C clase. Lumea fuge de faptul ca liniarele cu tranzistoare nu suporta dezacorduri mari cu antena si le e frica sa nu le arda. Asta e adevaratul motiv pentru care nu vezi multi care se incumeta sa le construiasca sau sa investeasca in ele. 73! Ovidiu.

[Vizitator]

100W out nu este liniar de putere, este doar etaj final, hi. Daca vorbim de "legal limit", > 1 kW, liniarul pe lampi este mult mai simplu de construit si mai rentabil decat acelasi QRO realizat cu tranzistoare.

[MiniTehnicus]

Incomparabil tranzistoarele de putere sunt de preferat tuburilor in conditiile actuale. Daca se face o socoteala cat se cheltuieste pe constructia pe lampi, transformatoare ridicatoare de tensiune, condensatoare de filtrare la tensiune mare, CV-uri cu distante mari intre placi, diode de tensiune mare, relee masive si costisitoare, se observa ca nu se merita. Se merita pentru cei care au deja aceste componente din cine-stie-ce surse. Daca socotesti simplitatea constructiei si a componentelor precum si randamentul la un liniar tranzistorizat pentru aceeasi putere out, sa nu mai vorbim de tensiunile de alimentare folosite, este ca si cum am face intrecere intre RABA si MECREDES C clase. Lumea fuge de faptul ca liniarele cu tranzistoare nu suporta dezacorduri mari cu antena si le e frica sa nu le arda. Asta e adevaratul motiv pentru care nu vezi multi care se incumeta sa le construiasca sau sa investeasca in ele.

Asta este valabil la puteri mici, de pana la 200-300w, peste tuburile fac legea.Constructia unui amplificator pe tuburi este foarte simpla, cu minim de componente, fata de cea cu tranzistoare.Sursa de alimentare este mai complicata, deoarece are nevoie de tensiune inalta.Insa la amplificatoarele tranzistorizate, constructia simpla a modului de amplificare este doar aparenta, trebuie incluse si circuitele de protectie pentru tranzistoarele finale.Iar partea de alimentare pentru amplificatoarele tranzistorizate nu se ia in calcul, o sursa de 24-50v la 20-50A nu este chiar asa de ieftina.O comparatie intre un amplificator liniar pentru HF de 100w out tranzistoare si tuburi.1. Liniar pe tuburi - varianta clasica utilizata in toate transceiverele (cu cateva exceptii) utilizeaza 2 tuburi in paralel, 6146 in principal. Se mai poate realiza cu 2x 6P36C, 2x GU50 sau un singur tub EL519, QQE06/40, GU29.Schema este clasica, filtre comutate pe intrare pentru fiecare banda, Filtru PI la iesire, comutatorul este comun.Minim de componente, cele care au nevoie de atentie sunt condensatoarele variabile din filtrul PI de iesire si condensatorul de cuplaj cu anodul tubului al filtrului. Pentru 100w se pot utiliza condensatoarele variabile de la aparatele de radio Gloria, astea rezista la 350-500v, suficient pentru aplicatia propusa.Tensiunea anodica a tuburilor este undeva in jur de 600-1000v, ceea ce se poate realiza usor cu un transformator, chiar in schema cu dublare de tensiune, diodele 1N5408 (1000v/3A) se gasesc si nu este o cheltuiala prea mare sa realizezi o punte cu 2 diode in serie pe fiecare ramura.Transformatorul este cea mai costisitoare parte, insa ajunge sa fie mai ieftin decat unul de 13,8V la 25A. Daca socotesti la amanunt, un GU50 este 15lei, un PL519 tot cam asa, QQE06/40 la 20lei, condensatoarele variabile 15-20lei bucata, partea de amplificare ajunge undeva la 100-150lei. Partea de alimentare include un trafo de maxim 220-250w care se realizeaza cu sarma subtire de max 0,6mm pentru anodica si de 1,2mm pentru filamente. Un asemenea trafo este max 100lei ( am cumparat unul pentru un FT250 construit de Dj_Dog).2.Liniar pe tranzistoare Schema este destul de simpla, insa are nevoie de cateva componente scumpe care sunt esentiale. Tranzistoarele de putere, 2 bucati pentru amplificator in contratimp si feritele pentru realizarea transformatoarelor de adaptare.Dar si condensatoarele fixe care trebuie sa fie cu mica, iar trimmerii de acord, neaparat cu compresie cu mica. Amplificatorul este de banda larga, dar la iesire trebuie adaugat un filtru trece banda pentru atenuarea produselor de intermodulatie.Ai aici este nevoie de componente care sa reziste la 100w. In plus sursa de alimentare la 13,8v si 20-25A Daca se utilizeaza o pereche de MRF454, atunci pretul ajunge la 50$, aprox. 150lei perechea.Mai ieftin ar fi utilizarea de BLX14, insa este nevoie de 4bucati, deoarece o pereche scoate max 50w out si este nevoie de 2 module pentru 100w out.La puteri mai mari, situatia se schimba si devine mai clara in avantajul tuburilor.De exemplu, 350w out in 144Mhz se poate obtine cu GI7b(25$ bucata) sau cu BLF278(120$ bucata). A se vedea constructiile realizate de YU1AW si VK4DD.La 1kw out, un GU43b este 150lei (dublu cu soclu), 8bucati MRF150 ajung la 400$, adica 1200lei.In plus, la cele tranzistorizate, este nevoie de radiator intermediar din tabla de cupru de 10mm grosime intre radiatorul de aluminiu si tranzistoare pentru o racire optima, radiator care mare, greu si scump, poate intrece ca pret o turbina coaxiala, cum sunt cele necesare pentru metaloceramice.Pentru GU81m nu este nevoe de asa ceva.Insa intr-un transceiver se prefera realizarea unui etaj de emisie de 100w out pe tranzistoare pentru cateva considerente:- compact (ocupa spatiu mai mic decat unul pe tuburi)- de banda larga (nu este necesar acord la schimbarea benzilor si nici in interiorul lor)- regimul termic ( caldura degajata de tuburi poate influenta stabilitatea termica a altor etaje)- consum energetic mai redus ( scade consumul pe receptie) Dar un A412 QRP de 10w out este perfect realizabil pe tranzistoare uzuale si se poate realiza un amplificator extern pentru 100w out.Pentru asta cea mai simpla solutie este modificarea unui amplificator Zetagi BV135 sau echivalent.Pentru detalii amanuntite se poate consulta site-ul lui PA0FRI.

[yo9hrb]

Am reusit azi sa mai surubaresc putin pe la A412 (dupa ce m-am chinuit vreo 2 ore sa elimin un scurt de pe placa A )Pana la urma am fotografiat oscilogramele pentru semnalul care-mi intra in amplif. final (0,1 microsecunde/div. si 0,5V/div), si semnalul care-mi iese pe o sarcina de 55 ohm (tot 0,1 usec/div, dar 1V/div). Pentru a obtine aceste oscilograme am fluierat in microfon (sper eu ca destul de sinusoidal ), cu o mana tineam aparatul de fotografiat, cu alta microfonul, cu inca una reglam sincronizarea osciloscopului si cu a patra dadeam din picioare . Norocul meu ca merge VOX-ul. Pozele sunt atasate.@Cirip, am incercat sa masor rezistenta unui tor (de fapt a catorva toruri), dar rezultatele depasesc puterea mea de intelegere. Adica, pe scala de 2000 Mohm mi-ar indica freo cateva zeci de mega, pe scala de 200K scade la cateva zeci de kiloohmi.

[cirip]

pe scala de 2000 Mohm mi-ar indica freo cateva zeci de mega, pe scala de 200K scade la cateva zeci de kiloohmi.

In opinia mea sunt de joasa. O sa incerc sa imi fac putin timp si sa fac poze cu teste ohm-metrice pe tor de joasa/inalta. E vb de toruri despre care stiu exact din ce material sunt facute.Cirip