Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Dezbateri pe scheme cu LS/ГУ(GU)/FU50


hpavictor

Postări Recomandate

pseudotrioda ( G2 legat la anod ) , inseamna ca e neclar cum functioneaza aceasta din urma ...

Nu, "nelamurirea" mea se refera la ce curbe de sarcina ne putem baza in proiectarea unui etaj ultraliniar. Pentru pentoda/tetroda si pseudotrioda avem de obicei graficele in foaia de catalog (exceptie GU50 care n-are nici modul pseudotrioda in catalog), pentru ultraliniar nu avem, putem doar simula, intui sau masura efectiv.
Link spre comentariu
  • Răspunsuri 242
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • zbodeoc

    34

  • THOMAS

    24

  • blue

    23

  • hpavictor

    23

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Poate va este de ajutor urmatorul clasament in ceea ce priveste tuburile folosite in schema cu GU50 in etajul preamplificator si cel de atac:

 

-6N1P+6N6P (la cererea lui Victor)............................Pu=18W/1,72% THD (poza cu analiza Fourier de mai sus)

-6N2P+6N1P.....................................................Pu=18W/1,50% THD

-ECC85+ECC85..................................................Pu=18W/1,36% THD

-ECC83+ECC85..................................................Pu=18W/1,00% THD

-6N2P+6N6P......................................................Pu=18W/0,90% THD

-ECC83+E80CC...................................................Pu=18W/0,85% THD

-ECC83+6N6P.....................................................Pu=18W/0,70% THD

Sa intelegem ca acesta ar fi procentul total de distorsiuni armonice la iesire in sarcina pentru puterea specificata 18W_GU-50_SE ?!(rezultate in procesul de simulare ?,-cred ca simularea nu_i "capabila"/"realista" in aceasta situatie...).
Link spre comentariu

Cam greu sa ai grafice din moment ce priza UL poate fi foarte variabila , dar ecuatiile se gasesc pentru cine are chef de studiu .

Pai tocmai, ca priza UL nu-i chiar asa variabila, s-a demonstrat practic, prin masuratori nu prin ecuatii, ca avem 2-3 valori (43%, 20%, 50%) care acopera vasta majoritate a tuburilor curente, de audio. N-am stat sa caut ecuatii, daca stii vreuna sa-mi zici si mie (...se presupune ca m-am adresat cu "domnul", "va salut", "va rog" si "multumesc")
Link spre comentariu

Multumesc dl Lazaroiu pentru schema cu Gu 50 cu "pompa Aikido" !!!Super tare! :aplauze Ma inscriu la 2 buc transformatoare - cu permisiunea dl Lazaroiu!Multumiri pentru efort, timp, bani (toate testele cu transformatoare). Consider ca dl Lazaroiu este un model de "dascal" in stiinta tuburilor pentru cei incepatori!Asemenea apreciez modestia si bunul simt cu care acest user trateaza orice discutie pe forum.Rog pe dl Lazaroiu sa faca o masuratoare a distorsiunilor si pentru tubul 6n3p.Rog pe dl Lazaroiu sa creeze o varianta de schema folosind tubul Gu15 (incalzire directa) in varianta de pentoda!Respecte! :aplauze

Link spre comentariu

Cam greu sa ai grafice din moment ce priza UL poate fi foarte variabila , dar ecuatiile se gasesc pentru cine are chef de studiu .

Am un transformator pt teste cu multiple prize si posibilitati de setare a impendantei Rp/Rs ,priza pt UL se poate modifica usor dar nici un tub incercat nu a sunat pe gustul meu in UL, chestie posibil subiectiva dar nu am o alta explicatie...
Link spre comentariu

Cam greu sa ai grafice din moment ce priza UL poate fi foarte variabila , dar ecuatiile se gasesc pentru cine are chef de studiu .

Pai tocmai, ca priza UL nu-i chiar asa variabila, s-a demonstrat practic, prin masuratori nu prin ecuatii, ca avem 2-3 valori (43%, 20%, 50%) care acopera vasta majoritate a tuburilor curente, de audio. N-am stat sa caut ecuatii, daca stii vreuna sa-mi zici si mie (...se presupune ca m-am adresat cu "domnul", "va salut", "va rog" si "multumesc")
Priza poate fi aleasa in plaja larga in teorie si poate sa difere de la tub la tub . Ca s-a "demonstrat practic " o anumita valoare e o simplificare , cum s-ar zice "vrei sunet ca de pentoda pune priza la 23%" , "vrei sunet mai spre trioda pune 43%". Poate mie imi place cum suna intre ...Teoria se gaseste pe undeva , candva am citit-o dar chiar nu ma intereseaza s-o stapanesc
Link spre comentariu

Am un transformator pt teste cu multiple prize si posibilitati de setare a impendantei Rp/Rs ,priza pt UL se poate modifica usor dar nici un tub incercat nu a sunat pe gustul meu in UL, chestie posibil subiectiva dar nu am o alta explicatie...

Cred ca aici pot fi fo' 3 probleme, din cele citeva multe:a) cuplajul secundarului cu portiunea ultraliniarab) cuplajul anod-G2-secundar sinergicc) posibila limitare selectiva a dinamicii rezultata din a) sau b)Ce s-a masurat de-a lungul decadelor pentru ultraliniar in materie de distorsiuni depaseste mult modul pentoda/tetroda, nu stiu ce sa zic altcevaEditare pentru Depanatoru: Evident ca stii cit e ceasul dar nu mi se pare evident ca ai citit ceva literatura "ultraliniara", pot sa-ti dau link-uri, n-o sa vezi picior de ecuatie acolo!
Link spre comentariu

Nu sint expert deloc sau sint cel mai mare expert pe care-l stii pe domeniu "ultraliniar", daca nu dai o ecuatie amarita (pe care o mentionezi) pot doar sa presupun ca vorbesti din "amintiri".. sa nu-mi zici ca scrii aici doar de lene ce-ti este...

Link spre comentariu
Cine vrea date calumea pune mana si masoara , simularea ramane simulare

:aplauze :aplauze :aplauze :aplauze :aplauze

 

In rest e matematica

 

Eu chiar cred ca Depanatoru n-a citit cu atentie ce se discuta. "Nelamurirea" mea, destul de voalata, s-a adresat tocmai veridicitatii si preciziei simularii. Daca as avea mai mult timp liber eu unul as aloca foarte putin pentru simulare, dar s-a mai demonstrat si-n alte ocazii ca am gresit... :-)

 

Iata un exemplu... "primar"... de simulare-masurare:post-19106-139829339725_thumb.gif

Link spre comentariu

Da,simularea este absolut veridica insa precizia bineinteles ca nu poate fi 100%. In practica se incepe de la o schema,copiata sau proiectata,se realizeaza un montaj de probe dupa care se trece la masuratori,statice si dinamice. Daca totul este OK,montajul se poate considera o reusita si pasiunea ne face sa tecem la altul. Daca nu este ok,atunci incepem sa tatonam diverse valori de componente active sau pasive,bineinteles in mod logic si legat strict de schema respectiva si uite asa s-ar putea sa ajungem la rezultatele dorite sau sa abandonam acel montaj (schema). Intr-o simulare se incepe tot asa; se alege o schema copiata sau proiectata,se cauta in baza de date modele de componente active ce le vom folosi (tuburi,semiconductori),le implementam in schema,alegem PSF-urile corecte dupa datele de catalog ale componentelor active. Incepem simularea prin rularea programului,prima data fara semnal si masurant (virtual vorbind) tensiunile in diverse noduri de pe schema,daca totul este asa cum am proiectat schema trecem la injectarea de semnal (virtual) la intrare sau in orice punct din schema dorim si vizualizam pe osciloscopul virtual formele de semnal si/sau urmarim si FFT si THD. Cand dorim sa facem o simulare mai buna,avem posibilitatea sa cautam in baza de date si componente active fabricate de anumite firme si de o anumita calitate. Simularea in general se face cu aproximari matematice in ceea ce priveste componentele pasive,folosind calitati medii ale lor. Si din ce ati postat dv.aici,exemplul cu condensatorul disc in acel filtru se vede clar ca simularea ne arata niste THD mai proaste fata de masuratorile reale. Pentru mine simularea si modelarea acestor montaje este o modalitate de a ma apropia cat mai mult de realitate,nemaifiindu-mi necesar timp pierdut dar si componente "tocate" porband in practica si fiti siguri ca in peste 40 de ani de electronica am realizat montaje care depasesc ca numar cu mult lunile de viata ale multora de pe aici....dar asta nu ma face sa fiu reticent la nou,in totdeauna trebuie sa recunoastema ca niste barbati adevarati ce e bun si ne ajuta. Concluzie: in practica daca folosim pise de calitate,tuburile le vom utiliza asa cum scrie la carte,transformatoarele le vom realiza cu grija atunci fiti siguri ca rezultatele simularii sunt sub ce vom obtine in practica,nu peste.

Link spre comentariu

Eu apreciez orice metoda care duce in final la un rezultat palpabil bun. Alegerea unei metode de lucru (sau o suma a lor) depinde de timpul alocat si de experienta acumulata de-a lungul timpului. Cine este familiarizat cu simularile, de regula electronistii profesionisti, ar fi o prostie sa n-o foloseasca. Eu nu pun in discutie eficienta metodelor, pentru ca orice derapaj din realitate poate fi ajustat si corectat, la fel si simularile, la fel si masuratorile (ca poti pierde usor vremea masurind chestii mai putin relevante). Cum a spus cineva antart, stilul e omul insusi. Conteaza rezultatul final si disponibilitatile fiecaruia; de timp, de cunostinte, de experienta. Principalul e sa nu le lasam sa se raceasca! :ras:Eu urmaresc cu mare interes tentativele de simulare dar imi pastrez un "scepticism constructiv" - daca nu cumva e un paradox asta

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări