Simulari amplificatoare

[gab19]

ok...deci schema este buna din moment ce imita amplificatorul leach

[franzm]

Acum vreo săptămînă s-a discutat de schema asta. E o imitaţie de amplif Leach.

Va referiti la asta?

[daniels]

daca se poate, va rog o simulare pt schema asta http://www.bonavolta.ch/hobby/en/audio/2sk135pp.htm,

[George]

Schema avand si transformator pe iesire, eu zic mai bine sa iei legatura cu dl. Lazaroiu de la sectiunea "audio pe tuburi". Daca reuseseti sa-l convingi sa-ti faca o simulare la acea schema sunt si eu interesat de rezultate.

[daniels]

Initial acolo am pornit discutia, dar as fi off daca as cere o simulare acolo.

[George]

Am uitat sa precizez. Pe mesaj privat ma refeream sa vorbesti cu dl. Lazaroiu.

[daniels]

Am facut-o deja direct in topic, sper sa nu supar pe nimeni.

[hpavictor]

http://sim.okawa-denshi.jp/en/Fkeisan.htm

[Gh Dorian galenistul]

Nu stiu daca este nimerit sa scriu asta aici ,insa as vrea sa sa stiu daca bobina de reactie se poate atasa la amplificatorul de audiofrecventa ??

[hpavictor]

Bineinteles ca suntem curiosi  , dar sa ne arati cum intentionezi sa realizezi  acest lucru .

[Gh Dorian galenistul]

Deci nu merge intre colector si una dintre bornele de la casca ??

[validae]

Vă sfătuiesc să aveți grijă pe ce secțiune intrați totuși....nu ați nimerit unde trebuia aici.

[nelugavrila]

Salut,rog colegii sa-mi spuna daca e buna de ceva(eventual corecteze) ,schema copiata de mine dintr-o statie CHINA.Se auzea binisor,si e destul de simpla.

schema.pdf

[zal]

Schema era la modă acum 30-35 de ani, mai revine din cînd în cînd. Asta e o variantă redusă la minim.

Cond antioscilaţii ai trz prefinali sînt între b-c.

[Marian]

Oameni buni, voi cand desenati o schema nu va si uitati la ea? Notatii si valori amestecate talmes-balmes, de nu se intelege nimic...

 

Am tot zis chestia asta dar vad ca degeaba... Impedantele celor 2 intrari ale diferentialului din fata, trebuie neaparat sa fie egale, adica R2 trebuie neaparat sa aiba aceeasi valoare cu R15, este cu atat mai important cu cat tranzistorii folositi au un hfe relativ mic si diferente de cateva unitati pot duce offsetul sus sau foarte sus.

 

Tranzistorii de la diferentialul din VAS nu ar trebui sa fie acele 2N-uri, disipatia acolo nu mai este la fel de mica precum la intrare, greu de crezut ca ar rezista pe termen lung, la VAS ( toti cei 4 tranzistori ) ar trebui sa fie unii de putere medie, ceva in capsule TO126, gen BD139-140 daca alimentarile nu trec de +/-40Vcc, sau eventual MHE340-350 pentru alimentari mai mari.

 

C8 n-are ce sa caute la T... nu stiu cat de sus, compensarile in VAS se fac pe baza-colector la T3 si T4, cate 22 sau 47p ar trebui sa fie de ajuns.

 

Atentiela notatia condensatorilor, respectiv la ordinul de marime, 100m nu inseamna 100 micro farazi, ci inseamna 100 mili farazi, adica 100000 micro farazi ( 100 de mii de micro ), respectati asadar ordinele de marile care sunt in ordine descrescatoare dupa cum urmeaza:

 

-F => Farazi, este unitatea de masura pentru capacitate;

-mF => mili-farazi, 1 mili farad este mai mic de 1 000 de ori decat 1 Farad;

-uF => micro-farazi, 1 micro farad este mai mic de 1 000 000 de ori decat 1 Farad;

-nF => nano-farazi, 1 nano farad este mai mic de 1 000 000 000 de ori decat 1 Farad;

-pF => Pico-farazi, 1 pico farad este mai mic de 1 000 000 000 000 de ori decat 1 Farad;

 

 

4,7uF in paralel pe superdioda este cam mult, acolo cel mult 1uF ar trebui sa fie deajuns ( de regula se folosesc condensatori de ordinul sutelor de nano farazi ).

 

Asa cum a zis si Zal, compensarile la prefinali n-au ce sa caute intre baza si emitor, ci intre baza si colector.

 

Cam atat pentru moment.