lorik199 Postat Octombrie 20, 2011 Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Pt reglajul unui amplificator de cele mai multe ori sa recomanda o sarcina artificiala neinductiva.Cum pretul e destul de piperat vreau sa intreb care e diferenta in cadrul masurarii si cum influenteaza fiecare la randul eiAntena cu cablul de coborare are si ea o inductanta proprie, deci nu prea stiu ce sa zicAstept cateva pareri pro/contra cu argumente solideMultumesc Link spre comentariu
mila Postat Octombrie 20, 2011 Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Reglajele initiale e bine sa le faci pe sarcina artificiala. @nea_bobina a facut ieftin o sarcina artificiala de 50Ohm din 2 buc. din astea: http://www.c,o,n,e,x,e,l,e,c,t,r,o,n,i, ... ?id=131179 Precizez ca nu fac reclama nimanui. Link spre comentariu
lorik199 Postat Octombrie 20, 2011 Autor Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Stiu ca e bine de facut testele intai pe sarcina artificiala, dar din ce am mai citit rezistentele bobinate care-s inductive ar fi nerecomandateNu am gasit de ce sunt nerecomandate, si aceste raspuns il cautStiu de acele rezistente TO220 dar sunt cam scumpioare si puterea admisa cam micaE vorba bineinteles de reglajul unui amplificator de radiofrecventa unde frecventa va fi intre 3,5 si 28 MHz Link spre comentariu
lorik199 Postat Octombrie 20, 2011 Autor Partajează Postat Octombrie 20, 2011 suntonlain a spus: * Deci in primul rand, nu ai nevoie de teste daca cunosti bine etajul final de radiofrecventa. Testele le fac numai cei care nu cunosc bine respectivul etaj si vor ca sa ai determine parametrii ...Pe antena acordul sa face destul de greu si de aceea se foloseste sarcina artificialaSi la orice schimbare de frecventa acesta trebuie reacordat Link spre comentariu
Eugenn Postat Octombrie 20, 2011 Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Antena este independenta de amplificator:- amplificatorul se proiecteaza pentru a debita pe o sarcina de 50 Ohm in general;- antena se acorda cu tunerul pentru SWR minim, la puteri cat mai mici (se micsoreaza cat mai mult puterea de intrare -- bineinteles e vorba de un amplificator liniar), avand inclus un reflectometru intre amplificator si antena;- dupa acest reglaj, se elimina reflectometrul - daca acesta introduce atenuare, daca nu se poate pastra permanent; - in general la amplificatoarele HF cu tranzistoare filtrul de iesire este necesar pentru atenuarea armonicelelor si nu are rol in adaptarea impedantei.Ce putere ar trebui sa suporte sarcina artificiala?Frecventa de 30MHz e suficient de mica pentru a se putea folosi grupuri de rezistoare uzuale (preferabil cu pelicula metalica) de 0.5W. De exemplu 9 buc de 470 Ohm/ 0.5W; sau 20 x 1k/0.5W - o astfel de sarcina poate suporta 10W pentru cateva secunde, sau chiar mai mult daca este racita in ulei de transformator. Pentru puteri mai mari se pot folosi mai multe rezistoare neinductive, racite in ulei.Masurarea puterii si a punctului static de functionare sunt obligatorii pentru a stii ca mergi pe drumul cel bun. De asemenea trebuie verificat ca amplificatorul nu oscileaza -- nu trebuie sa existe semnal pe iesire in absenta semnalului de intrare.Pentru masurarea puterii se poate improviza un detector cu o dioda + multimetru. Tensiunea fiind de ordinul voltilor, eroarea data de caderea de tensiune pe dioda este neglijabila. Filtru de pe iesire trebuie sa aiba axele bobinelor pozitionate perpendicular pentru a nu exista cuplaj direct, terminalele trebuie sa fie cat mai scurte, la fel si conexiunile la masa. Procedura profesionala de reglaj, mai ales la frecvente VHF si microunde ar include:- atenuator care sa suporte puterea dorita;- powermetru;- analizor de spectru;- eventual analizor de retele pentru a evalua adaptarea la intrare. Link spre comentariu
Marele Savant Postat Octombrie 20, 2011 Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Este foarte utila o asemenea achizitie, probleme cu banda de frecventa nu apar deoarece majoritatea trec de 1Ghz. Daca nu te grabesti, cu o sarcina neinductiva pina la 16Ghz, de 10W nominal ( 20W pentru timp foarte scurt, 100W pentru maxim 10ms ) te pot cadorisi eu. Numai elementul rezisti, mai trebuie radiator, mufa, cutie, chef, etc...Emil Link spre comentariu
yo7lhe Postat Octombrie 20, 2011 Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Poate ar trebui sintetizat :- Se folosesc sarcini rezistive pentru ca impedanta vazuta de final sa fie aceiasi la 1,8 si la 30 MHz sau mai sus.Daca ai componente reactive asta nu se mai intampla!- La un final pe tub eu unul obijnuiesc sa fac acordul pe sarcina artificiala a filtrului PI iar apoi retusez scurt pe antena - din politete. Daca utilizezi un transmach pentru adaptarea antenei prea "jucause" atunci doar asa poti obtine un acord bun intr-un timp decent, pana iti marchezi pozitiile pentru toate benzile si toate conditiile meteo - HI.- In scurte se pot face sarcini din rezistente de carbon mai ieftine care merg acceptabil.- Daca timpul de acord e scurt poti incarca rezistenta la dublu sau chiar mai mult inainte de a o arde.Daca erai mai specific ce putere trebuie sa suporte si in ce gama lucrezi puteam sa te ajut mai concret, cautand prin cutiile de sub masa.Daca te intereseaza doar de ce nu se folosesc rezistente bobinate ai aflat! Link spre comentariu
Eugenn Postat Octombrie 20, 2011 Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Citat Ar mai trebui aduse in discutie patru chestiuni:Nu vad legatura directa cu constructia unei sarcini artificiale, decat daca dorim sa deviem de la subiect.Impedanta antenei de HF nu se poate calcula exact dupa formule -- depinde de frecventa, dimensiuni si amplasare, umiditatea aerului si solului, din acest motiv e necesar si acordul la fiecare utilizare.Radioamatorii nu isi realizeaza componentele de la 0, cu mici exceptii: componentele LC la amplificatoare de mare putere. Pe deoparte se recomanda sa nu proiectam amplificatoare cu componente discrete ci sa folosim scheme "verificate", dar se discuta de constructia interna a componentelor. Componentele discrete ca si procesele de realizare a circuitelor integrate sunt elaborate de specialisti multidisciplinari -- fizicieni, chimisti, tehnologi, care isi propun realizarea de componente cu anumite performante, dar care nu sunt direct interesati de aplicatiile ulterioare ale acestora. Utilizatorii in schimb sunt interesati in principal de aplicatiile complexe, la nivel de sistem ale acestor componente si mai putin de structura lor interna -- acestia nici nu ar avea cunostintele si experienta necesare pentru a-si elabora singuri componente suficient de performante. Link spre comentariu
lorik199 Postat Octombrie 20, 2011 Autor Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Deci in primul rand multumesc de raspunsuri, am inteles ceea ce vroiamAcum sa raspund intrebarilor puse:Momentan si 1 rezistenta de 0,5 w imi e buna, cam atat scoate A412 ce-l am, fara final dar care urmeaza sa primeasca unul tranzistoriat foarte curand, deci maxim 10WAm in proiect si un liniar cu 2 sau 3 GU50 (nu m-am hotarat momentan) deci sa zicem 250WIdeea mea era aceeasi, sa acordez filtrul PI pe rezistenta si apoi "gadilata" putin antena din tunerDl. Emil, cand aveti timp dati un semn pe privat sa va trimit datele de contact, nu e graba Link spre comentariu
Eugenn Postat Octombrie 20, 2011 Partajează Postat Octombrie 20, 2011 Probabil ca ar merge si acordand initial transmatch-ul pentru SWR acceptabil, cu liniarul inactiv (stand-by), apoi incepand acordul liniarului cu putere mica (acesta va vedea o sarcina acceptabila datorita reglajului initial al transmatch-ului). Atentie la lucrul cu tensiuni inalte, riscurile sunt mari si nu intotdeauna se merita. Trebuie luate toate masurile de securitate necesare -- preferabil si varsta persoanei sa fie peste 21 ani.Intr-adevar la frecvente de ordinul GHz orice imperfectiune conteaza -- peste 5 GHz conteaza si modul de lipire al componentelor, aceste circuite avand elemente cu dimensiuni comparabile cu lungimea de unda si multe elemente in tehnologie microstrip. Este adevarat ca pot fi reproduse relativ usor odata proiectate corect intr-un software specializat, pentru banda de frecventa vizata (relativ ingusta), singura conditie fiind folosirea substratului specificat si executia precisa a placii.Dar amplificatoarele de putere ale radioamatorilor (in HF au dimensiuni << lungimea de unda)... realizate cu tuburi, cu L si C variabile pentru a fi acordate intr-o banda larga si pe sarcini "variate", cu componentele disponibile, nu pot fi caracterizate asa precis. Testul pe sarcina artificiala urmareste si comportarea initiala a amplificatorului -- daca apar oscilatii, descarcari pe L, C, cam ce putere se obtine, daca transformatoarele si redresoarele se comporta corect si evitand folosirea unei sarcini imprecise care ar putea denatura observatiile. Link spre comentariu
yo7lhe Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 In faza asta iti e mai de folos un grid dip metru sa iti tai antena cum trebiue. Pentru acord iti va folosi dupa ce temini liniarul cu tuburi.La cele de banda larga nu prea .Totusi, asteapta pe marti postasul. Link spre comentariu
C.D. Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Pentru construirea unei sarcini artificiale de 50 ohmi in regim de amator, trebuiesc rezistente neinductive, cu pelicula metalica sau de volum (volumice - compound de carbon)Pentru o sarcina de 50 ohmi / 20W nominal, pot fi folosite MLT-uri rusesti (sau RPM-uri romanesti plate - acelea de Curtea de arges de culoarea caramizie), de 1K sau 1,1K sau 1,2K cu puterea de 1W, si in numar de 26 -28 buc. puse toate in paralel (numarul exact se stabileste in timpul montajului, cu ohmetrul ca sa dea o valoare a sarcinii cat mai aproape de 50 ohmi - adica +/- 0,5 ohmi).Se poate verifica ulterior cu vector-impedantmetrul valoarea corecta a impedantei la o frecventa data, si la un defazaj 0 (zero). In cazul ca aveti acces la asa ceva, daca nu este suficient doar ohmetrul.Sarcina va avea obligatoriu mufa coaxiala mama cu talpa (UHF sau N), si va fi conectata cu AP-ul, prin intermediul unui cablu coaxial cu mufe la capete (RG 58 pentru 20W in HF).Sarcina (rezistentele) va fi montata intre doua placi patrate din alama paralele, distantate intre ele cam la 2,5 - 3 cm. (latura l4 nu este critica, in jur de 8-10 cm)In cele doua placi de alama (in ambele) se dau 30 gauri de 1 mm, in care vor fi introduse si cositorite rezistentele.Pe placa din fata in centrul ei se montaza mufa, si va constitui masa sarcinii, iar placa din spate va fi partea "calda" a sarcinii de la care se va trage catre centralul mufei un fir (blanc de CuAg gros de 1,5mm).Placile de alama vor fi fixate intre ele cu 4 distantieri cu gaura filetata, din teflon, polietilena, vinidur, cu 8 suruburi din fier, scurte de 3x5mm, incat sa nu se atinga intre ele.Optional se mai poate atasa un ventilator de calculator care sa sufle aer pe sarcina, in caz ca este folosita un timp mai indelungat.Inductanta parazita totala a sarcinii scade semnificativ datorita montajului in paralel al rezistentelor.MLT-urile au o inductanta parazita, cei drept destul de mica deoarece sunt spiralate.RPM - urile plate au o inductanta parazita extrem de mica deoarece elementul rezistiv este pe o suprafata nespiralata.Rezistentele de volum sunt mai greu de gasit la puteri de 1W si peste, si valori in jurul de 1K, dar daca le aveti, sunt foarte bune si acestea.Capacitatea parazita a sarcinii, este data de suma capacitatilor parazite ale rezistentelor + capacitatea parazita dintre cele doua placi din alama situate la 3 cm (in general foarte mica sub 0,5 pF)In domeniul HF acest tip de sarcina RF de 50 ohmi este foarte buna in regim de radioamator. Link spre comentariu
nea_bobina Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 lorik199 a spus: Pt reglajul unui amplificator de cele mai multe ori sa recomanda o sarcina artificiala neinductiva. Cum pretul e destul de piperat vreau sa intreb care e diferenta in cadrul masurarii si cum influenteaza fiecare la randul ei. Salut Lorik, Pretul nu e piperat, ci e justificat. Sa tratam mai intai aspectul notiunii de "sarcina artificiala". Termenul corect prin care trebuie referita o sarcina artificiala (mai ales in cazul utilizarii acesteia in RF) este "nereactiva". In curent alternativ, toate componentele pasive utilizate (R, L, C) prezinta o impedanta. Impedanta este definita ca raportul dintre tensiunea la bornele circuitului analizat si intensitatea curentului care il strabate (valori efective sau varf-la-varf). Expresia generala a impedantei este, deci, dedusa din formula U = I*Z, adica legea lui Ohm in curent alternativ. Din analiza circuitelor clasice de curent alternativ, reprezentarea fazoriala a legii lui Ohm in c.a. ofera expresiile tipice ale impedantei, particularizate pentru fiecare caz in parte (dar derivand din aceasi celebra formula U=IZ). De exemplu, in cazul circuitului RL serie, expresia impedantei este Z=SQRT(R^2 + ω^2*L^2). Marimea ω*L se noteaza cu XL si se numeste reactanta inductiva. La circuitul RC serie, avem Z=SQRT(R^2+Xc^2), dar Xc = 1/ω*C . Discutand despre circuitele RLC serie, Z=SQRT(R^2+(XL-Xc)^2). Din cele de mai sus, poti intelege ca impedanta poate fi caracterizata de o marime reala R, numita rezistenta activa si de o marime complexa, numita reactanta. Reactanta poate fi, deci, inductiva (caz in care faza φ este pozitiva) sau capacitiva (cand φ este negativ). Componenta reala a impedantei este cea responsabila de consumul de putere, nu partea reactiva. Mai concret spus, in cazul sarcinii cuplate la bornele unui generator (fie el si emitator), partea reala a impedantei este responsabila de puterea debitata. Rezumand, expresia simplificata a impedantei prezentate de un circuit in c.a. (inclusiv antena) poate fi scrisa sub forma de modul, in care avem |Z| = R +jX sau |Z| = R -jX, unde jX este componenta complexa (imaginara) numita reactanta. Asimiland antena cu un model de circuit RLC serie, un caz particular este fenomenul de rezonanta, la care XL = Xc. In acest caz, tensiunile de la bornele bobinei si condensatorului (opuse in faza) devin egale, UL -Uc = 0 iar defazajul dintre U si I este nul (rezonanta de tensiune). NOTA: Din conditia de rezonanta exprimata mai sus (XL = Xc), reiese si celebra formula a lui Thompson. Daca XL=Xc, atunci ωL = 1/ωC, deci ω^2LC=1. Rezulta 4π^2f^2LC=1, deci f=1/2π*SQRT(L*C). Revenind la intrebarea ta, gandeste-te ca daca sarcina de test nu ar fi perfect rezistiva, atunci ar prezenta o impedanta de formele mentionate mai sus. Partea imaginara poate fi mai mare sau mai mica, capacitiva sau inductiva. Cert e ca orice rezistor comercial standard, prezinta un caracter capacitiv sau inductiv, dupa modul in care este construit. Reactanta acestuia se poate calcula prin analizarea acestuia pe un impedantmetru, extragand informatia de modul al impedantei |Z| si faza φ. Astfel vei sti intotdeauna care va fi valoarea reala a rezistentei active R, respectiv componenta care "papa putere". Cum cele mai multe etaje finale RF sunt proiectate sa poata debita puterea maxima pe o sarcina de 50Ω, poti sa faci si singur socoteala ce s-ar intampla la o masuratoare de putere, folosind o sarcina ce prezinta si caracter reactiv. Mai concret, rezistenta activa ar fi diferita de 50Ω, iar masuratoarea ta de putere ar fi nerelevanta. Si un exemplu practic. Sa presupunem ca doresti sa-ti construiesti o sarcina de 50Ω folosind rezistoarele despre care tocmai spuneai ca sunt "piparate": Eu am avut curiozitatea de a le caracteriza in domeniul 0.5-110MHz, folosind impedantmetrul de care dispun. Am mai publicat aceste rezultate si intr-un topic deschis chiar de mine, dar nu cred ca se va supara moderatorul ptr. faptul ca le mai postez odata si aici, fiind oricum cat se poate de "on-topic". Iata tabelul urmator: Dupa cum vezi, pentru determinarea valorilor componentelor R si X (se considera circuit serie), am folosit relatiile mentionate in legenda tabelului, respectiv Rs = |Z|*cos(φ) si X = |Z|*sin(φ). Uita-te deocamdata doar la aceste valori, pe tine interesandu-te in special R, asa cum am mai precizat mai sus. Ce vei observa? Ca la 30MHz, R=96.76Ω si ca X= -6.77Ω . Faza este -4 grade, indicand un caracter capacitiv al reactantei calculate. Rezumand si fara sa mai consideram si alte fineturi, daca vei pune in paralel doua astfel de rezistoare, vei obtine cam 48.38Ω . Si acum, sa calculam un exemplu de putere. Presupunem ca avem un final de 100W. Calculele spun ca pentru 100W pe 50Ω, tensiunea efectiva masurata pe sarcina va fi U=SQRT(P*R) = SQRT(5000)= 70.71V (sau, daca masori cu osciloscopul, vom exprima in valori varf-la-varf; cum Uef = 0.707 * Uvv/2 , rezulta Uvv = 200.03V ). Sa vedem ce se intampla daca R=48.38Ω .... U = SQRT(100*48.38) = SQRT(4838)= 69.55V (sau Uvv= 196.76V). Concluzia o poti desprinde si singur, sau mai pe scurt, folosirea acestui model de rezistoare, iti ofera pana la 30MHz, o eroare mai mult decat acceptabila de masura a puterii. In exemplul dat, eroarea este de 1.64%, dar in viata reala, daca te incadrezi in limite de pana la 10%, poti sa fii mandru de asta! In finalul argumentatiei pe care ai solicitat-o, mai postez urmatoarele link-uri care vor duce la niste tabele de masuratori pe care le-am efectuat asupra unui set de rezistoare cu valoarea de 1K, de tip RPM romanesc, MLT rusesc 0.5W, chimic 0.25W si asupra unui terminator de 50Ω incapsulat in mufa BNC, pentru retelele de date pe coaxial. Se poate vedea din tabel ce variatie deosebita au parametrii in functie de frecventa. Considerand numai f=30MHz, se observa ca RPM are |Z|=690Ω cu -46grade, fiind cam la egalitate cu MLT-ul rusesc. Chimicul de 0.25W arata |Z|=700Ω cu faza -46 grade,deci cam tot pe-acolo. Cam toate prezinta o capacitate parazita in jurul a 5pF. RPM romanesc + MLT rusesc 0.5W chimic 0.25W + terminator 50Ω Ia imagineaza-ti acum cum ar fi sa-ti construiesti o sarcina de 50Ω, pornind de la ideea de a folosi rezistorii MLT de 1K. Ti-ar trebui 20 bucati, daca ar avea exact 1K, corect? Conform masuratorilor din tabelele mele, la 30MHz , modulul impedantei |Z| e format din R=479.31Ω cu X = -496.34 . Cum R este componenta care absoarbe putere, sa calculam cat inseamna 20 de bucati de 479.31Ω puse in derivatie: 23.96Ω !! Ei, ce parere iti faci acum? Retine, asadar, "calitatea" rezistorilor uzuali din comert, atunci cand discutam de zona RF, hi! Si ca o mentiune finala: exista si rezistori care prezinta caracter inductiv, mai ales cei bobinati. Si acestora li se poate masura inductanta parazita si evalua foarte clar comportamentul in functie de frecventa. cristiand02 a spus: Pentru o sarcina de 50 ohmi / 20W nominal, pot fi folosite MLT-uri rusesti (sau RPM-uri romanesti plate - acelea de Curtea de arges de culoarea caramizie)Seturi de genul respectiv se gasesc destul de greu. Daca nu le gaseste, ce-ar mai putea face ?! \ a spus: Antena cu cablul de coborare are si ea o inductanta proprie' date=' deci nu prea stiu ce sa zic.[/quote'] yo7lhe a spus: In faza asta iti e mai de folos un grid dip metru sa iti tai antena cum trebiue. Pentru acord iti va folosi dupa ce temini liniarul cu tuburi. La cele de banda larga nu prea.Lorik, Sunt de acord cu ce ti-a spus Florin mai sus, cu mentiunea ca e valabil doar pentru situatia in care lucrezi cu antena la rezonanta. Si vreau sa-ti spun, mai mult sau mai putin intre paranteze, ca acest lucru nu este neaparat necesar. Ideea ca antena trebuie sa fie rezonanta la frecventa de lucru e falsa, dar faptul in sine este de importanta practica, atunci cand nu ai echipamente de reglaj. Sa vedem mai departe. Antena e caracterizata si ea, ca oricare alt circuit R L C in c.a., de o impedanta de forma |Z| = R +/-jX , dupa cum am mai aratat si mai sus. In cazul particular al rezonantei, un dipol simetric prezinta o impedanta de aproximativ 75Ω, in functie de o serie de elemente din care inaltimea la care este suspendat deasupra solului e decisiv. E bine sa retii ca impedanta respectiva este valabila strict "la rezonanta". Mai concret, daca ai taiat dipolul in asa fel incat sa rezoneze la o frecventa aleasa, vei observa pe reflectometru ca SWR=1:1 (nivel reflexie zero) si putere debitata maxima. La oricare alta frecventa fata de f0 determinat mai sus, antena va prezenta un caracter reactiv (capacitiv sau inductiv), in functie de frecventa. Cablul de coborare, mai ales cel coaxial, adauga si el o capacitate la impedanta prezentata de antena. Capacitatea unui cablu RG58C este de aproximativ 100pF/m. Fa socoteala, daca ai 10m coaxial la coborare, vei avea cam 1nF capacitate parazita adaugata. Efectul acestei capacitati adaugate se poate compensa la baza, prin folosirea unei retele de adaptare (transmatch). NOTA: Acest lucru e valabil numai in cazul tronsoanelor de coaxial care au lungimea electrica DIFERITA de λ/2 sau de multipli de λ/2 la frecventa de lucru. E o proprietate foarte interesanta a liniei de transmisie in λ/2. Cu alte cuvinte, poti folosi un tronson de coaxial taiat la echivalentul electric de λ/2 pentru frecventa la care vrei sa folosesti antena, pentru a avea la capatul sau o "oglinda" a impedantei pe care o prezinta antena la capete, dar e din nou de mentionat, ca acest lucru se intampla numai pentru un set de frecvente bine determinate. In plus, trebuie sa socotesti si atenuarea coaxialului pe lungimea rezultata. Asta depinde de calitatile coaxialului, care pot fi gasite in specificatii sau ... masurate. "Taierea" antenei, adica ajustarea sa mecanica, este solutia practicata de cei care nu dispun de nici un fel de echipamente de masura a impedantei, sau care nu cunosc principalele proprietati ale liniilor de transmisie. Asta deoarece iti pot garanta si demonstra ca folosind un tronson de coaxial de lungime oarecare, poti sa adaptezi impedanta prezentata la capatul de jos, cu iesirea emitatorului, folosind o retea de adaptare intr-o configuratie care rezulta fie din calcule, fie experimental. Solutia celor care nu pot masura modulul impedantei si faza, este experimentul combinat cu utilizarea tronsoanelor taiate in λ/2 sau multipli. Solutia corecta este utilizarea unui impedantmetru sau a unui analizor de retele, care sa ofere datele necesare (in speta, |Z| si faza), in functie de care poti calcula componentele R si X. Odata obtinute acestea, pe baza lor poti calcula apoi si o retea de adaptare dimensionata pentru banda (sau benzile) de lucru ale antenei. E important sa stii ca o antena scurtata, chiar daca va fi adaptata perfect cu emitatorul, va avea o eficienta mai redusa decat o antena care sa fie de lungime λ la frecventa de lucru. Oricum, e mai bine decat nimic, dar conteaza sa o poti adapta. Si cand spun "retea de adaptare", ma refer la clasica notiune de "transmatch". Singura smecherie e ca orice transmatch e construit pe baza unei retele de adaptare, de regula configuratii de filtru PI (vezi filtrul Collins de la iesirea finalelor pe tuburi), T sau Gamma. Concluzii finale: - merita sa cumperi rezistori cat mai nereactivi pana la 30MHz. Daca esti pretentios si ai bani, merita sa-ti cumperi o sarcina artificiala industriala omologata, dar e scumpa rau. Pentru nevoile amatorilor, pana la 30Mhz, rezistorii descrisi mai sus in capsula TO220, dispusi pe un radiator corect dimensionat, sunt foarte buni; - iti poti intinde orice fel de fir prin casa si/sau copaci, si acesta va functiona ca o antena, dar conditia necesara e sa-l poti adapta, iar pentru asta iti trebuie ceva scule de masura si nitel efort matematic. Daca n-ai scule, poti incerca sa imprumuti de la cineva care are sau sa-i ceri ajutorul, in cazul in care ai astfel de vecini. Nu te astepta totusi, de la o antena aruncata la plezneala, sa scoti prea multe. Evita sa fie foarte aproape de pamant. Cu un dipol de 2x10.2m, intins de la balcon si pana la un copac din fata (cam 12m inaltime fata de sol), am lucrat in CW la distante de aprox.1000Km cu doar 1.5W (7MHz). Asta nu inseamna ca e valabil la orice ora din zi, dar vreau sa spun ca se poate. - daca nu poti sa ai acces la scule de masurat impedanta si faza, atunci solutia e cea batatorita: tai antena la o lungime apropiata de rezonanta in mijlocul benzii, apoi vii cu coborarea si in final, ajustezi antena pana cand obtii rezultate optime sau te joci cu o configuratie de transmatch facut "la inspiratie", sperand ca vei obtine adaptare jos. - inainte de coborare, e indicat sa folosesti un dispozitiv de simetrizare, cel putin. Asta pentru ca emitatorul e nebalansat, iar antena (daca e dipol), e balansata. Un simetrizor simplu il poti obtine printr-un transformator de curent montat la capetele antenei. Dar despre simetrizoare si balunuri, putem discuta intr-un alt film... aici deja ar fi overkill. Link spre comentariu
yo2mhj Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Nea Bobina,jos palaria...inca o lectie de luat in seama... Lorick,te rog sa confirmi daca adresa ta este asta: http://www.radioamator.ro/call-book/yoc ... all=yo8shi In sfarsit am reusit sa iti pregatesc cele promise,ai acolo si o rez.neinductiva(de volum) ruseasca -doar de 10 W si mai cate ceva. Link spre comentariu
C.D. Postat Octombrie 21, 2011 Partajează Postat Octombrie 21, 2011 Ca o pata de culoare acesta este un wattmetru romanesc IEMI 1990 construit cu multe RPM-uri : http://i36.tinypic.com/17vk9e.jpg Cu aceste RPM-uri: http://i50.tinypic.com/wtdr0z.jpg Iar aceasta este rezistenta de sarcina, de la R1300, pentru verificarea emisiei statiei fara antena radianta, in domeniul 1,5 - 30 MHz, atat pe redusa cat si pe intreaga (40W) http://i47.tinypic.com/14m71j8.jpg Link spre comentariu
Postări Recomandate