Stabilizator pentru Anodica

[mișa]

Prea mare pericol nu e pentru ca lucrezi prin traf care limiteaza curentul. Nu e nici un pericol daca montezi corect condensatorii electrolitici. Faptul ca am zis ca "tuna" e putin exagerat, am zis mai mult in gluma in sensul ca poate se arde ceva.Calitatea condensatorilor electrolitici e o problema general valabila in special cind ai tensiuni mari de alimentare. Deci nu e o problema specifica acestui experiment.Daca cumperi componente de la firme cit de cit renumite sansele sa fie false sunt mici. Ei iti spun: asta e no name, asta e produs de X sau Y. Se feresc sa vinda falsuri, normal cit pot. Majoritatea componentelor false sunt cumparate de pe tarabe sau de pe situri dubioase. De asemenea unii incepatori dau vina pe componente daca nu le merge cite ceva.7805 e unul dintre cele mai studiate si fiabile stabilizatoare. Rar de tot gasesti cite unul ars.

[mișa]

Multi construiesc soft start cu relee pentru incalzirea filamentelor. Cel din figura are dublu rol: pentru incalzirea filamentelor si pentru incarcarea condensatoarelor. Oare asa mai apare riscul sa se tune?Tensiunea pe R1 la inchiderea releului e 10V. Cresterea cu 10V la inchiderea releului nu cred ca va arde zenerele datorita impedantei trafului si a condensatorului de 220uF care nu permite fronturi asa abrupte.L.E. Cred ca ar trebui scazuta R3 pentru a avea prin ea un curent de 15mA...Oricum ramin la parerea ca varianta din primul post (cu priza pe traf) e varianta "serioasa" a schemei.

STABI2.pdf

[adrian_pic]

misa cum ai pus R1 pentru incarcarea mai lenta a lui C3 nu trebuie sa pui la fel si pentru C2? (sa nu mai vada scurt la iesire 7805 pana cand se incarca un pic C2)

 

Prin cresterea valorii lui R3 si cu R1 de 1kohm se scade tensiunea la bornele lui R1 cand se va inchide releul. Practic o dublare a lui R3 va scadea la jumatate tensiunea pe R1 daca este nevoie.

[THOMAS]

Pentru ca suntem la sectiunea formului si ca sa nu fiu in afara topicului,as propune si eu o schema simpla de stabilizator pentru tensiunea anodica,dar cu tuburi electronice.Montajul are un riplu la o sarcina de 66mA de sub 1mV (!!!!).Montajul poate fi realizat ca pentru o sursa de laborator,marind numarul de tuburi regulatoare serie (EL34) la doua,curentul stabilizat va fi de 130mA,iar la trei tuburi curentul va de 220mA. Aceasta schema va functiona din prima,nu este complicata si cu foarte mici modificari se poate folosi cu succes in foarte multe montaje de amplificatoare. Ca element regulator serie se poate folosi orice fel de pentoda sau tetroda de putere,incusiv cele din seria BO/TV,modificand corespunzator tensiunea livrata de redresorul pentru Ug2,tensiune data de catalog pentru tubul folosit.Iar tubul EF80 poate fi inlocuit cu cele din seria 6J**(rusesti),recomandat 6J4 balon metalic. P.S nu cred ca este cazul sa explic functionarea acestui simplu montaj.

[blue]

Eu zic ca punctul forte al acestui stabilizator este diferenta mica de tensiune nestabilizata/ stabilizata iar riplul mic este doar o consecinta a utilizarii unui stabilizator liniar

[Vizitator]

@lazaroiu felicitari pentru schema !.

@blue riplul mic="consecinta"(1mV !!!)=posibil datorita "zonei incercuita verde" in giful de mai jos(un condensator bine "plasat")...

@misa a fost o gluma cind spuneam ca vreu sa fac "montaj"-stabilizator de anodica cu LM7805.

[zbodeoc]

Schema e foarte interesanta. In privinta performantelor, oare de ce s-a caznit autorul sa alimenteze G2 din infasurare separata?

[blue]

@valderama eu m-am referit la stabilizatorul cu 7805, cel cu tuburi este in regula in privinta performantelor dar este cumplit de energofag adica pt 400v/60ma/24W consuma 26W

[THOMAS]

@lazaroiu felicitari pentru schema !.

@blue riplul mic="consecinta"(1mV !!!)=posibil datorita "zonei incercuita verde" in giful de mai jos(un condensator bine "plasat")...

@misa a fost o gluma cind spuneam ca vreu sa fac "montaj"-stabilizator de anodica cu LM7805.

Multumesc pentru aprecieri,d-le ,ati remarcat excelent "contributia" condensatorului de 100nF din G1(EF80).Analizand dinamic (d.p.d.v altenativ),eventualul riplu existent in catodul lui EL34 va fi trimis pe G1(EF80) care ca va fi in anifaza cu acelasi riplu din catodul EF80,rezultanta finala va fi ca in anodul lui EF80 suma celor doua semnale in antifaza va fi zero.

 

Adevarul este ca acest montaj si in general aceste tipri de stabilizatoare merita realizate doar pentru surse de laborator (atelier),altfel mai adaugam ceva consum la amplificatoarele cu tuburi ce dorim sa le realizam......,dar pana la urma conteza asta??????

 

P.S consumul TOTAL,masurat pe alimentarea de 220V~,deci inclusiv randamentul trafului si la puterea maxima pe iesire (25W!) este de 36W !!!....

[mișa]

Eu niciodata nu am sa-mi construiesc o sursa de laborator care poate doar 60mA...Chiar si la 1KV...e piedere de timp si de bani. O sursa de laborator trebuie sa te ajute. De exenplu o sursa reglabila de 300-600V trebuie sa tina minim 1A. Chestia cu surse de 50-100mA e total inutila.Ce poti sa faci cu o sursa de 60mA? Sa alimentezi un preamplificator sau maxim un SE cu EL84 - la limita?Adica poti sa alimentezi stabilizat scheme la care nu ai nevoie de stabilizare in practica...Sursa stabilizata te ajuta in alta parte, unde chiar ai probleme...

[Depanatoru]

Nimic nu te opreste sa pui mai multe lampi in paralel daca e nevoie ... eu folosesc o sursa asemanatoare dar cu 6P45S ( cred ca va dati seama de motive ) Una singura ajunge ca sa testezi un amplificator mono PP de 100W , mai mult n-am incercat , fara semne de inrosire . Mi se pare mult mai sigura decat o sursa cu tranzistoare , lampa limiteaza curentul maxim prin rezistenta sa interna ... in cel mai rau caz se arde o mica rezistenta de 2,2ohm inseriata la intrarea montajului . Sunt excluse bubuielile specifice surselor cu tranzistoare cand cedeaza

[Vizitator]

Principiul foarte eficient de eliminare a riplului-Lazaroiu din schema , se poate aplica unor tranzistoare FET (in aceasta situatie dispare "problema curentului invocata") deasemeni daca vreti poate fi inlocuit numai tubul EL34 cu un FET de putere (minime modificari in schema) astfel numai radiatorul elementului regulator serie(FET) va mai limita oarecum puterea/curentul...

Ar mai trebui facuta o mentiune pentru schema Lazaroiu si anume infasurarea de filament-distincta a tubului EL34 trebuie decuplata la catodul acestui tub(borna + de iesire).EF80 necesitind la rindul sau infasurare separata filament ,cu alte cuvinte sint necesare doua infasurari filament dintre care una (EL34) foarte bine izolata.

[mișa]

Depanatoru, daca vorbim de surse de laborator, eu mi-am facut o sursa reglabila pina la 500V 3A folosind 10 surse LM2576HV-ADJ in serie, alimentate din 2 trafuri fiecare cu 5 secundare izolate corespunzator. (nu au incaput 10 secundare cu izolatie buna intre ele pe un singur traf) Poti sa o tii in scurt cit vrei ca nu tuna.

( http://www.datasheetcatalog.org/datashe ... 6cadyy.pdf fig.15)

Aparatul l-am construit ca in schema bloc din PDF. Pe bord am 5 potentiometre (duble) si 5 iesiri de sursa (10 borne) pe care le pot lega in serie sau le pot folosi independent. De asemenea am 5 afisoare de tensiune. Limitare reglabila de curent nu am pus. E posibil sa montez in viitor.

Cam asta numesc eu o sursa de laborator. (nu se incalzeste, tine la scurt, ce mai...e aproape indistructibila. Ce sa fac, deformatie profesionala)

Pentru chestii din astea degeaba cauti pe net...Trebuie sa le gindesti singur.

sursar.pdf

[mișa]

Inca ceva: Asta e sursa de laborator, nu alimentare pentru anodica la scule Hi-End asa ca nu va legati de faptul ca e in comutatie. (Oricum are mai mic riplu decit multe surse Hi-End )In schema bloc de mai sus, am pus o borna in plus din cauza vitezei de desenare...(am desenat-o brusc , numai ca sa o pun pe forum...)

[blue]

Pai daca are riplul asa de mic de ce sa nu fie folosita si in aparatura hi-end ? Exact tipul acesta de sursa l-am incercat si eu si nu am dedectat nici o urma de zgomot, practic se comporta mai bine ca un LM 317 SGS, sint satul de tot felul de filozofii audiofiole legate de prezenta semiconductorilor intr-un amplificator cu tuburi si daca nu sint calea de semnal a acestora eu zic ca i-si fac treaba foarte eficient...Am un alimentator cu un fet japonez de 150w si scoate 60-350v/200mA fara probleme , practic in cinci ani nu sa defectat de loc iar protectile sint minime adica o siguranta si un tranzistor pt supracurent, riplul in sarcina maxima este de 8mV iar incalzirea este rezolvata cu un comutator pt prizele infasurarii secundare alese in asa fel incit sa mentina tensiunea de balast constanta la variatile de tensiune stabilizata, foarte simplu !