Dezbateri pe scheme cu LS/ГУ(GU)/FU50

[zal]

Sper să ajute la ceva, cele din pdf sînt jalnice.

 

P.S. Poate ar trebui unit subiectul ăsta cu cel frate de aici: http://www.elforum.info/viewtopic.php?f=28&t=75494

[300B SE]

Hpavictor ne spune sa temporizam alimentarea tubului- ceea ce prelungeste viatza tubului acesta primind tensiunea anodica cand filamentul este deja incins. Daca ma gandesc bine atunci cand se foloseau diode cu tub de redresare rezultatul era identic deoarece acestea se incalzeau odata cu tot montajul. Ma gandesc ca hpavictor se refera la utilizarea diodelor sau puntilor redresoare care livreaza tensiunea inalta imediat.

Dar eu ma gandeam la "coacerea tuburilor" despre care vorbea wavebourn (Lisowski.A) (That's why they need to be baked before first usage, otherwise molecules of gases would eat cathode coating instead of getter flash.) si care - am inteles eu - ca e necesara deoarece aceste tuburi provin din zona foarte rece a Rusiei unde sunt variatii mari de temperatura aparand astfel microfisuri.

Deci, domnilor poate ma lamureste cineva si pe mine!

Multumesc!

[zbodeoc]

Hai sa te lamuresti singur privind acest catod de GU50 pe care l-am zgiriat cu un briceag (lampa era crapata):

 

http://postimage.org/image/2fwflho4k/

 

Catodul e de fapt o tabla pe care este depus amestecul de oxizi, in strat destul de gros. Moleculele de gaz cu pricina, cite or mai fi, evolueza de fapt intr-un mediu vidat, deci putine la numar... Oricum, suprafata getter-elor la GU50 este cel putin egala cu aceea a catodului.

 

Se observa si diferenta dimensionala intre sirmele care constituie grilele, evident totul este imbracat intr-o alta tabla, adica anodul.

[blue]

In ultimii douazeci de ani toate amplificatorelele mele au beneficiat de temporizare a filamentelor si tensiunilor anodice, banuiti de ce?

[Vizitator]

In ultimii douazeci de ani toate amplificatorelele mele au beneficiat de temporizare a filamentelor si tensiunilor anodice, banuiti de ce?

NU ,eu unul nu banuiesc.

[zal]

Tensiunea anodică e necesar a fi temporizată în cazul redresării cu diode cu Si, dar filamentul ptr ce? Nu constituie un pericol ptr trafo de alimentare, puterea consumată de filamente e oricum mai mică decît cea de pe Uanodică, sau cea totală a amplifului.

[carageae]

@zal: da, dar nu ai vazut nici o lampa cu filamentul intrerupt?La un amplificator cu traf serios se poate vedea cum lumineaza filamentele la ECC-uri o fractiune de secunda pana ajung la rezistenta nominala...din acelasi motiv se ard cel mai des si becurile normale...cine are variator poate confirma ca se ard mult mai rar becurile si de cele mai multe ori se ard in timp ce merg, nu violent, la pornire, cum se intampla cu becurile cu intrerupator clasic...Cu toate ca stiu sigur ca zal stie asta, dar posibil sa mai intre si incepatori pe aici, rezistenta la rece a filamentului e mult mai mica decat rezistenta calculata in functie de tensiunea nominala si consumul filamentului...si merita o temporizare scurta, adica o preincalzire a filamentelor de 2-3 secunde la 50% din tensiunea nominala, apoi tensiunea sa revina la normal.Am vazut la ceva aparat cu lampi industrial demolat de mine cu multi ani in urma, ceva alimentator pentru aparatura medicala in domeniul razelor X, sau pentru aparate dintr-un asemenea cabinet. Era o temporizare acolo cu un releu si un bimetal, ca semnalizarea de la autoturisme, pe vremea aia nu stiam ce e cu ea, dar acum deduc ca era o temporizare a filamentelor - alimentate serie la 110V si cu ceva lampa de control, tot pe 110V, totul era inseriat pentru 220 sau in paralel la 110V...cred ca aparatul a fost dezafectat tocmai din cauza acelei lampi, care inlocuite cu altceva nu mai functiona cum trebuie restul hardughiei...presupun ca lampa (sau bec) era, mai era doar o dulie acolo, la care se potriveau becuri din alea ca de auto sau de far de motocicleta...

[blue]

Fenomenele descrise de dl Carageae sint reale, acum eu nu ma indoiesc ca si dl valderama le cunoaste dar a aruncat o vorba acolo...poate plictiseala ?

[zbodeoc]

Seceta mare de subiecte, nu's ce se intimpla...Ca sa maresc si eu suspansul, ce se intimpla cind dimensionezi secundarele de filament la (doar) +25% capabilitate de curent. Sa zicem ca tuburile consuma nominal 1A si noi le alimentam de la un secundar de 1,25A capabilitate de curent (unde mai pun un 25% de la fabricant)?!

[Vizitator]

Infasurarea de filament de exemplu 6,3Vca in sarcina se poate executa 6,45Vca in gol pentru densitate de curent 2A/mm_patrat sectiune cupru sau 6,9-7Vca in gol pentru densitate de curent 5A/mm_patrat sectiune cupru sau daca se alege "calea de mijloc"(cea mai indicata) 6,6-6,7Vca in gol pentru densitate de curent 3,5-4A/mm_patrat sectiune cupru.

Oricum atunci cind se depaseste densitate de curent 2A/mm_patrat sectiune cupru este bine ca infasurarea de filament sa fie ultima-la vedere(la exteriorul carcasei si bine aerata ,fara sa fie acoperita de nu stiu ce izolatii...).

Pentru primar(trafo-in 220Vca...) este bine sa se mearga pe o densitate de curent 2A/mm_patrat sectiune cupru (cred ca se subintelege de ce).

 

 

..serios se poate vedea cum lumineaza filamentele la ECC-uri o fractiune de secunda pana ajung la rezistenta nominala...

Caz particular ECC83 si cam atit ,in acest caz particular producatorii tubului fac urmatoarea recomandare "In case of series supply a limiting device must be inserted in the heater circuit for limiting the current when switching on" ,as spune chiar si pentru paralel(Uf=6,3) ramine valabila recomandarea , acest tub ECC83 are probleme de apridere filament(switching on , uneori o sectiune sau alta a filamentului ECC83 se intrerupe in afara recomandari...).

[zal]

Am testat cîteva zeci de duble triode din familiile ECC81, 82, 83 şi singurele care se aprindeau mai des cu efect de bec la filament au fost cele cu anozii mici, de 11mm, deci şi cu filamentul mai scurt, de exemplu RFT, Tesla. Cele cu anozii mari, de 14-17mm, în majoritate se aprind lent. O lampă ''rece'' ar trebui să nu conducă între elemenţi. Pare o complicaţie inutilă la filamentele legate în paralel. Ptr lămpile mici se poate folosi alimentarea în cc a filamentului, eventualele rez adiţionale în serie limitează curentul.

[mișa]

Eu am observat acest fenomen la lampile uzate/pe moarte. Totusi, nu neg faptul ca anumite loturi pot avea probleme, dar eu inca nu am constatat aceasta "aprindere" la lampi noi. Am mai multe aparate de radio din anii 50-60 (lampa asta se fabrica din 1954) care au aceasta lampa in atacul finalei si a rezistat pina acum, fara nici un circut special la filamente. De asemenea, am 2 lampi ECC83 care au filamentul bun dar nu mai au emisie de loc...Ce as putea sa comentez la capitolul asta....?

[carageae]

@misa: eu am mentionat mai sus "cu traf serios" - gandindu-ma tocmai ca la radio traful e mai mic si e posibil sa fie automat rezolvata problema - pana se incarca condensatoarele de pe anodica se incalzesc si filamentele si curentul initial de pornire e mai scazut din cauza sarcinii mari pe anodica.La amplificatorul meu Philips AG-9015 am observat ca se aprind asa si lampile originale, vechi, din 62, si lampile noi. Insa acolo redresarea e cu tub, GZ34, deci consum din anodica nu prea e decat dupa ce se incalzeste tubul redresor...Poate nu am dreptate, ce spun acum e strict teoretic, nu am urmarit indeaproape fenomenul, doar am facut niste observatii la ce s-a scris mai sus, ar fi interesant de urmarit comportamentul ECC83 si pe alte aparate, eventual si in radio, dar cu traf mai mare, gen Capri/Rossini/Estonia si eventual cu redresare pe tub...nu ma pot gandi acum la un model anume, cine are stie ;)

[hpavictor]

Am mentionat metoda de pornire lenta mai sus , dar o explic mai detaliat : Trafo retea ( se presupune ca este un trafo care are infasurari pentru negativare , filamente , anodica , secundare auxiliare etc si redresarea anodica cu diode semiconductoare ) va avea in primar un circuit pentru limitarea curentului la pornire ( soft start ) adica o rezistenta in serie cu trafo , de ordinul a Ohmi sau zeci de Ohmi ( depinde la curent dorim sa limitam curentul ) , de putere , care va fi scurtcircuitata de contactele unui releu timer dupa un timp scurt , de regula cateva secunde . Prin aceasta metoda se realizeaza protectia filamentelor contra arderii la pornire , dar si limitarea curentului initial absorbit de trafo retea , care poate fi foarte mare , mai ales in cazul folosirii unui trafo de tipul toroidal de putere mare .Filamentele si negativarea vor functiona normal dupa acest timp . In serie cu circuitul secundar al infasurarii anodice se conecteaza o rezistenta de ordinul a zeci de KOhmi , care va fi si ea scurtcircuitata dupa un timp ( intre 60 - 90 secunde , dupa dorinta ) de catre un al doilea timer . Contactul acestui al doilea releu timer se monteaza in alternativ pentru a nu fi necesara folosirea unui tip special de releu , cu contacte de DC , in general mult mai scump , la care contactele se perleaza mai greu........in alternativ nu apare aceasta problema , daca releul este dimensionat corect . Prin aceasta limitare in curent se obtine o crestere progresiva a tensiunii anodice ( sincron cu ea si tensiunea G2 ) , adica formarea cond electrolitici de filtraj anodic la fiecare pornire , protectia diodelor redresoare in cazul cand folosim electrolitici de valori mari , evitarea smulgerii stratului termoemisiv al catodului ( fenomen ce epuizeaza prematur lampa si care apare atunci cand catodul este rece dar exista tensiune anodica ) etc . Chiar e simplu de inteles !Coacerea este alta socoteala , legata de pregatirea pentru prima functionare a unui tub NOS sau dupa un timp indelungat de pastrare si nefunctionare ( zeci de ani de la fabricatie ) . In general se considera suficienta alimentarea filamentului , fara aplicarea restului tensiunilor timp de cateva ore ( sau chiar zile !!! ) pentru ca getter-ul sa atraga gazele reziduale din lampa . In caz contrar este posibil sa apara descarcari in tub la prima pornire cu tensiune anodica , descarcare care poate distruge tubul sau scurteaza viata acestuia , fenomen real care apare in mod special la tuburile de mare putere . Exista chiar si recomandari ale producatorilor de tuburi ( spre exemplu EIMAC ) cu privire la aceasta metoda de " coacere " ........Trebuie doar sa le studiati ! Nu cunosc influenta asupra lampilor de mica sau medie putere , mai ales a celor alimentate in general la tensiuni mici ( pana in 600V ) , este posibil ca in acest caz sa nu fie necesara " coacerea " ! Dar de aici intervine folclorul lamparilor........Cine poate stii cat este real si cat este fantezie ?

[mișa]

La lampile de mare putere, de exemplu la asta: http://dl.dropbox.com/u/3712780/RE3XH.jpg se practica "coacerea" sau cum zic profesionistii "formarea" sau "formatarea". La lampile de mica putere, adica la cele uzuale, e suficient sa studiezi vreo mie de scheme din vremea de glorie a lampilor ca sa vezi ca nimeni nu facea temporizari si alte "coaceri". Oricum sunt convins ca peste vreo 50 de ani, "coacerea" oricarei lampi va fi considerata obligatorie datorita unor "savanti" care vor fi citati peste tot referitor la aceasta problema. "Dupa cum a spus si savantul IXULESCU prin anii 2011..."

Caragea, in vremea de glorie a lampilor nimeni nu facea trafuri subdimensionate sau supradimensionate. Pe atunci legile fizicii erau respectate de toata lumea. Poti sa studiezi sute de aparate cu lampi si nu vei gasi transformatoare fierbinti in timpul functionarii normale.