Fulie in trepte multiple

[daredan]

Samota este tot ciment refractar, adica acelasi lucru care-l gasiti la sac si pe care il puteti prepara cu apa si turna in forme. Ma gandeam la varianta prefabricate din urmatorul motiv: la varianta turnata trebuie sa urmati o procedura de temperare a cimentului turnat. Prima data trebuie lasat sa se usuce bine. Apoi trebuie uscat la temperatura mica si apoi ars la temperaturi mari. Deabia dupa aia se poate folosi. Cu elementele prefabricate se elimina aceste procedee. Ele au fost deja temperate in fabrica. Deci la ce temperatura rezista cimentul refractar turnat homemade ar trebui sa reziste si caramida refractara turnata de fabrica. Ba probabil chiar mai bine.Temperatura maxima de 1700 grade de la torta ta se obtine in varful flacarii (intr-unul din varfuri). Insa nu cred ca ar reusi sa faca chiar si intr-un spatiu inchis 1700 grade. Daca ar face, ar aparea alte proble: ar trebui un creuzet din materiale speciale pentru ca unul din fier sau inox s-ar topi la astfel de temperaturi

[alin 105]

Nu stiam ca samota este acelasi lucru cu cimentul refractar....In cazul acesta probabil e mai simplu de lucrat direct cu acele tuburi de samota.Insa imi mentin parerea ca cei 4 cm grosime sunt mici.Ar trebui folosit inca o alta izolatie pe exterior.Am cumparat mai demult o placa de izolatie din fibre ceramice (non-azbest) pt temperaturi mari (nu mai tin minte cat), utilizabila la cazane, sobe, are o oarecare elasticitate-la grosimea de 10 mm cat are sortimentul cumparat de mine se poate usor tapeta un cilindru de 300 mm in diametru.Problema ar fi de pret cam 0,5 mp au costat cc 60-70 lei. Cand m-am referit la 1700 de grade nu am presups ca in cuptor sunt 1700 de grade.Totusi in zona unde flacara e in apropierea tubului de samota....s-ar putea sa se topeasca/crape.

[philiprobz]

intr-o situatie de urgenta am gaurit o caramida ordinara de soba in care am introdus asa-zisul creuzet , unul mic ce-i drept , diametrul de 35 si inaltimea de 60. Sub el am fixat brenerul de la instalatia autogen avand "cutitul" de taiat montat si am dat drumul la treaba. In mai putin de 5 minute aluminiul pe care l-am pus in vas s-a topit si in celelalte 5 min ce au urmat am tot adaugat alumniu pana s-a umplut . Intr-o oala aruncata prin curte am pus nisip si am facut o forma cilindrica asemanatoare ca volum cu cea a creuzetului in care am topit metalul. Am turnat si a iesit un cilindru brut pe care l-am adus la forma dorita pe strung. Am tot repetat procedeul si am observat ca piesa bruta obtinuta difera la calitate dupa aluminiul folosit la topire. Prima piesa s-a prelucrat frumos la strung . Aluminiul topit provinea de la o teava folosita canda ca teava de draperie . Bun material de topit. La a doua turnare am folosit aluminiul provenit de la un hardisk . Rezultatul nu mi-a placut. A rezultat un aluminiu care incarca cutitul la strung foarte repede si aspectul general foarte urat, porozitate mare . Asadar conteaza foarte mult sursa de aluminiu. Cineva pe forum recomanda bucatile provenite de la carcasele cutiilor de viteze ale autoturismelor si altele asemenea pt ca materialul este pregatit deja pentru turnare. Nu am inteles ce inseamna asta dar pot presupune. Neexistand un subiect distinct pe aceasta tema a topirii aluminiului propun postarea aici a tipurilor de deseuri din alumniu si care sunt in general accesibile care pot fi folosite cu succes fara a intra in detalii privind compzitia chimica si continutul de magneziu. . Calitatea pe care eu personal o doresc sa o obtin de la aluminiul turnat este aceea de a nu fi casant.