Grota mea

[Vizitator]

...Zic ca poate nu are randament maxim pt ca indiferent de reglarea cantitatii de aer/gaz nu am obtinut flacara complet albastra asa cum e la aragaz...

Nu are randament, deoarece la arzatoarele cu aer insuflat, aerul trebuie sa treaca printr-o zona de "laminare", daca intr-adevar retin exact termenul din vremea cand invatam despre aceste dispozitive. In atasament, am dat informativ o fotografie dintr-un indrumar de proiectare din 1984, semnat de ing.Gheorghe Petrescu. Aerul trebuie deci sa treaca printr-o zona de "strangulare" unde isi mareste foarte mult viteza liniara. In aceesi zona se afla si orificiile duzei de gaz. Aerul, preia gazul - pe principiul ejectorului - si impreuna sunt antrenate intr-o miscare elicoidala, care realizeaza amestecul.

...Contrar asteptarilor, debitul de aer necesar e mic, altfel se stinge flacara...

Flacara se stinge pentru ca in primul rand amestecul este probabil incorect proportionat si apoi, foarte probabil, este foarte bogat in aer - lucru care explica si culoarea "rece" a flacarii. Exista un domeniu optim de dozare aer/gaz. De asemeni, aerul poate fi putin supraincalzit imediat dupa ventilator (lucru chiar recomandabil) ceea ce mareste foarte mult puterea calorica a arzatorului.

[alin 105]

...Zic ca poate nu are randament maxim pt ca indiferent de reglarea cantitatii de aer/gaz nu am obtinut flacara complet albastra asa cum e la aragaz...

Nu are randament, deoarece la arzatoarele cu aer insuflat, aerul trebuie sa treaca printr-o zona de "laminare", daca intr-adevar retin exact termenul din vremea cand invatam despre aceste dispozitive. In atasament, am dat informativ o fotografie dintr-un indrumar de proiectare din 1984, semnat de ing.Gheorghe Petrescu. Aerul trebuie deci sa treaca printr-o zona de "strangulare" unde isi mareste foarte mult viteza liniara. In aceesi zona se afla si orificiile duzei de gaz. Aerul, preia gazul - pe principiul ejectorului - si impreuna sunt antrenate intr-o miscare elicoidala, care realizeaza amestecul....

...adica un tub Venturi, da, cel mai probabil ca da, desi am gasit pe net constructii foarte simple, fara acest tub Veturi care functionau cu flacara curat-albastra.M-am mai jucat cu un al doilea ejector de gaz, de data aceasta facut integral de mine, tot fara tub veturi, dar la care am incercat nenumarate combinatii de dozare amestec, duze pornind de la 0.5 la 1.5 mm, diverse lungimi ale tevii ejectorului ,aspiratie naturala, palnie in varf de diverse inclinatii, fara sa obtin rezultate notabil mai bune.Singura omisiune era tubul Venturi bazandu-ma pe experientele concrete ale altora (culese d epe net).O sa incerc si varianta Venturi la un moment dat si o sa comunic rezultatele.

[Dan57]

ISi mai ales pune te rog o poza cu cutitul ala zburator si eventual o poza cu suprafata finisata cu el.Eu am zis din burta ca nu merge un zburator mai mare de 12 mm,asa ca as fi placut surprins sa fiu contrazis.

Imi pare rau dar pozele sunt facute cu o micuta camera web asa ca d.p.d.v. al calitatii...

[alin 105]

Arata foarte foarte bine acest cutit zburator!Zilele astea o sa fac si eu unul dupa acelasi model.Is foarte curios cum se va comporta pe masina.40 de mm la varful cutitului?Si cam la ce regimuri de turatie/materiale face fata cu acest cutit. Din ce otel e confectionat?E foarte bine finisat, dupa cate vad.

[Dan57]

Arata foarte foarte bine acest cutit zburator!Zilele astea o sa fac si eu unul dupa acelasi model.Is foarte curios cum se va comporta pe masina.40 de mm la varful cutitului?Si cam la ce regimuri de turatie/materiale face fata cu acest cutit. Din ce otel e confectionat?E foarte bine finisat, dupa cate vad.

Cutitul l-am facut pe micul meu strungulet MTB 3000, pentru freza pe care o ai si tu si pot spune ca merge destul de bine dupa parerea mea. Ideea este ca nu are 'batai" nici la viteza maxima a frezei (din cate stiu eu cca 6000 t/m). Nu l-am folosit la viteza maxima dar am frezat cu el aluminiu, bronz, alama si cel mai mult fier. Nu pot spune daca este un otel de calitate caci l-am luat din targ ca un produs semifabricat (niste bare foarte prost strunjite) dar vad ca dupa cat l-am folosit (vre-o 3 ani) inca nu s-a descentrat. Cred ca lipsa descentrari este data si de forma aleasa a cutitului, axul subtire intrand aproape total in sistemul de prindere. Dupa mine finisarea tine de...cheful si placerea meseriasului. Bafta intru realizare.

[alin 105]

Impulsionat de Dan57(multumesc de explicatii si poze!), am facut si eu un cutit zburator similar.Sant multumit de cutit si de cum functioneaza el :a: .Interesant ca iese un finisaj aproape oglinda (placuta de carbura e noua) de la prima, maxim a doua trecere.Dupa mai multe treceri , suprafata nu devine mai lucioasa, apare un finisaj similar cu solzii de peste...Singura problema ar fi mizeria care se produce dupa folosirea cutitului mai ales la turatii mari.Zboara aschiile la 1-2 m. Cutitul este facut dintr-o singura piesa, coada de prindere am finisat-o pana la luciu, incercand repetat intrarea lui in penseta.Coada are 6.02 mm, cota la care intra cu usoara frictiune in penseta. Poze:

[Vizitator]

Nu stiu cum reactionezi la critici!? Foarte multi nu le admit. Am sa risc totusi sa-mi atrag animozitati de tot felul. Sunt doua probleme mari pe care nu le-ai rezolvat cum trebuie:1 - Din ultimele doua poze, din modul cum ai asezat aparatoarea de span, rezulta ca scula aschiaza pe stanga. Daca presupunerea mea este corecta, atunci toata forta de aschiere, solicita surubul de fixare la intindere, iar in timpul procesului aderenta placutei la suprafata ei de asezare pe suport, este incerta. Acest lucru se vede si din calitatea suprafetelor aschiate. La o turatie de peste 1000 rpm, si la raza de racordare a placutei, ar fi trbuit sa obtii o suprafata aproape oglinda. Cu alte cuvinte suprafata de contact a placutei cu suportul, trebuie sa fie intotdeauna astfel pozitionata incat placuta sa fie impinsa de forta de aschiere catre aceasta;2 - raza de racordare a cozii la confluienta cu flansa, trebuia facuta mult mai mare - R5....R10, din experienta mea. Scula vibreaza si solicita intens acea zona, care asa cum ai realizat-o devine un important concentrator de eforturi. Nici nu vreau sa ma gandesc la situatia in care flansa s-ar rupe in timpul procesului de aschiere

[alin 105]

Freza lucreaza in sens orar, deci placuta se sprijina pe corpul frezei, nu pe surub...aceea nu e aparatoare de span, am frezat din corpul frezei minimum posibil (ca sa obtin o echilibrare cat mai buna la turatii mari). Coada are raza de racord cc 2 mm. Finisajul e oglinda, zic eu, asa cum reiese si din poze...aspectul de solzi dupa mai multe treceri nu mi-l explic....o sa-l mai testez la turatii diferite.

[Vizitator]

Ce sistem anti-rotire, in jurul axei surubului de fixare are placuta? Este posibil ca aspectul rugos al suprafetei sa se datoreze oscilatiilor sale libere in jurul surubului de prindere. Ar fi fost bune si niste poze de detaliu din alte pozitii. Este bun sistemul anti-rotire, de la scula lui @Dan57. Si la el insa, raza de racordare a cozii este cam mica. Iata (in atasament) ca fapt divers, un "zburator" improvizat la "urgenta zero" si una dintre suprafetele realizate. Tot conturul placii din imagine a fost prelucrat cu el. Nu este o suprafata "oglinda", deoarece s-a folosit o turatie de cateva sute rpm, din cauza dezechilibrelor. Exact nu mai stiu. Insa desi imaginea nu este de cea mai buna calitate, se poate vedea lipsa vibratiilor. Ca "autocritica", pot reprosa sculei (care foloseste un simplu maraton patrat cu latura de 12 mm) ca nu respecta regula fixarii din cel putin doua directii perpendiculare. In graba mare, nu m-am mai compicat cu o alta gaura filetata M12 perpendiculara pe cea a surubului de fixare care se vede. Intrucat improvizatia s-a dovedit utila, mi-am propus sa realizez acest lucru cu urmatoarea ocazie.

[Dan57]

... @Dan57. Si la el insa, raza de racordare a cozii este cam mica.

Din nefericire este maximul permis de freza iar inca un sistem de prindere atasat celui facut de fabricant ar fi necesitat niste prelucrari foarte precise la care nu prea am acces. Totusi "solutia" alesa de mine functioneaza (inca) destul de multumitor (bine). Oricum, sunt receptiv la orice idee ce ar duce la efecte mai bune. P.S. Freza nu permite nici un fel de excentricitati ale sculei de prelucrat din cauza dimensiunilor ei reduse, scula trebuind a fi foarte echilibrata. Orice fel de "dezechilibru" ducand la vibrati ale ansamblului (frezei) foarte mari ce nu ar permite vre-o prelucrare. Un "cutit" ca al tau nu ar putea sa functioneze niciodata pe o freza Proxxon (cateva kg.) ci pe scule cu mult mai grele.

[alin 105]

Pasul urmator pe care vreau sa-l fac este un avans automat al mesei de frezare, pe axa X.In acest sens sant interesat de idei, sugestii , propuneri.M-am gandit la un motoras de parbriz de 12 V(cu reductorul sau), sau la un grup motor-reductor de la o masina de infiletat pe acumulatori, conectat la una dintre rotile-manivela prin intermediul a doua pinioane si o curea sincrona sau multi V.Problema este ca sistemul ar presupune un mecanism de cuplare-decuplare a acestui motoras, ca sa se poata folosi avansul manual-ceva similar cu maneta de avans automat de la strung.Alte idei, mai bune? Cerinte: 1.mecanismul de avans automat sa nu anuleze posibilitatea folosirii avansului manual 2.mai multe viteze de avans (tensiuni diferite de alimentare a servomotorului?)

[Vizitator]

...Din nefericire este maximul permis de freza...

Nu este necesar contactul direct dintre flansa suportului zburatorului si penseta. Daca totusi se doreste acest contact, atunci se poate adopta solutia din imaginea atasata. Profilul canalului se realizeaza cu un cutit special pentru degajari.

[Dan57]

se poate adopta solutia din imaginea atasata. Profilul canalului se realizeaza cu un cutit special pentru degajari.

Multumesc pentru sfat, voi incerca sa fac modificarea indicata.

[Vizitator]

Pasul urmator pe care vreau sa-l fac este un avans automat al mesei de frezare, pe axa X.In acest sens sant interesat de idei, sugestii , propuneri...

Regula la realizarea sistemului de avans mecanic, al oricarei masini unelte, este aceea ca miscarea de avans se va prelua de la motorul principal - cel care realizeaza si antrenarea sculei. Daca se realizeaza un sistem de avans independent, atunci nu vor fi posibile prelucrarile cu generare cinematica, cum sunt filetele la strunjire, sau canalele elicoidale precise la frezare. In plus, lantul cinematic de avans, trebuie realizat cat mai rigid posibil, folosind angrenaje cat mai precise cu roti dintate. Sunt de evitat transmisiile cinematice prin lanturi, sau curele (inclusiv cele dintate) care nu ofera rigiditatea necesara. Alta modalitate, foarte la moda este lantul cinematic de tip CNC cu utilizarea motoarelor pas cu pas. Sistemul se raspandeste din ce in ce mai mult, insa are dezavantajul ca la frecvente ridicate si deci prelucrari foarte complexe si rapide, exista posibilitatea erorilor de numarare a pasilor. Deci, cel putin deocamdata, sistemul mecanic de avans cinematic este de preferat sistemului cinematic CNC, la procesele foarte complexe.

[alin 105]

Eu vreau sa fac o chestie simpla, nu-mi pun problema de "prelucrari cu generare cinematica".Vreau sa asigur o miscare stg -dr dintrun simplu buton.Adica invartitul din manivela sa o faca un motor, asta-i tot.