A412

[Yo4You]

Am si eu o intrebare , bobinele de pe placa A pentru banda de 160m pe ce carcase se realizeaza cate spire au si ce capacitati sunt folosite?

[yo9hrb]

Le am pe toruri, mai multe detalii iti dau diseara.L.E. Scuze, acum am vazut ca te intereseaza banda de 160m. La mine e sublima, dar lipseste cu desavarsire. Sorry.

[yo9hrb]

Imi poate spune vreun constructor/utilizator de A412 cam ce nivel (mV) are ramasita de purtatoare la intrarea in amplificatorul final?

[Yo4You]

Domnule purtatoarea este eliminata la a412 la -45 -50db daca reglajul este executat corect.Stai linistit ca un a412 are purtatoare mult mai mica decat TS530, am auzit si tras cu urechea un vecin de-al meu cand emite baga si purtatoare ori a surubarit scula ori asa a fost din fabrica.Teoretic inainte de final purtatoarea nici nu exista trebuie sa fie curat nu se vede decat sinus pe osciloscop cand se vorbeste ceva in microfon.

[Yo4You]

Am rezolvat si cu filtrul trece banda pentru 160m am pus 8+40spire CuEm 0,2mm pe carcasa de 6mm cum sunt si celelalte.Condensatorii sunt doua bucati de 390pico si unu de trecere de 47pico.Problema este ca am gasit reglajul maxim cu miezurile insurubate aproape maxim banda de trecere acopera toata gama de 160m.

[radiomanyo]

Urmand acest link : http://radiosales.zxq.ro/index.php?categoryID=103 , puteti cumpara seturi de placi pt. TRX A412 confectionate prin metoda foto.

[Vizitator]

40 lei mi se pare cam mult...Poate pune si poze Zorin pentru a ne dumiri daca suntmastile originale sau modificate de altcineva, HI !

[Vizitator tudose_al3xandru]

A incercat cineva sa faca un fel de A412 doar pt banda de 4m (70Mhz) ? Ar fi nemaipomenit daca s-ar pricepe cineva sa proiecteze o schema completa si functionala de transceiver ssb in aceasta banda.

[nea_bobina]

A incercat cineva sa faca un fel de A412 doar pt banda de 4m (70Mhz) ? Ar fi nemaipomenit daca s-ar pricepe cineva sa proiecteze o schema completa si functionala de transceiver ssb in aceasta banda.

De ce ar fi asa nemaipomenit ? Ce are banda asta atat de straniu ? Referitor la ce ai intrebat, in VHF se folosesc rar emisiunile de tip CW/SSB. Poti folosi chiar A412-ul original, in combinatie cu un transverter. Ar fi cea mai rapida solutie. Dar merita oare?!Cu stima,Nea Bobina

[Vizitator tudose_al3xandru]

Eu zic ca nu se foloseste chiar rar ssb in 50 MHz, 144 mhz. Pay e interesant pt ca e o banda nou alocata...

[tiovidiu]

Vad va sunteti mai multe persoane care va pricepeti la A412. Am si eu un A412 luat de la cineva, dar are partea de alimentare defecta, plus ca majoritatea firelor sunt taiate, nu stiu de ce el spunea ca ar fi vrut sa-l modifice si a renuntat. Din cate am vazut are toate modulele, mai putin modulul B alimentarea, are scala mecanica. Daca tot ma apuc de reparat la el as vrea sa-l si imbunatatesc in masura in care este posibil, si as dori cateva sfaturi de la cei care au facut deja asta.

[nea_bobina]

Am si eu un A412 luat de la cineva, Daca tot ma apuc de reparat la el as vrea sa-l si imbunatatesc in masura in care este posibil, si as dori cateva sfaturi de la cei care au facut deja asta.

Salut!

1) Atentie la reglajul filtrelor trece-banda. E crucial pentru A412!! Articolul are cateva pagini, dar merita citit cu atentie. Metoda de reglaj e laborioasa si cere rabdare, dar satisfactiile vor fi pe masura.

 

2) VFO-ul. Asa cum a fost proiectat original, are nivel de iesire cam mic pentru mixerul cu diode. Recomand ca cel putin pentru etajul de iesire, sa te inspiri din articolul "A Home Lab for RF Measurements" scris de Wes Hayward - W7ZOI. E un PDF de 31 pagini. La pagina 7 vei gasi schema unui VFO utilizat ca generator. Etajul de iesire, de banda larga, este echipat cu tranzistorul Q5. 2N3904 se gaseste, dar nu e un tranzistor special. Are capacitate mica in baza (8pF), dar poti folosi BC547 sau chiar 2N2222 .

Poti folosi acest VFO/generator, daca il vei construi, inclusiv pentru reglajul FTB-urilor (daca nu dispui de alt generator RF). In acest sens, vezi descrierea realizata in articolul de la spct.1).

Ca o ultima recomandare la VFO: blindeaza-l si fa-i un stabilizator separat, derivat din prima sursa stabilizata. Poti alimenta doar tranzistorul oscilator din el.

La fel, condensatorul variabil ar fi bine sa fie inchis intr-o cutie metalica.

La trimeri, nu folosi ceramici !

Condensatoare ceramice cu coeficient negativ de temperatura sunt cele care au vopsea neagra pe muchea superioara a pastilei. Eu am cumparat multe de acest gen de la magazinul de electronice de pe Calea Grivitei 34. In general, acolo au preturi mai bune decat ticalosii de pe str. Maica Domnului.

 

3) Inlocuieste diodele 1N4148 din toate modulatoarele echilibrate cu EFD108 pe germaniu. Pentru torurile acestora, poti folosi modelele de 9x6x2mm din material F4a (marcaj cu punct alb), comercializate de AFERO EXIM S.R.L.(urmasii lui AFERO S.A. din vremurile bune ale ramasitelor industriei de componente electronice romanesti). Desi nu mai detin fise tehnice pentru materialele utilizate, eu le-am caracterizat folosind un impedantmetru de laborator. Torurile mentionate functioneaza OK in gama 0.5-30MHz, si au o inductanta specifica AL = 18.2 nH/sp^2.

De asemenea, recomand bobinajul cu conductori torsadati cu atentie, fata de cel bifilar.

 

4) Inlocuieste etajul final audio cu un LM386 de exemplu. Poti incerca sa pui in fata acestuia un filtru activ realizat cu orice amplificator operational care il ai la indemana (741, TL071/081/082, 324, etc.). Daca va fi nevoie, poti introduce un releu care sa puna intrarea audio a finalului la masa, pe timpul emisiei.

 

5) cauta sa folosesti un semireglabil multitur pentru trimpotul care regleaza suprimarea purtatoarei in mixerul echilibrat din placa F.

 

6) refa sursa de alimentare cu ceva "cinstit", care sa poata duce un curent de min. 2A la 12V. O buna varianta ar fi un alimentator extern transceiverului.

 

7) atentie la realizarea torului pentru cuplajul etajului final RF. Trebuie ca infasurarea de cuplaj "sa fie" pe 50 ohmi, altfel pierzi pe traseu cat nu face si te vei mira de ce ai putere mica. Adaptarea se face prin tatonari, conform regulei de injumatatire a tensiunii pe un consumator, atunci cand se adauga in paralel o sarcina de valoare egala. Pentru torul respectiv, tot material F4 sa folosesti!

 

8) de realizarea corecta a FTJ-urilor din placa G, depinde atenuarea armonicelor nedorite ale etajului final. De asemenea, poate influenta negativ si sensibilitatea la receptie. Recomand o baliere a benzii utile si a zonei adiacente frecventei de taiere, pentru a verifica limitele si atenuarile. Multi l-au construit aiurea si au avut multe dezamagiri din cauza lui! In ultima instanta, o simulare cu LTSpice nu ar strica.

 

9) dupa ce vezi ca totul functioneaza asa cum ar trebui (conform documentatiei originale), ai putea incerca un stabilizator de frecventa de tip FLL. Vezi topicul deschis de Simnakovi (YO6PIR, Ovidiu) pe tema asta. Multi l-au laudat!

 

Deocamdata, asta-i ce mi-a venit pe scurt in minte. Ar mai exista si atele, dar treb sa trag obloanele. Mai vedem!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[yo6pir]

Subscriu la recomandarile lui Nea bobina, si DA, stabilizatorul de frecventa FLL al lui IK3OIL cel pe care l-am facut si eu chiar merge exceptional. Nu stiu de ce Emil, Marele Savant, intampina atatea greutati (neplaceri) la punerea lui la punct. Al meu functioneaza , e drept, pe BITX80, si sunt foarte multumit de performante. Pe A412 am sinteza de frecventa DDS cu AD8950 si e super-stabil transceiverul, din cauza asta, HI!. Dar, FLL-ul cu PIC16F628 e chiar recomandat celor care vor sa elimine fuga de frecventa, inevitabila, a clasicelor VFO-uri, oricat te-ai chinui sa-l faci ca la carte si cu condensatoare cu factor de temperatura in compensatie. Spor la construit, si toate bune,Ovidiu.

[yo8rqp]

O intrebare pt Nea Bobina:ce program este LTspice si ce simulari poate face?Cum se lucreaza concret cu el ?Multumesc.

[nea_bobina]

O intrebare pt Nea Bobina:ce program este LTspice si ce simulari poate face?Cum se lucreaza concret cu el ?Multumesc.

Stimate coleg,

 

Intrebarea dumitale va genera un raspuns destul de lung. Unii s-ar putea supara ca scriu atat de mult. Vreau sa-mi precizez foarte clar pozitia... Sunt un simplu amator care incearca sa invete din experienta altora. Spre diferenta de altii in schimb, sunt bucuros sa impartasesc din experienta mea, incercand totodata o documentare cat mai serioasa a celor expuse.

 

Am inceput sa ma joc cu LTSpice in urma cu un an, mai mult dintr-o intamplare. Un foarte bun amic, profesionist al domeniului, a considerat necesar sa-mi demonstreze ce se intampla la iesirea unui oscilator Hartley realizat cu o trioda de tip ECC82. Si pentru ca nu reuseam sa inteleg unele chestiuni, simularea a fost cea mai buna metoda. Din acel moment, am fost uluit si totodata incantat de ceea ce se poate obtine in urma unei simulari. De la o vreme, am devenit atat de atasat de simulator, incat majoritatea montajelor pe care le construiesc, sau a experimentelor derulate, le studiez mai intai in acest mod. E comod si te trage de maneca sa inveti mai mult, pentru a intelege ce se intampla.

 

ATENTIE! Simulatorul nu trebuie privit ca pe un generator de axiome. Nu e un "sfant" in materie de electronica si nu poate suplini studiul individual. Ce-i bagi, aia scoate. Am invatat o vorba foarte adevarata: "garbage in, garbage out" (gunoi bagi, gunoi scoti). Dar cand stii ce sa bagi, atunci esti de regula incantat de ce scoti. Si de experienta acumulata !

 

SPICE este o sigla provenita de la "Simulation Program with Integrated Circuit Emphasis".

Ca scurt istoric, SPICE a fost dezvoltat de Laurence Nagel, sub indrumarea prof. Donald Pederson de la Universitatea din Berkeley, California. Prima versiune (SPICE1) a fost prezentata in 1973, dar popularitatea algoritmului respectiv a crescut odata cu lansarea versiunii SPICE2, in 1975. Ambele versiuni erau scrise in FORTRAN. Hi. Versiunea SPICE3 a fost scrisa in C de catre Thomas Quarles in 1989 si a inceput sa fie distribuita ca software Open Source. Acestei versiuni i s-a adaugat, pentru prima oara, un sistem de rutine software care permiteau trasari de grafice sub sistemul de ferestre XWindow, specific sistemelor de operare din lumea Unix.

 

Ulterior, au aparut mai multe companii care au folosit codul sursa SPICE pentru a-si dezvolta propriile versiuni de simulatoare, unul dintre cele mai cunoscute pe la noi fiind PSPICE. Evident, acestea sunt versiuni comerciale, dar directivele de lucru au ramas compatibile.

 

LTSpice este un soft gratuit, de inalta performanta, bazat pe codul SPICE3, realizat de compania Linear Technology, care permite desenarea si simularea functionarii circuitelor electronice. Se pot realiza manevre de tipul vizualizarii formelor de unda, a curentilor si tensiunilor din diferitele puncte ale schemei simulate. De asemenea, se pot introduce unii parametri care sa apropie circuitul simulat cat mai mult de realitate. Programul se poate descarca de pe site-ul Linear Technology, alaturi de alte produse oferite, precum si de fisierul corespunzator ultimelor librarii actualizate.

 

Simularea circuitelor si a componentelor se bazeaza, evident, pe modele matematice stocate in librarii software. Programul ofera o librarie proprie, dar se pot gasi si pe Internet modele compatibile pentru componentele produse de diverse firme. Acestea se pot implementa si adauga librariilor deja existente, sau se pot crea librarii separate (atat cu simboluri de componente, cat si cu modelele matematice care descriu functionarea acestora).

 

De exemplu, in cazul simularii unor circuite in care apar inductante, se poate simula factorul de calitate Q al acestora, introducand rezistenta serie echivalenta a bobinei respective; aceasta se poate calcula in prealabil, utilizand informatia de frecventa si de reactanta inductiva. Sau, se poate masura direct Q-ul printr-una sau mai multe metode, de exemplu folosind formula clasica Q = f0/("banda circuitului la 3dB) si apoi se calculeaza Re.

 

Un alt exemplu - se poate introduce factorul de cuplaj mutual dintre doi inductori.

In acest fel se poate studia si modela comportamentul unor circuite acordate, sau a unor filtre. Se pot simula fara nici un fel de probleme filtre de toate felurile: trece-banda, trece-jos, etc., atat pentru RF cat si pentru domeniul audio. De asemenea, LTSpice ofera analiza spectrala (prin FFT - Fast Fourier Transform) a unui circuit simulat, permitand estimarea componentelor spectrale de la iesirea unor circuite de gen filtre, oscilatoare, mixere, etc.

 

Se pot simula scheme de aproape orice fel. Conditia esentiala este de a invata cum sa fie abordate simularile. Cu cat e mai complex montajul, cu atat si timpul de simulare poate creste, la fel si erorile. Mai concret, simulatorul poate fi util atat unui incepator cat si unui doctor in electronica; diferenta va consta in acuratetea obtinerii unor rezultate care sa se apropie cat mai mult de realitate, si care sa permita in final constructia circuitului simulat in asa fel incat sa ai cat mai putine batai de cap la punerea reala in functiune si reglajele finale.

 

Procesul de invatare depinde de la om la om, de cat e de determinat sa se apuce de asa ceva si de bagajul sau de cunostiinte in materie de electronica. Nu este nevoie sa fii licentiat in electronica pentru a folosi LTSpice, dar e necesar ca amatorul sa aiba un bagaj de cunostiinte care sa-i permita intelegerea unor fenomene primare. Apoi, pe masura ce se va lovi de unele aspecte ale simularilor, va fi nevoit sa invete mai mult, pentru a intelege diferentele dintre virtual si realitate. In acest fel isi va imbogati documentarea, iar folosirea simulatorului va deveni din ce in ce mai usoara. Evident, in acelasi grad se va imbunatati si indemanarea sa in finalizarea montajelor cu care isi batea capul inainte.

 

Se poate porni de la circuitele cele mai simple, de exemplu un filtru RC clasic. O facilitate deosebita a softului este ca permite trecerea unui esantion multimedia (tip .wav) printr-un filtru simulat, pentru a obtine la iesire un alt fisier, care reprezinta semnalul filtrat. Asta a fost o demonstratie care m-a cucerit definitiv, intr-un moment in care am vrut sa-mi construiesc un filtru pentru subwoofer.

 

LTSpice permite pe de alta parte, simularea comportamentului liniilor de transmisie. Am simulat cu el transformatoare balun, expuse prin diverse lucrari, pentru a vedea ce se petrece cu semnalul si la ce sa ma astept intr-un anumit domeniu de frecvente.

 

Vor fi unii probabil care vor fi nemultumiti, spunand ca "e prea complicat". Recunosc ca nu e chiar simplu, dar este abordabil chiar si de catre incepatori. Fa fi distractiv sa vezi si sa intelegi functionarea unui montaj de preamplificator sau oscilator, cu 1-2 tranzistoare. Multi s-au obsinuit cu "metoda celor 20 potentiometre": daca ceva nu merge, pun din burta sau "din auzite" niste valori, eventual cauta similitudini prin alte scheme, doar-doar de o functiona montajul ...

Ei bine, simularea ii va ajuta sa scape in timp de aceasta meteahna. Desigur, si in simulare vor tatona - de fapt, asta e chiar unul dintre rolurile sale - dar dupa o serie de montaje "puse la punct" virtual, deja vor fi inteles o parte din fenomenele care le guverneaza functionarea, iar la transpunerea in realitate se va economisi mult mai mult timp.

 

Cred ca am scris destul si nu vreau sa enervez sau sa plictisesc pe nimeni. Daca am facut-o, imi cer scuze; am incercat sa raspund cat mai clar intrebarii puse de colegul de breasla YO8RQP.

 

Mai multe informatii despre SPICE se pot obtine pe Wikipedia, iar in acest forum exista deja o sectiune "Software de electronica" pe care desi n-am consultat-o, sunt convins ca detine si o multime de referiri la derivatele SPICE. Exista si un grup de lucru Yahoo dedicat LTSpice-ului.

 

Intrucat cele de aici au depasit cu mult topic-ul thread-ului (care era A412!), propun moderatorului ca, daca nu exista deja o sectiune pentru simulatoare derivate SPICE, sa creeze una si sa mute toate discutiile de acest gen acolo.

 

In speranta ca datele prezentate v-au fost de un real folos si ca poate veti calca in frumoasa gradina a SPICE-ului, va urez toate cele bune si mult spor la sarmarit !

 

Cu stima,

Nea Bobina