gica70 Postat Iunie 7, 2014 Partajează Postat Iunie 7, 2014 Nu cred ca trebuie "basculat" asa de-odata! Schema cu releu, se stie, nu e asa potrivita. Cum am spus eu folosesc afisajul doar pentru informatia alegerii temperaturii presetate din cele 3 memorii. Link spre comentariu
yo6pir Postat Iunie 7, 2014 Partajează Postat Iunie 7, 2014 Sunt de acord ca schema cu releu nu este cea mai potrivita alegere, dar eu ma refer la complexitatea unui, sa zicem "controler", pentru letcon, care nu e nevoie sa fie cine-stie-ce "inginerie". Eu am si o statie de lipit termostatata de pe vremea comunismului, care este cu termocupla mecanica, cred ca stiti si voi, cea chinezeasca, care merge si azi si termostateaza bine. E simpla de tot. O mai folosesc din cand-in-cand ca sa nu uit cum era pe vremurile bune. Spor la lipit! Link spre comentariu
Ovidanie Postat Iunie 7, 2014 Autor Partajează Postat Iunie 7, 2014 Foarte eleganta schema. Releul poate fi inlocuit cu un SSR. Dar si cu releu va functiona mult si bine fiindca sarcina este rezistiva. Atata doar ca releul face putin zgomot. Link spre comentariu
Vizitator shobo20 Postat Iunie 10, 2014 Partajează Postat Iunie 10, 2014 Stie cineva unde gasesc letcon Hakko cu termocuplu?Ma refer la Hakko Hakko nu ceva chinezarie Link spre comentariu
dinoslmn Postat Iunie 16, 2014 Partajează Postat Iunie 16, 2014 Stie cineva unde gasesc letcon Hakko cu termocuplu?Ma refer la Hakko Hakko nu ceva chinezarie Cred ca sinteti informat ca Hakko-Hakko nu are termocuplu ci Thermistor (PTC) Pe Ebay se pot gasi. Nu stiu cit de "originale" sint dar se apropie bine Link spre comentariu
Vizitator simaalex98 Postat Iunie 20, 2014 Partajează Postat Iunie 20, 2014 Salut!Am reusit sa fac rost de toate componentele,cablaj,tot.Am observat ca KA7909 are pini altfel,nu are IN-GND-OUT are GND-IN-OUT.Pe cablaj l-am pus IN-GND-OUT si dupa 2-3 secunde a scos fum,noroc ca nu era atmega pus pe montaj.Trebuia pus asa cum era?GND-IN-OUT?Sau cum l-am pus eu?Si daca ma poate ajuta cineva cu un 7909,as ramane recunoscator.Multumesc! Link spre comentariu
GeoMar Postat Iunie 21, 2014 Partajează Postat Iunie 21, 2014 ... Am observat ca KA7909 are pini altfel,nu are IN-GND-OUT are GND-IN-OUT.Pe cablaj l-am pus IN-GND-OUT si dupa 2-3 secunde a scos fum,noroc ca nu era atmega pus pe montaj.Trebuia pus asa cum era?GND-IN-OUT? ... DA regulatoarele de tensiune negativa, gen 7909, 7912, 7924, au pinii diferiti fata de regulatoarele pozitive gen 7809. 7812, 7824 Regulator 7809 Regulator 7909 Link spre comentariu
albasete Postat Iunie 22, 2014 Partajează Postat Iunie 22, 2014 Daca citeai foaia de catalog a stabilizatorului negativ... Se mai intampla.... "Si daca ma poate ajuta cineva cu un 7909,as ramane recunoscator.Multumesc!" Cum sa te ajute ? Sa-l trimita prin posta ? Nu este trecuta locatia. Ma interesez maine la magazinele de specialitate din Ploiesti si ti-l trimit in plic, ca o scrisoare, dar nu am garantia ca ajunge... Link spre comentariu
MifTy Postat Iulie 14, 2014 Partajează Postat Iulie 14, 2014 ultima mea tentativă de realizare a unei staţii "lupeşti" s-a soldat cu decesul prematur a 2 bucăţi lm358, a 2 moc-uri şi a unui BT136... după câteva teste s-a dovedit că bt-ul nu e mort, şi am găsit un moc recuperat, care s-ar părea că funcţionează... şi, de asemenea, am dat peste o cutiuţă în care, printre alte alea, se odihneau liniştite 4 bucăţi 324 "comuniste"... pe lângă 3 741... aşa că am decis să pun vechiturile la lucru... deocamdată, am unit în aceeaşi schemă staţia wolf şi amplificatorul pentru conectarea unui voltmetru cu LED-uri, în scopul citirii temperaturii... da, e vorba de amplificatorul adăugat de colegul briobit! dat fiind că am alte planuri cu 741, am decis să folosesc unul din cele 4 324... a mai rămas un operaţional nefolosit... şi nu prea am idee la ce s-ar putea folosi în plus la schema asta... eventual... ceva buzzer? mi-am pierdut aproape întreaga zi căutând schemuţa lui briobit, timp în care m-am văzut nevoit să citesc f-o 30 de pagini de discuţii despre o staţie cu atmega8... aşa că deocamdată nici vorbă de cablaj, vă mulţumiţi cu schema în care 358-ul dispare, şi intră în scenă un 324, având o ieşire destinată unui voltmetru de care-o fi, LED sau LCD, cu 2 volţi la cap de scală.nu l-am adăugat pe schemă tocmai ca să puteţi folosi orice voltmetru aveţi la îndemână... dacă ţineţi musai, merge şi unul analogic! statie_wolf2_sch.pdf Link spre comentariu
florincccc Postat Iulie 31, 2014 Partajează Postat Iulie 31, 2014 (editat) Sa arunc si eu o piatra: Topicul asta are 150 de pagini, am avut bunavointa sa rasfoiesc vreo 70 de pagini si n-am mai rezistat, informatia e imprastiata, trunchiata si greu de gasit. Am luat schema lui wolf pentru studiu. Am mai gasit si alte scheme cu statii de lipit cu Atmega inspirate din situl unui polonez sau de pe radiokot. Si altele...imi cer scuze pentru ca sigur am omis cateva... M-am intors la schema lui wolf si am incercat s-o inteleg. Schema se compune dintr-un amplificator de tensiune pentru termocupla (fara compensare a jonctiunii reci a termocuplei!!!) si un comparator cu histerezis care compara tensiunea amplificata a termocuplei cu un nivel de tensiune stabilit din potentiometrul de reglaj al temperaturii. Comparatorul cu histerezis realizeaza termostatarea varfului letconului comandand un triac ce alimenteaza sau nu rezistenta de incalzire a letconului printr-un triac. Simplu, nu? Din schema lui wolf s-a nascut o intrebare: De ce sa amplific tensiunea data de termocuplu inainte s-o dau comparatorului? Intrebarea poate parea inutila in conditiile in care preturile operationalelor uzuale sunt ridicole. In opinia mea nu merita pentru ca nu exista compensare a jonctiunii reci a termocuplei astfel incat erorile de citire a temperaturii varfului sunt atat de mari incat nu merita complicatia ( erorile de masura a temperaturii varfului pot fi si de 20-50 grade Celsius; O sa revin asupra acestor erori...) In al doilea rand pentru ca un montaj atat de imprecis (erori posibile de 10-20%) nu justifica in nici un fel vreo prelucrare digitatala a semnalului si cu atat mai putin afisarea temperaturii cu rezolutie de 0,1% a unei marimi care contine erori posibile de 10-20%. Despre masurarea temperatutii cu termocuplul. Termocuplul da o tensiune proportionala cu diferenta de temperatura intre capatul cald aflat undeva in varful letconului si capatul rece aflat in manerul letconului.(aproximativ) As vrea sa accentuez: tensiunea data de termocuplu nu e proportionala cu temperatura varfului letconului ci cu diferenta de temperatura dintre capetele termocuplei din letcon deci diferenta de temperatura dintre varful letconului si interiorul manerului. Sa presupunem ca am construit o statie digitala dupa schema polonezului sau cea de pe radiokot.ru. Ma apuc sa etalonez statia si fac asta intr-o magazie, unde iarna am 10 grade Celsius. Fac totul in mare graba astfel incat capatul termocuplei din manerul letconului abia ajunge la vreo 20 grade celsius. Stabilizez temperatura pe varf la 230 grade celsius si reglez statia sa-mi indice 230 grade C. Neexistand compensare pentru temperatura, milivoltmetrul masoara tensiunea corespunzand diferentei de 210grade celsius si-mi afiseaza 230 grade Celsius. Trece jumatate de an, e vara, am 30 grade celsius in magazie si lucrez intensiv cu statia . Dupa jumatate de ora temperatura capatului rece al termocuplei aflat in manerul letconului ajunge pe la 50-60 grade Celsius (o presupunere plauzibila). Statia mea imi indica tot 230 grade Celsius dar de fapt varful letconului este termostatat conform diferentei de 210 grade Celsius si are in realitate 260-270 grade celsius. Cam nasol, nu-i asa? Asta inseamna o eroare de 10-20%. Eu imi inchipui ca am 230 grade pe varf si de fapt am 270, parlesc smd-uri si dau vina pe chinezi ca fac piese proaste. E doar un scenariu exagerat, dar posibil si care isi produce efecte intr-o mai mica sau mai mare masura in toate schemele cu termocuplu cu capatul rece necompensat. Chiar in cazul unei etalonari corecte 10-20 grade celsius eroare sunt plauzibile. Polonezul a scris cateva cuvinte despre minusul asta dar a minimalizat erorile posibile. In fond e un proiect DIDACTIC din care el a avut ceva de invatat si a ajutat si pe altii sa invete si are tot respectul meu pentru asta, la fel toti cei care si-au batut capul cu asta. Dar masurarea temperaturii cu erori ce pot ajunge si la 10-15% nu justifica in nici un fel dpdv practic prezenta unui controler digital. Pannovy (pagina 121 din topicul asta) a folosit in statia lui un Lt1025 pentru compensare dar l-a montat in interiorul statiei cand acesta trebuia asezat in contact termic cu capatul termocuplei adica in manerul letconului si astfel a aruncat cu banii pe geam fara folos. In practica se foloseste, de pe vremea bunicului, compensarea derivei termice a capatului rece al termocuplei. (google: cold junction compensation ) http://www.ti.com/li...161/slyp161.pdf http://pcbheaven.com...uples_Work/?p=1 Metoda cea mai veche: sa tine capatul rece la o temperatura stabila cunoscuta, in gheata topita adica zero grade celsius. E utila doar in laborator nu in aplicatiile practice. Metoda cu cabluri de compensare. Muta problema derivei termice a capatului rece al termocuplei mai la vale. Foloseste fire de legatura pentru termocupla de masura din anumite metale care formeaza cu metalele din capatul termocuplului alte joctiuni tip termocuplu care dau tensiuni ce in anumite conditii compenseaza deriva termica. Ramane necesitatea pastrarii temperaturii constante de referinta la capatul cablului de compensare. Compensarea cu termistor sau cu jonctiune semiconductoare. e metoda cea mai ieftina si accesibila: http://www.electroni....ro/articol/780 http://circuit-diagr...ouple_3449.html http://www.next.gr/o...ier-l13397.html ... http://www.seekic.co...81523648171.jpg Metoda cu CI specializate: TI, Linear.... au produs o mare varietate de integrate folositoare, ramane problema pretului lor... Amanunt esential: DIODA, TERMISTORUL, CI-ul DE COMPENSARE TREBUIE SA SE AFLE IN CONTACT TERMIC CU JONCTIUNEA RECE A TERMOCUPLEI SA SA-SI FACA TREABA, adica in manerul letconului cu fire separate... Poate exista si letconuri mai scumpe cu termocuplul avand capatul rece in mufa sau cu alte metode de compensare interne. In concluzie: Merita sa construim scheme atat de precise fara sa compensam capatul rece al termocuplei din letcon? Editat Iulie 31, 2014 de florincccc Link spre comentariu
gica70 Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 Iti pui 3-4 butoane cu temperaturi prereglate (sunt scheme si cu memorii) sub care scrii primavara, vara, toamna... Link spre comentariu
albasete Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 De acord cu Florincccc, dar in mod normal se lucreaza intr-o incapere cu o temperatura constanta. Daca folosesc pistolul de lipit iarna, afara, atunci cum aflu temperatura ansei ??? Sa fim realisti, lipiturile se realizeaza in incaperi/spatii incalzite, ma re fer la service-uri auto, altceva nu vad sa lipesc afara, in toiul iernii... Parerea mea... Link spre comentariu
fratello Postat Septembrie 9, 2014 Partajează Postat Septembrie 9, 2014 Cu tot respectul pentru colegii care au postat diverse scheme de statie de lipit, creatii proprii sau gasite pe net, va reamintesc (intrucat au disparut unele informatii) schema unei statii care, folosind un ciocan Pensol, functioneaza foarte bine. Este vorba de statia Gordak - http://forum.softpedia.com/topic/39709-statie-de-lipit-termostatata/page__st__162?do=findComment&comment=5846780 Eu am realizat-o in februarie 2009 si de atunci o folosesc aproape zilnic ; uneori si multe ore in sir. Nu am schimbat pana acum decat virfurile ciocanului ! Iar precizia termostatarii este, dupa parerea mea, cea mai buna comparativ cu restul statiilor prezentate ( eu le-am probat pe urmatoarele : Wolf, Nostalgic, Radiokot-Atmega 8). Link spre comentariu
albasete Postat Septembrie 9, 2014 Partajează Postat Septembrie 9, 2014 Mai tarziu, cu ajutorul userului Fratello am realizat si eu statia Gordak prezentata in link, si functioneaza ireprosabil. Mai am si statia cu Atmega 8 si afisaj led. Link spre comentariu
ss1958 Postat Septembrie 11, 2014 Partajează Postat Septembrie 11, 2014 Dupa cum vedeti, fiecare coleg are parerea lui personala despre fiecare statie in parte.De altfel, statia cea mai buna e cea cu care te acomodezi cel mai bine.Eu am construit vreo 10, 12 statii cu scheme diferite si am ramas la statia NOSTALGIC, care in urma masuratorilor ( cu scule si la nivel de amator) are cel mai mic histerzis si cea mai buna stabilitate termica.Toate statiile au fost masurate cu aceleasi aparate si riguros in acelasi fel.Printre statiile construite sunt HAKKO 936, GOR DAC, WOLF, , Atmega 8, NOSTALGIC, ELECTROMURES si altele luate de pe net. In cncluzie, statia NOSTALGIC , careia i-am adaptat si un afisaj al temperaturii este cea care pe mine personal, ma satisface pe deplin.Are peformante chiar mai bune decat multe "statii de firma" considerate de nivel profesional !! Am aflat asta de la cativa prieteni care detin astfel de statii, si la recomandarea mea si din curiozitate si-au construit si ei o asemenea statie. Am mai construit cateva si pentru alti prieteni si toti sunt f.f multumiti. Sa nu se inteleaga ceva gresit din postul meu.Nu-l cunosc pe colegul NOSTALGIC si nu-i fac reclama pt ca nici el nici eu nu avem vreun profit.E doar parerea mea personala cu privire la acest proiect. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum