Sursa in comutatie cu tuburi cu vacuum

[RockDok]

Dupa cum spune si titlul subiectului sint interesat sa construiesc o sursa in comutatie cu tuburi cu vacuum. Pornesc de la ideea unei scheme din genericul "Tesla coil" cu tuburi. Sint si niste tuburi denumite tiratroane dar din pacate nu am de unde sa fac rost de acestea si voi incerca ceva cu tuburi din seria PL dedicate FIT in televizoarele cu tuburi. Oricare dintre variante impun asigurarea unei tensiuni de filament. Schema modulului care ar trebui sa faca acest lucru este atasata. Am inceput verificarea montajului fara reactia Pt1+optocuplor precum si fara dioda zenner D1 precum si cu semireglabilul P1 legat direct la terminalul 2 al Tc1. In aceste conditii fara C7 obtin elegant 25V pe sarcina bec 220V/40W.In momentul in care adaug C7 in montaj (100 micro/400V si nu 1000 micro cum am specificat in schema) acesta se comporta ciudat, parca autooscileaza si nu raspunde cum trebuie la reglajul P1. Este instabil si daca leg P1 direct la L.Am atasat schema la care reactioneaza reglajul.

[Vizitator smilex]

Condul de 1000u se incarca la varful tensiunii si deschide opto care fura din curentul de incarcare necesar condului ce amorseaza diacul. Ar tine ca principiu, dar opto sta deschis si fura in continuare pana la descarcarea condului de 1000u. E normal sa apara instabilitate. Eventual poti pune o bobina de min 50mH (sau poate mai mult) dupa redresare si pui condul dupa ea. Dioda zener trebuie sa dispara, strapungerea ei face ca tiristorul sa debiteze pe scurt. Bobina introdusa va media tensiunea, ai putea obtine stabilitate. Triacul se comanda in faza, exista CI specializate dar pentru Vcc bun, nu cred ca scapi fara o bobina, si cu intrefier - lucreaza in pulsatoriu.Ceea ce faci este deosebit de periculos din punct de vedere al securitatii. Mult mai cinstit ar fi un traf sau chiar un mic smps flyback construit sau modificat (sunt ieftine, recomand modificat).

[RockDok]

Prima schema de mai sus este "de studiu" nu am incercat-o doar a doua functioneaza. Daca ii adaug condensator "autooscileaza". Am ajuns si eu la concluzia ca imi trebuie un integrat specializat. Daca ar functiona intreg montajul, adica toata sursa, ar fi separata de utilizator prin intermediul unui traf de ferita asa ca nu ar fi nici un pericol. Dioda zenner trebuie sa protejeze filamentul tubului la cresteri accidentale de tensiune caz in care siguranta F2 se arde si astfel se intrerupe alimentarea acestuia. Un tiristor este mai usor de comandat si dupa acesta am deja tensiunea redresata chiar daca imi lipseste o semialternanta lucru ce nu ar trebui sa fie deranjant pentru filamentul unui tub drept care ma voi gindi la o schema cu tiristor.

[Vizitator smilex]

Variatia de tensiune are loc deoarece timpii de amorsare a tiristorului bidirectional (triac) nu sunt identici. Un CI specializat va rezolva oarecum asta.Ce zici de un flyback de 6V/4A (cam 90x40mm) cu 18lei + 7lei taxe postale? Nu merita sa te chinui, exceptand desigur satisfactia reusitei personale.

[RockDok]

Ar fi si asta o varianta dar pina atunci voi incerca si cu un tiristor. Iar ca sa cumpar un flyback ar fi chiar de risu' lumii nu de alta dar am facut vreo doua trei pina acum. Obiectivul urmarit este sa construiesc un smps cu tuburi.Ma gindesc la schema atasata.

[RockDok]

Am incercat varianta cu tiristor, fara condensatorul C7 se comporta bine adica am posibilitatea sa reglez tensiunea de iesire incepind de la 4V. O experienta neplacuta am avut atunci cind desi am reglat tensiunea de iesire la 25V atit cit este necesar pentru filamentul PL36 la porniri succesive am avut un salt pina la aprox. 80V ceea ce a dus la evaporarea filamentului odata cu increderea mea in acest mod de amorsare atit a tiristorului cit si a triacului. Desi fenomenul a disparut dupa ce am adaugat R6 (sau nu am mai apucat eu sa constat) tot nu sint incintat de montaj fiindca in momentul in care adaug C7 montajul o ia razna, becul din sarcina pilpie, clipeste din cauza unor salturi haotice de tensiune. Parca vad ca tot la un mic SMPS ajung ce sa lucreze la startup si sa dea tensiunea de filament si o tensiune de vreo -100V la citiva mA de care mai am nevoie. Dupa amorsare SMPS-ul poate fi oprit, tensiunile fiind furnizate de catre montajul principal, un TOP246 va fi numai bun pentru asa ceva.

[Vizitator smilex]

Da, la flyback cu tine. TOP246 e scump, daca ai piesele, fa-l. Daca il cumperi, mai bine optezi pentru ce ti-am sugerat, iesi mult mai ieftin. Cele ietine de vanzare sunt cu 3843+MOS. Se pot modifica usor (am modificat zeci, inclusiv prin rebobinare), se pot extrage din carcase si monta langa (pe) montajul facut.

[RockDok]

Un exemplu de sursa smps pe care am proiectat-o (cu un pic de inginerie inversa) pentru alimentarea unui amplif cu lampi, functioneaza de mai bine de 6 luni fara menajamente. TOP-uri am citeva si m-am mai jucat cu ele. Din pacate sint bune doar la obtinerea tensiunilor de filament nu si a tensiunilor anodice uzual peste 250V.

[Vizitator smilex]

Felicitari pt. sursa, e complexa. S-ar putea obtine ambele tensiuni din acelasi traf. Daca-mi amintesc bine, TOP249 poate pana la 250W. Nu vad impediment pentru obtinerea de tensiuni mari cu TOP.

[RockDok]

Sigur se poate obtine, am atasat schema. Si aceasta functioneaza de mai multe luni. Din pacate nu pot regla fin Ua fiindca stabilizarea se axeaza asupra celor 6.3V pentru filament. De asemenea Ua apare in acelas moment cu Uf, este indicat sa apara dupa ce catozii lampilor ajung la temperatura de lucru. Am incercat de m-am plictisit sa obtin peste 150V cu TOP, ii intra protectia in lucru si nu porneste decit fara sarcina si condensatori de filtrare mici in secundar.

[Vizitator smilex]

Hei, am mai vazut schema! Cea cu 3842 iti merge bine? Ce te nemultumeste la ea?Pentru TOP, iti trebuie unul de curent mai mare (248, 249) ca sa nu fie influentat de incarcarea condurilor.

[RockDok]

Cu un TOP mai mare am sa ma distrez de abia dupa ce incerc sa fac un smps cu lampi. Ce ma deranjeaza la un singur traf, ca este cu 3842, ca este cu TOP sau orice altceva am spus mai sus:"Din pacate nu pot regla fin Ua fiindca stabilizarea se axeaza asupra celor 6.3V pentru filament. De asemenea Ua apare in acelas moment cu Uf, este indicat sa apara dupa ce catozii lampilor ajung la temperatura de lucru."Pentru smps-ul cu lampi, am sa lucrez pentru inceput cu un PL500, voi face un mic smps cu TOP246 pentru filament si -100V necesar pentru g1 a tubului.

[Vizitator smilex]

Poti pune o temporizare pentru Ua. Citirea se poate face tot de pe Ua sau filamentele se pot inseria, va fi o alta tensiune, mai mare, cu reglaj mai precis, de pe care se poate face citirea cu opto.Chiar si asa, reglajul e dificil, dar cred ca tensiunea Ua e destul de stabila. In serie cu P2 poti monta un reglabil de 1k pt. fin.

[RockDok]

La dual smps (prima din schemele atasate mai sus) 555-ul se ocupa de a porni ramura de Ua dupa vreo 30 de secunde. Legarea in serie a filamentelor nu este agreata, chiar greu de realizat, aproape imposibil daca filamentele au consumuri diferite. Problema nu se pune in sensul ca nu as fi multumit de felul in care lucreaza schemele prezentate mai sus, tin neaparat sa fac un smps cu lampi fiindca se incadreaza in "linia" amplificatoarelor cu lampi. Interesant acum ar fi niste scheme de astabile cu lampi cu posibilitatea de reglare a factorului de umplere si/sau a frecventei. Si ceva scheme cu tiratroane ar fi bine venite fiindca internetul nu prea abunda de asa ceva.

[RockDok]

Am gasit modalitati de reglare a factorului de umplere si a frecventei. Acum va trebui sa ma hotarasc ori pentru un push-pull cu frecventa variabila ori un flyback cu factor de umplere variabil. De fapt cred ca voi incerca un flyback cu un PL36 si drver 2xEF86.

Sursa: http://www.radarpages.co.uk/theory/ap33 ... h6p116.htm