Comparatie stabilizatoare: care sunt cele mai economice?

[Vizitator sorin_frumuseanu]

Milioane de multumiri celor care s-au gandit sa faca sectiunea de incepatori. In 25 de ani s-au cam strans intrebari.Pana acum am remarcat 3 tipuri mari si tari de stabilizatoare de tensiune:- cu dioda zenner (+ versiunea cu zenner + tranzistor/tranzistori)- bazate pe 78xx- bazate pe lm317.Intrebari: 1. Mai sunt si altele?2. Care dintre ele sunt mai economice?Multumiri

[radusa]

Raspunsuri:1. Mai sunt foarte multe alte tipuri si variatiuni. Cele trei enumerate, fac parte din categoria 'liniare' unde se mai pot adauga si altele ca: cu componente discrete, dar fara zennercu operationalecu alte IC specializateDar mai exista si categoria stabilizatoarelor in comutatie.2. Economic in ce sens? Cele mai mici pierderi (randamentul cel mai bun) le au cele in comutatie.

[Vizitator sorin_frumuseanu]

Exact, scuze pentru exprimarea ciudata.In sens de pierderi mici, pentru montajele alimentate la surse de putere limitata (baterii, celule fotovoltaice...).

[Mahdi]

Salut,Poate ce incerc sa iti explici acum e prea mult, dar risc.Stabilizatoarele de tensiune cele mai folosite acum sunt de doua tipuri: liniare si in comutatie. Cele limiare sunt de doua feluri: cu element regulator serie, si cu element regulator paralel. Personal nu am vazut cu element regulator paralel decat pe cela cu rezistor si dioda zenner, care sunt folosite pentru curenti mici de sarcina.Sursele liniare de putere sunt cu element regulator serie care practic poate fi privit ca un rezistor a carui valoare e comandata in asa fel incat diretenta de potential la bornele lui sa asigure o tensiune continua fiza la bornele sarcinii (consumatorului). Deci, avem o sursa de tensiune continua (pulsatorie sau nu dar cu tensiune fluctuanta) care are ca consumator doua "rezistente". Una din ele este elementul regulator si cealalta este consumatorul nostru. Ignorand energia consumata de circuitul de comanda al regulatorului Pc (puterea consumata din sursa) = Prs (puterea dusipata pe elementul regulator) + Prl (puterea consumata de consumatorul nostru).ex: sa zicem ca consumatorul se alimenteaza la 12V si consuma 1A. Deci consuma 12W.Avem la dispozitie o sursa de 24V capabila sa debiteze un curent cel putin egal cu 1A. Practic pe elementul regulator cade 12V. Asta inseamna ca pentru 12W absorbiti de consumator noi tragem 24W din sursa. Asta inseamna un randament de 50%. Facand niste calcule (in care iara putem ignora energia necesara circuitului de comanda) randamentul maxim al unei surse liniare este dat de raportul dintre tensiunea de la bornele consumatorului si tensiune sursei primare. Sursele in comutatie finctioneaza pe un prinmcipiu diferit: avem un comutator, in element ce inmagazineaza energie (o bobina sau un condensator) si un filtru. Comutatorul functioneaza in doua stari: inchis si deschis, pe care le schimba cu o frecventa destul de mare (zeci, sute de kHz). Practic singura putere disipata este cea pe "comutator" (care poate fi tranzistor sau triac/tiristor) cat timp trece din inchis in deschis si invers. De aici randamente destul de mari >85%.Lasand la o parte randamentul, sursele liniare au avantajul ca folosesc in general mai putine piese, si sunt ceva mai simplu de calculat.Sper sa nu te fi bagat in ceatza.Bafta.

[Mahdi]

Exact, scuze pentru exprimarea ciudata.In sens de pierderi mici, pentru montajele alimentate la surse de putere limitata (baterii, celule fotovoltaice...).

In cazul asta, se recomanda sursele in comutatie.

[Vizitator sorin_frumuseanu]

Excelent tutorial.Tks

[cristian2009]

Cu respectivele baterii alimentezi cumva un led sau mai multe ? Am vazut si celalalt topic.In acest caz ai nevoie de un stabilizator de curent, nu de tensiune.