yo2mhj Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Ca o pata de culoare acesta este un wattmetru romanesc IEMI 1990 construit cu multe RPM-uri :http://i36.tinypic.com/17vk9e.jpg Cu aceste RPM-uri:http://i50.tinypic.com/wtdr0z.jpgIar aceasta este rezistenta de sarcina, de la R1300, pentru verificarea emisiei statiei fara antena radianta, in domeniul 1,5 - 30 MHz, atat pe redusa cat si pe intreaga (40W)http://i47.tinypic.com/14m71j8.jpg Nu comentez calitatea watmetrului romanesc dar rezistenta de sarcina de la R 1300 este execrabila ca si rezistenta de sarcina artificiala.Am avut de-a face cu ele in armata si atunci nu le-am putut aprecia calitatea ,odata ca nu stiam cu ce se "manaca" iar apoi R 1300se acorda pe maxim dupa voltmetrul din BAA(poate specialistii care au montat acea rezistenta in cutiuta ei au masurat si gandit toate compensarile necesare in banda de frecvente a R-1300).Am acasa o madagaie din aceea si sincer nu m-a incantat plaja de SWR de pe ea conectata la un transceiver actual.Ar fii interesant sa fie masurata la o punte profesionala la diferite frecvente exact cum a fcut nea-bobina.In alta ordine de idei am testat rezistentele din blocul de acord pe antena baston al R-130-alta treaba-sunt rezistente de volum rusesti(bastonasele alea verzi) pacat ca are doar 10 W una.Banii ,bata-i vina m-au impiedicat sa investesc deocamdata intr-un MFJ 259 sau una din variantele de Rigexpert dar din puntul meu de vedere este un obiect mai mult decat necesar in laboratorul unui radioamator.73!,Viorel,YO2MHJP.S.Scuze de offtopic,multumesc Cristian 02 pentru componenete,super,73! Link spre comentariu
yo9hrb Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Va rog insistent sa incetati cu mistourile si raspunsurile la plezneala. Daca, pe sectiunea de radioamatorism, cineva se refera la cablul de coborare, evident nu se refera la minerit sau altceva. Link spre comentariu
BodoRF Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Rezistentele bobinate special pt inalta frecventa (seria RWNI de 80W) pe care se acordau statiile R1300 nu sunt perfecte.De la 6Mhz in sus incep sa nu mai aiba 50 ohmi.Le-am masurat cu o punte. Link spre comentariu
yo7lhe Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Cristian 02 - in acele timpuri era necesar sa "facem din r...t bici" si asta faceam.Unele chiar "pocneau" chiar daca nu cum ne-am fi dorit, dar era tot ce puteam face.Uitasem cat de proaste lucruri faceam si priveam cu nostalgie in urma, pana cand m-am apucat sa reconditionez un T350 si mi-am adus aminte de ce trebuia sa se schimbe totul. :)Pentru Nea Bobina - excelenta prezentare, la clar si la obiect.Despre antene poate un topic separat in care sa ne impartasim experientele.Dar, la inceput cam ce aparate de masura poate avea in laborator un elev si cam cat poate investi in echipamente specializate.La 14 ani sa am un EFT317 (costa 92 de lei in magazin) era o himera.Poate si pentru el sa dea 100 de lei pe o rezistenta, oricat de performanta, e cam mult.I-am pus la posta o sarcina profi de 250W, care acum nu ii va folosi, dar poate il face fericit.Lorik, asculta pe toti si fa ce poti cu resursele pe care le ai.Dar nu-ti pierde timpul citind prea mult ce se vehiculeaza pe net, pune mana pe scule, greseste si invata.Poate ajungi si tu inginer Link spre comentariu
nea_bobina Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 I-am pus la posta o sarcina profi de 250W, care acum nu ii va folosi, dar poate il face fericit.Felicitari Florine, jos palaria. Un asemenea gest nu vezi la oricine! Lorik' date=' asculta pe toti si fa ce poti cu resursele pe care le ai. Dar nu-ti pierde timpul citind prea mult ce se vehiculeaza pe net, pune mana pe scule, greseste si invata. Poate ajungi si tu inginer [/quote']Sunt de acord doar cu a 2-a jumatate din prima propozitie a frazei. A asculta de toti e echivalent cu a avea mai multe ceasuri si a nu sti niciodata cat e ora exacta. Inteleg foarte bine ce ai vrut sa-i spui, dar nu stiu daca la varsta lui are suficient discernamant tehnic pentru a putea separa graul de neghina. Ce mentionez aici e opinia mea personala, asadar nu vreau sa ofensez pe nimeni. Internet-ul e plin de materiale lipsite de valoare si de comentariile personale ale multor neaveniti, dar contine si multa informatie utila. Wikipedia este una dintre resursele care pot fi luate ca punct de pornire. De asemenea, pana nu va gresi, nu va invata, asta e clar. Dar nu-i va strica si exercitiul pe hartie, care il va acomoda cu fenomenele care se petrec in realitate, si il va ajuta sa inteleaga intr-un final, ca teoria se leaga cu practica si ca folosirea unui instrument matematic minimal ii poate fi de un folos deosebit, mai ales atunci cand nu poate demonstra practic anumite fenomene. Le poate intelege in schimb si se poate folosi de exemplele intelese pentru a interpreta alta serie de rezultate. Si apropo de cele spuse aici Lorik, tot ce am scris in postarea anterioara se poate demonstra prin fizica studiata in liceu. Nu e nimic care sa cuprinda calcule savante. Link spre comentariu
Vizitator cyclonb Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 aici este vorba de un emitator si de instalatia sa de antena.Buna precizare. Felicitari sincere! Era clar ca amanuntul asta ne-a scapat si ca fara precizarea dvs. nu am fi realizat despre ce este vorba. Doamne, ce bine ca mai exista utilizatori inimosi, sa puna punctul pe i si sa-si puna cunostiintele in slujba comunitatii !Deci in niciun caz nu se discuta de un cablu de coborare' date=' poate cel mult cablu de urcare. Asadar corect este cablu de alimentare.[/quote']Da da, ca si "antena de radiatie in aer", nu? Ca asa treb sa fie, curentii aia fug veseli prin bietul cablu, ca pe strazile cu sens unic. Cablu de coborare ar fi valabil pentru receptoare.Aida-de! Iauzi,iauzi! Exact cum ziceam mai sus. Pompezi electronii din emitator, in disperare, catre antena. Da Doamne sa tina cablul! Si electronii aia sunt radiati toti in spatiu, adica functioneaza antena aia si cablul, de n-au aer impreuna , este? Fir-ar ei sa fie de electroni, de unde stationare si de curenti bagabontzi. Te pomenesti ca si aia urca spre antena, tot pe sens unic, asa e ? Sa traiti ! CyclonB Link spre comentariu
nea_bobina Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Rezumand, expresia simplificata a impedantei prezentate de un circuit in c.a. (inclusiv antena) poate fi scrisa sub forma de modul, in care avem |Z| = R +jX sau |Z| = R -jX, unde jX este componenta complexa (imaginara) numita reactanta.Imi cer scuze, in urma unei atentionari din partea unui amic, trebuie sa revin asupra celor scrise si sa fac o corectie, intrucat atunci cand am postat eram la serviciu si am scris in graba. Sa nu-l induc pe Lorik in eroare...Un numar complex are parte reala si parte imaginara, de forma Real +j*|Imaginar|. Asadar, impedanta Z este de forma complexa, R+j|X|. Este incorecta forma exprimata in citat. Modulul indica marimea, independent de faza, este un scalar, deci este pur real si nu are cum sa contina parte imaginara. M-am grabit, scuzele de rigoare. Multumesc pentru atentionare! Link spre comentariu
nea_bobina Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Iar curentii vagabonzi sunt curentii de scurgere rezultati in urma traznetelor sau a strapungerii izolatiei electrice.Buna seara, Am observat definitia mentionata de dvs. in cazul "curentilor vagabonzi" si fara a dori sa deschid vreo polemica inutila, doresc sa clarific ca in acest context, nu se poate aplica. Pentru a sustine aceasta afirmatie, am tradus in seara aceasta, Sectiunea 21.3 din capitolul 21 al lucrarii " Reflections III: Transmission line and Antennas", elaborata de Walter Maxwell, W2DU si publicata cam de prin luna mai 2010. Some Aspects of the Balun Problem Mentionez ca in limitele cunostiintelor mele de amator, experimentele si masuratorile desfasurate pe aceasta tema, confirma descrierile redactate de W2DU. Despre cum se pot inlatura curentii vagabonzi din antenele dipol, autorul scrie in urmatoarele paragrafe ale capitolului 21, care a fost facut public chiar de catre autor, pe propriul site. Lectura placuta ! ----------------------------------------------------------------------------------------------- Sectiunea 21.3 - Se va schimba SWR-ul odata cu modificarea lungimii liniei de transmisie? Desi o linie coaxiala e compusa din doi conductori (firul central si tresa de masa), s-a descoperit ca exista trei cai de circulatie a curentilor prin sistemul antena-linie de transmisie, in loc de doar doua. In RF, efectul pelicular izoleaza curentii care circula pe suprafata interioara, respectiv exterioara a tresei coaxialului, impiedicandu-i sa interactioneze. Privind figura, se observa ca in timp ce parcurge linia de transmisie, curentul I1 circula prin conductorul central, iar I2 circula doar pe suprafata interioara a tresei coaxialului. Cand curentul antenei circula de la stanga spre dreapta, ca in figura, I1 iese din bratul 1, mergand in jos prin conductorul central si revenind la sursa. Curentul I2, fiind in opozitie de faza si de directie, pleaca in sus prin suprafata interioara a tresei coaxialului, pana cand intalneste punctul de contact cu bratul 2 al antenei. In acest punct, I2 se imparte in doua cai de curent separate, formand I3 si I4. Curentul I3 se intoarce prin suprafata externa a tresei coaxialului, iar I4, egal cu diferenta dintre I2 si I3, circula pe bratul 2 al dipolului. Amplitudinea lui I3 depinde de impedanta raportata fata de pamant a suprafetei exterioare a tresei coaxialului. Daca lungimea efectiva a caii lui I3 este un multiplu impar de λ/4, impedanta fata de pamant va fi foarte ridicata, facandu-l pe I3 sa fie neglijabil. In aceasta situatie, I1 si I4 vor fi aproape egale. Pe de alta parte, daca lungimea efectiva a caii lui I3 este un multiplu de λ/2, impedanta fata de pamant va fi destul de scazuta, iar amplitudinea lui I3 devine substantiala. Aceasta determina curenti inegali in bratele dipolului si de asemenea, radiatie secundara dinspre linia coaxiala. In multe cazuri, aceasta cale de RF spre pamant cuprinde cablul de alimentare al transceiverului si unele conductoare din cablajul casei, terminandu-se la punctul de impamantare al prizei. Astfel, amplitudinea curentului I3 variaza cu lungimea liniei de transmisie, datorita modificarilor impedantei prezentata de bratul 2 fata de pamant. Este de retinut ca I1 si I2 nu pot determina ca linia de transmisie sa radieze, deoarece campurile lor nu sunt numai de amplitudini egale si opuse in faza, dar sunt de asemenea ecranate de tresa coaxialului. Totusi, campul creat de curentul I3 va radia, si astfel, suprafata exterioara a tresei coaxialului devine bratul 3 al dipolului, conectat in derivatie cu bratul 2 (vezi figura urmatoare). Se stie ca, in functie de inaltime, impedanta unui dipol la rezonanta este de obicei, intre 50 si 75 ohmi, pur rezistiva. La frecvente peste rezonanta, rezistenta creste treptat, iar reactanta inductiva serie isi face aparitia; sub rezonanta, rezistenta scade si apare reactanta capacitiva. Impedanta fiecarui brat al dipolului este jumatate din impedanta totala a acestuia. Deoarece capatul indepartat al bratului 3 este la pamant, comportamentul impedantei sale este asemanator cu cel al unei linii de transmisie scurtcircuitata, cu scurtul aparand la pamant. Astfel, cand lungimea bratului 3 este un multiplu impar de λ/4, impedanta sa este un maxim de rezonanta derivatie, cu rezistenta tipica intre 2KΩ si 3KΩ. Aceasta rezistenta, in derivatie cu bratul 2 al antenei, are un efect minim asupra impedantei totale a dipolului. Totusi, cum lungimea electrica efectiva a bratului 3 se indeparteaza de λ/4 (sau multiplii sai impari) - prin modificari ale lungimii sale fizice sau prin schimbarea frecventei generatorului - rezistenta de intrare a bratului 3 scade, aparand din nou o reactanta serie cu rezistenta. Aceasta reactanta este inductiva cand lungimea bratului 3 scade, sau capacitiva atunci cand creste. Daca lungimea bratului 3 este un multiplu de λ/2, rezistenta va fi o valoare data de un minimum al rezonantei serie (diferita de zero, datorita radiatiei bratului 3 si pierderilor prin pamant). Astfel, cand lungimea bratului 3 se indeparteaza substantial de un multiplu impar de λ/4, componentele rezistive si reactive ale retelei formate din combinatia paralela a bratelor 2 si 3 sunt diferite de cele formate in bratul 1. In consecinta, impedanta dipolului este diferita de situatia in care bratul 3 nu ar fi fost prezent. Se poate astfel intelege, ca fara a utiliza un transformator balun, schimbarea lungimii liniei de transmisie va modifica de asemenea lungimea antenei (bratul 3), care modifica impedanta la intrarea in linia de transmisie. De aceea, SWR-ul masurat la intrarea liniei de transmisie se schimba odata cu lungimea acesteia, atunci cand nu exista vreun balun care sa elimine I3. Acest fenomen explica situatia destul de des intalnita cand radioamatorul care nu utilizeaza vreun balun, crede ca trebuie sa ajusteze dimensiunile antenei sale de fiecare data cand lungimea liniei de transmisie este schimbata pentru a "mentine SWR-ul scazut". Este evident ca prin cuplarea unei linii nebalansate (cablu coaxial) cu o sarcina balansata (de exemplu, antena dipol), functia primara a unui balun este de a intrerupe calea externa de curent dintre suprafata interna si externa ale ecranului format din tresa coaxialului. Avand un balun in circuit, I2 nu se va mai diviza la capatul liniei de transmisie, pentru a forma I3, ci va curge doar prin bratul 2 al dipolului. Astfel, cand I3=0 rezulta I4=I1 iar curentii prin bratele 1 si 2 sunt egali si de aceea, "balansati". Dupa prezentarea celor de mai sus, permiteti-mi sa subliniez ca montarea unui transformator balun in punctul de alimentare al antenei NU va impiedica circulatia curentului pe suprafata exterioara a coaxialului, cand acesta e cuplat asimetric cu antena. Tot ceea ce va face, va fi sa sa ii modifice faza si amplitudinea. -------------------------------------------------------------------------------------- In situatia descrisa de W2DU, curentul I3 reprezinta curentul "vagabond". NOTA: am subliniat in mod expres in textul tradus, notiunea de "transformator balun". Prin aceasta, am vrut sa diferentiez in mod clar transformatorul de curent cu rol de simetrizor (de exemplu, "choke balun") de transformatorul de tensiune, care in general este asimilat in mod fortat cu notiunea de BALUN. BALUN vine de la BALANCED to UNBALANCED, ceea ce inseamna ca dispozitivul respectiv face trecerea de la balansat la nebalansat si invers. Iesirea transceiverelor este in general nebalansata, iar cablul coaxial este nebalansat. In schimb, antena dipol este balansata. Rolul unui dispozitiv de simetrizare este exact trecerea de la balansat spre nebalansat si atat. Acest lucru se poate face simplu si eficient cu un transformator de curent, realizat din aceasi linie de transmisie cu cea folosita pentru restul sistemului antena - emitator. Transformatoarele de tensiune sunt in general folosite la alterarea impedantei de la capetele antenei, in incercarea de a o aduce la o valoare cat mai apropiata de cea a liniei de transmisie si a celei necesare emitatorului spre a debita puterea maxima. De exemplu, daca se masoara antena si se constata ca in banda de 80m, are o impedanta de aprox. 200 ohmi, un "balun" de tensiune cu raport 1:4 va putea fi utilizat pentru a cobora cei 200 ohmi ai antenei, catre cei 50 ohmi necesari emitatorului. Cel mai important aspect care intra in joc in cazul celor doua tipuri de transformatoare, este faptul ca, in cazul unui choke-balun, semnalul circula direct prin linia de transmisie din care este executat transformatorul - pe cand in cazul transformatorului de tensiune, transferul energiei se face prin intermediul miezului magnetic. In ultima situatie, caracteristicile miezului joaca un rol decisiv in alura transmisiei (functia de transfer). Daca miezul nu e potrivit scopului propus, transmisia va avea neuniformitati serioase, iar in cazul "balunurilor" de banda larga, acestea pot ajunge la valori substantiale, de ordinul a -2 pana la -4 dB. Amintesc pe aceasta cale ca o pierdere de 3dB reprezinta jumatate din putere ! Pana in momentul de fata, am masurat transmisia mai multor transformatoare balun executate pe tot soiul de miezuri si m-am convins ca cele mai multe realizari prezentate inclusiv de unele firme care comercializeaza astfel de dispozitive, sunt simple vise. Va recomand sa fiti foarte sceptici cand veti vedea balunuri de tensiune cu preturi de pana la 70 USD, care sa se laude cu performante de genul "3-30MHz / 1KW". De obicei, datele inscrise nu sufla o vorba despre transmisie, iar din marturiile unor utilizatori care si-au publicat propriile experiente, am remarcat ca multe astfel de produse sunt niste stifturi confectionate ca pe vapor, desi frumos incapsulate. NOTA: pentru eventualii curiosi, masurarea transmisiei am facut-o prin doua echipamente. Primul a fost batranul meu Tesla BM538 (Impedance & Transfer Meter), incadrand dispozitivele analizate intr-un sistem de 50Ω. Al doilea a fost un analizor miniVNA, care are ambele porturi definite pe 50Ω. Din pacate, miniVNA-ul m-a dezamagit. Daca pentru masurarea impedantei si a transmisiei, este OK la nivel de amator, in schimb, la masurarea fazei, ofera date complet eronate. Am semnalat aceasta problema autorului softului dezvoltat in Java, Dietmar Krause - DL2SBA, care mi-a confirmat observatia. Ca sa fiu sigur, l-am rugat si pe dl. Cristian Colonati, YO4UQ, sa analizeze o sarcina de 50Ω nereactiva (terminator BNC) si am avut aceasi surpriza. In final, am scris firmei, respectiv MiniradioSolutions, dar n-am primit nici pana in ziua de astazi vreun raspuns. Concluzia: pretul de aprox. 280EUR nu se justifica. Uniformizarea transmisiei se poate face printr-o schema de compensare a transformatorului respectiv. Uneori aceasta poate cuprinde doar condensatoare, alteori e nevoie si de cate un pui de bobina. Optimizarea valorii componentelor se poate obtine in urma caracterizarii transformatorului respectiv si prelucrarii digitale prin softuri specializate, a parametrilor extrasi. Se poate incerca si optimizarea "dupa ureche", dar rezultatele nu vor fi niciodata la fel de bune, pentru ca se va face orbeste. Poti nimeri valori si configurari potrivite, sau poti incerca zile intregi si sa obosesti fara succes. In Romania, pentru spectrul 3-30MHz, s-au fabricat miezuri magnetice din material F4 la fosta AFERO S.A. Magazinul de tip SRL, cu acelasi nume, a comercializat astfel de miezuri, si mai are pe stoc o serie limitata. Singurele solutii pentru amatori, de a procura miezuri potrivite pentru spectrul citat, sunt reprezentate de comenzi pe care le pot face la firme mari, precum AMIDON, MicroMetals sau FeroxCube (Philips). Ultima e si cea mai accesibila, in timp ce pentru primele doua, transportatorii te jupoaie de parale. In ceea ce ma priveste, articolul lui W2DU m-a ajutat sa pot folosi fara probleme un cablu coaxial obisnuit, de 75 ohmi. Am montat un choke-balun la capatul dinspre antena, impiedicand astfel cea mai mare parte din curentii "vagabonzi" scursi pe exteriorul tresei. Am masurat apoi impedanta vazuta la capatul de jos al cablului si cu datele extrase, am dimensionat retelele de adaptare pentru fiecare banda in parte, alcatuind astfel, in final, transmatch-ul. Am scapat in felul acesta de cosmarul procurarii unui miez dedicat pentru balun si a compensarii transformatorului rezultant. Va urez si dvs. sa va simplificati eforturile si legaturi cat mai placute cu orice fir pe care-l puteti inalta pe post de antena ! Link spre comentariu
lorik199 Postat Octombrie 22, 2011 Autor Partajează Postat Octombrie 22, 2011 @nea_bobina : jos palaria inca odata, un text demn de toata stima si respectul, structurat si pe intelesul unui incepator ca mine@yo7lhe : multumesc de rezistenta, chiar nu ma asteptam, o sa pun aici poze cu ea cand o sa ajunga la mine@yo2mhj : afirmativ, adresa e corecta, decat sa pun acolo informatii eroante mai bine ma lipseam@cyclonb si @suntonlain: continuati-va discutia pe privat si nu aici, de va placeti atat, am deschis acest topic sa caut raspunsuri la cateva intrebari si am primit raspunsurile competente asteptate din partea persoanelor serioase P.S: scuzati-mi raspunsul intarziat, dar am fost foarte ocupat zilele astea si colac peste pupaza mai am si probleme c-un senzor optic, din cauza unui corp strain intrat p-acolo din greseala Link spre comentariu
yo9hrb Postat Octombrie 22, 2011 Partajează Postat Octombrie 22, 2011 Deocamdata inchis. Happy! Lorik199 a intrebat de o amarata de rezistenta de sarcina, si in cadrul topicului se studiaza influenta razelor de luna asupra galosilor de guma. Cablul de coborare care ar trebui sa se numeasca cablu de urcare... etc. Cablul meu de coborare (sau de urcare) se numeste Gheorghe. Happy? Link spre comentariu
Postări Recomandate