philiprobz Postat August 7, 2011 Partajează Postat August 7, 2011 Dupa cum reiese si din titlu este vorba de un motor de la pompa de apa a unui strung sn 402 as dori sa stiu in primul rand ce putere are acest tip de motor si cum il pot folosi la 220V pentru alta intrebuintare . Atasez poze cu legaturile actuale si tablita aferenta ,poate un binevoitor "traduce" parametrii de pe ea si as dori sprijin pentru a modifica aceste legaturi pentru a functiona la 220 V . Am cautat pe forum si slava domnului am obs ca sunt foarte multe informatii dar cu mult peste puterea mea de intelegere . pana acum am apelat la meseriasi dar as dori sa inteleg si sa fac eu insumi legaturile la motor. Cu condensatorii optez pentru varianta cu tatonarea pt a ajunge la valoarea necesara dar mai intai trebuie sa stiu cum leg acest(i) condensator(i) . Dupa cum se observa sunt sase borne trei pe o parte care formeaza o punte fiind legate intre ele si trei pe alta independente ,fiecare fir avand un "inel" de o alta culoare : maroniu , negru si albastru . deci cum leag aceste fire pt a functiona in conditiile dorite . E adevarat ca ce vreau eu e un fel de "mura'n gura" si daca ignoranta mea deranjeaza imi cer scuze in avans dar nu doresc altceva decat sa invat si nu sa deranjez. multumesc . Link spre comentariu
mkreszan Postat August 7, 2011 Partajează Postat August 7, 2011 Motorul are 150W. Leaga bobinele in configuratie triunghi Link spre comentariu
philiprobz Postat August 7, 2011 Autor Partajează Postat August 7, 2011 multumesc ,cred ca am inteles. Link spre comentariu
en Postat August 7, 2011 Partajează Postat August 7, 2011 Aici gasesti explicatii in detaliu despre functionarea unui motor trifazat in regim monofazat. Link spre comentariu
philiprobz Postat August 7, 2011 Autor Partajează Postat August 7, 2011 da am studiat schema asta inainte dar la reprezentarea bornelor am facut o confuzie plus ca apare si un condensator de pornire. acum m-am lamurit si multumesc pentru raspunsuri. cei 150 w se obtin in regim trifazic iar la 220 banuiesc ca se aplica aceeasi regula in care ramane doar 60% . Link spre comentariu
mihaighe Postat August 7, 2011 Partajează Postat August 7, 2011 da am studiat schema asta inainte dar la reprezentarea bornelor am facut o confuzie plus ca apare si un condensator de pornire. acum m-am lamurit si multumesc pentru raspunsuri. cei 150 w se obtin in regim trifazic iar la 220 banuiesc ca se aplica aceeasi regula in care ramane doar 60% .Are axul lung asa ca daca faci filet si 2 flanse poti face un polizor mic din el. Link spre comentariu
Vizitator Postat August 7, 2011 Partajează Postat August 7, 2011 ...Are axul lung asa ca daca faci filet si 2 flanse poti face un polizor mic din el.Nu este de dorit ca un polizor sa aiba sarcina (piatra) departe de lagar. Intrucat polizorul este puternic solicitat prin momente mari de rasturnare, atunci cand se apasa cu piesa de polizat in piatra. Momentul de rasturnare va fi si mai mare daca piatra se amplaseaza departe de lagar, conform unor legi fizice legate de parghii. Deci unui asemenea motor nu este recomandabil sa i se dea utilizari de acest gen. Link spre comentariu
mihaighe Postat August 7, 2011 Partajează Postat August 7, 2011 ...Are axul lung asa ca daca faci filet si 2 flanse poti face un polizor mic din el.Nu este de dorit ca un polizor sa aiba sarcina (piatra) departe de lagar. Intrucat polizorul este puternic solicitat prin momente mari de rasturnare, atunci cand se apasa cu piesa de polizat in piatra. Momentul de rasturnare va fi si mai mare daca piatra se amplaseaza departe de lagar, conform unor legi fizice legate de parghii. Deci unui asemenea motor nu este recomandabil sa i se dea utilizari de acest gen.Are axul de 18 mm deci destul de gros ,si cand m-am referit la polizor m-am gandit ca avand piatra mai departe de lagar poate sa se foloseasca mai usor da ambele fete ale ei.Cat despre solicitari in lagar nu or sa fie probleme tinand cont de puterea mica a motorului (mai putin de 100w in 220v ).Prin ani 80 am avut un astfel de polizor si nu au fost probleme cu el dar are putere mica si nu prea va putea folosi piatra mai mare de 125 mm. Link spre comentariu
Vizitator Postat August 7, 2011 Partajează Postat August 7, 2011 ... poate sa se foloseasca mai usor da ambele fete ale ei...O alta greseala care se face in mod curent, uneori chiar si de catre cunoscatori. La pietrele de polizat normale nu se utilizeaza fetele laterale. Exista riscul real al spargerii pietrei si in plus solicita rulmentii motorului la sarcini axiale. Link spre comentariu
gcom61 Postat Octombrie 8, 2011 Partajează Postat Octombrie 8, 2011 ... poate sa se foloseasca mai usor da ambele fete ale ei...O alta greseala care se face in mod curent, uneori chiar si de catre cunoscatori. La pietrele de polizat normale nu se utilizeaza fetele laterale. Exista riscul real al spargerii pietrei si in plus solicita rulmentii motorului la sarcini axiale.Dupa mai bine de o luna,citind aceste randuri,doresc sa fac o precizare strict la posibilitatea de a poliza folosind lateralele pietrelor la polizoare.Pentru a elimina riscul spargerii,cum sa si spus,polizoarele trebuiesc echipate un pic diferit si anume pe o parte a pietrei se inlocuieste[saiba] cu garnitura de carton,cu o flansa cu diametrul 75% din diametrul pietrei si garnitura de carton pe toata suprafata,iar pe partea opusa se foloseste saiba originala cu garnitura de carton.Acest tip de polizor era folosit (facea parte )la o masina de ascutit ,unde translatia(miscarea cutitului)era manuala.Practic ,cutitul de ascutit era fixat intr-un dispozitiv pe o masa glisanta,actionata manual. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 8, 2011 Partajează Postat Octombrie 8, 2011 Exista un motiv foarte temeinic, pentru care pietrele disc nu sunt utilizate pe fetele laterale. Acest motiv este rezonanta mecanica axiala a sistemului. Exista un anumit diametru mergand de la periferie catre centrul pietrei, pentru care sistemul intra in rezonanta la turatia nominala - daca sarcina se aplica pe acel diametru. La aceasta se mai adauga si vitezele liniare din ce in ce mai mici, catre centrul pietrei si deci la un moment dat nu piatra va aschia in piesa metalica, ci invers. Pentru ascutirea sculelor cu partea frontala a pietrelor, se folosesc asa-numitele pietre-oala, la care este strict limitata portiunea frontala de utilizat. In plus rezistenta mecanica a acestor "oale", este mult sporita de forma lor specifica. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 9, 2011 Partajează Postat Octombrie 9, 2011 Cer aprobarea colegului @philiprobz, initiatorul acestui topic, sa putem discuta aici si despre pompa de apa propriu-zisa a sistemului de racire al strungurilor. :confuz1 Link spre comentariu
en Postat Octombrie 10, 2011 Partajează Postat Octombrie 10, 2011 Pompele de racire construite pana in 1990, sunt depasite si grosolane. Se gasesc azi o multime de pompe chiar si second hand; pompe cu debit variabil, silentioase, unele cu autoamorsare. Eu am inlocuit pompa originala de la SN320, cu o pompa de la o masina de spalat,asta pana o sa gasesc alta mai buna si mai performanta. Link spre comentariu
philiprobz Postat Octombrie 11, 2011 Autor Partajează Postat Octombrie 11, 2011 cu cea mai mare placere mai ales ca ma intereseaza posibilitatea inlocuirii turbinei -cred ca e termenul corect, care la demontare s-a facut praf ca si cum ar fi fost facuta din nisip Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 11, 2011 Partajează Postat Octombrie 11, 2011 Turbina... ...la demontare s-a facut praf ca si cum ar fi fost facuta din nisipTurbinele pompelor centrifuge moderne, sunt facute din materiale sinterizate moi. Datorita sinterizarii in matrite, la presiuni si temperaturi mari, sunt necesare foarte putine prelucrari ulterioare. Ele sunt usor prelucrabile prin asciere si rezulta un span granular, asemanator celui de fonta. Trebuie insa ferite de socuri la montare si demontare, intrucat sunt la fel de casante ca si fonta. Incearca sa procuri o turbina de la pompele de apa auto, sau de la tractoare, care sa permita prin prelucrare adaptarea la pompa strungului. Daca nu reusesti, este posibila si o constructie sudata. Butucul turbinei facut separat la strung din materiale recuperabile. Paletii se vor realiza din crampeie de tabla de 3...4 mm grosime, dupa forma celor originali si se vor fixa prin cateva hafturi de sudura pe butuc. Se va incerca si o echilibrare statica prin gauri date in butuc, astfel incat butucul fixat pe un dorn usor, bine centrat si prins intre varfurile strungului cu posibilitatea de rotire libera, sa ramana in echilibru, in orice pozitie ar fi asezat.In alta ordine de idei. SN320-ul meu, l-am achizitionat fara pompa de racire. Am motorul si capacul de jos de la turbina. Marea mea rugaminte, este ca unul dintre utilizatorii de SN 320, sa pozeze din mai multe pozitii corpul pompei. Ar fi si mai bine, daca la pozele facute s-ar putea atasa niste cote. Dar merge si fara ele. Am avut ocazia sa achizitionez o pompa de racire completa, insa criza impreuna cu niste credite agasante, ma impiedica sa disponibilizez sume egale sau mai mari de 100 lei. Asa incat, in final, m-am hotarat sa incerc sa fac singur corpul pompei (in constructie sudata) precum si turbina. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum