Strung SP80

[radu cnc]

Salut,La ce pecizii de prelucrare discutati sunt numai chestiuni teoretice.Ma indoiesc ca cineva de pe acest forum sa realizeze prelucrari la precizie de miime mai ales in regim home made. Eu unul nu am reusit precizii mai mici de 0.01mm, si asta cu dispozitive de calitate si scule pe masura.Cu stima.

[Vizitator]

...La ce pecizii de prelucrare discutati sunt numai chestiuni teoretice...

Asa este. Asta incerc si eu sa evidentiez. Eu am nominalizat mai sus, doua tipuri de erori importante. Sculele, dispozitivele de lucru, mijloacele de masura si control, sunt alte surse importante de erori. De aceea preciziile de sub 0,01 mm se obtin in conditii de prelucrari speciale. Dadeam in mai multe raspunsuri pe diferite topic-uri, unele sugestii de imbunatatire a preciziei prin rodare manuala, sau sebaruirea plana insotita de tusare. Aceste doua procedeie, precum si altele, pt creste substantial precizia unui produs. Ele insa sunt asa dupa cum spuneam, procedeie costisitoare si ingloband un mare efort creativ si de aceea sunt foarte scumpe. Nu ne vom apuca sa rodam manual un lagar cu fusul arborelui corespunzator, decat atunci cand necesitatile o cer in mod pregnant. Undeva dadeam un exemplu de repunere in parametrii prin operatiuni speciale de rodare manuala a sistemului mecanic al unui accelerometru elvetian, utilizat la verificarea de precizie a zgomotelor la rulmenti. Cheltuielile de inlocuire a unui asemenea dispozitiv , fiind foarte mari, justifica in mare masura eforturile speciale de reconditionare. Repunerea in parametri a unei masini-unelte, este alt exemplu unde se justifica aceste eforturi. Avem pa un alt topic, marturia colegului @mkreszan, care a efectuat o operatie de planare manuala a ghidajelor, ca sa compenseze inlocuirea saniei originale a strungului. Operatia a avut succes, precizia masurata - probabil cu mijloace normale de control - fiind mai buna de 0,01 mm.

[Dan57]

Sculele, dispozitivele de lucru, mijloacele de masura si control, sunt alte surse importante de erori. De aceea preciziile de sub 0,01 mm se obtin in conditii de prelucrari speciale.

Sunt intru totul de acord cu cele scrise mai sus si in restul mesajelor privind capacitatea de prelucrarea in regim de casa la precizii mai mici sau chiar egale cu 0.01mm. Totusi o scula de masura performanta poate scoate in evidenta precizia unei masurari la limita inferioara a domeniului. De exemplu altfel masori 0.01 mm cu un micrometru ce masora sutimi comparativ cu altul care masoara miimi. Intradevar si calitatea masurari depinde de calitatea si performanta instrumentului de masura. Probabil este interesanta si chiar necesara o discutie avand subiect instrumentele de masura si control. Se tot vorbeste despre precizii mari dar marea majoritate "suferim" in necunoastere privind acest domeniu.

[radu cnc]

Salut,As dori cei care poseda aparate de masura foarte performante sa ne arate si noua poze ca sa vedem ca nu de alta eu unul nu cred pana nu vad.Si eu am scule foarte bune dar vreau sa le vad pe ale altora daca se poate.Cu stima.

[daredan]

Dragii mei, despre SP80 mai are cineva ceva de zis???? Apreciez astfel de discutii si chiar ma gandeam ca ar fi necesar un topic dedicat metodelor de prelucrare si masurare. Insa, daca exista interesul pentru acest subiect, rog pe cei cu experienta necesara sa deschida un topic separat.Din pacate deschiderea topicului SP80 nu a avut rezultatul scontat deoarece vad ca nu exista cunoscatori ai acestui strung printre utilizatorii acestui forum. Daca se crede de cuviinta cer inchiderea acestui topic. Multumesc si numai bine!

[philiprobz]

de unde ai cumparat strungul ? as dori sa achizitionez si eu unul dar observ ca pe net sunt destul de putine . are idee cineva pe unde au fost folosite preponderent aceste strunguri ca sa stiu pe unde sa caut si eu .

[daredan]

Am cautat destul de mult pe net si am dat anunturi de cumparare pe multe forumuri... Pana la urma am gasit un anunt de vanzare de anul trecut. Cand am sunat, omul nu-l vanduse. Problema a fost ca a trebuit sa fac aproape 1000km ca sa-l iau.Din pacate se pare ca nu mai exista bijuterii de astea. Cand intreb prin targuri pe cei care vand piese pentru strunguri, toti spun acelasi lucru: "Am avut si noi la intreprindere dar le-au dat la casat. Acum nu mai gasesti decat poate pe la fier vechi."De folosit au fost folosite cu precadere la mecanica fina. In principiu fiecare intreprindere avea asa ceva in dotare. Dar daca s-au casat toate... nu stiu unde mai poti gasi. Succes totusi.

[Vizitator]

Inainte de 1990, strungurile SP80 erau in dotarea tuturor laboratoarelor metalografice ale intreprinderilor procesatoare. Erau folosite la prelevarea probelor de span. Din cate stiu eu, era produs de SARO Targoviste.

[daredan]

Probabil si la Targoviste. Ce este sigur, al meu este fabricat la Arad.

[Vizitator]

Intr-un catalog de "ramura industriala" editat de "centrala" TEHNOIMPORTEXPORT pentru una din expozitiile "EREN", inainte de 1989 figura ca producator SARO Targoviste. Este posibil insa sa fi fost vre-o greseala de editare. In ce an este fabricat SP80-ul tau?

[daredan]

In 1987. Probabil sa fie facut pe bucati si asamblat la Arad?!?

[daredan]

Am procurat un nou motor de 370W la 220V insa nu face fata la strunjit in fier. Daca bag in span mai gros se opreste. Urmeaza sa pun un motor de 750W tot la 220V.Acum vreau sa adaptez un universal de 100 in locul celui de 80 si pentru asta am prelucrat un disc cu grosimea de 20mm si diametrul de 100mm. Initial am prins piesa in universalul de 80, piesa avand o gaura interioara de 40 (fiind o fosta flansa de instalatii). Dupa aceea m-am gandit sa dau trei gauri filetate la interior M6, sa dau jos universalul de 80 si sa prind flansa pe platou. Asa am centrat totul pe platou. Problema pe care o am este cum sa centrez cele trei gauri de prindere a universalului de 100 pe noul platou?!? Am prelucrat un sant corespunzator circumferintei pe care se afla gaurile, am dat gauri de 8 si sanfrenat pentru ingroparea capului suruburilor insa la prinderea universalului am vazut ca acesta este descentrat axial cu aproape 0,5mm. Cum ar trebui sa procedez?Ca sa intelegeti lipsa mea de cunostinte in ale prelucrarilor prin aschiere (de unde nevoia de informatii si participarea pe forum), pana acum nu stiam ca la cutitele videa nu trebuie folosita apa pentru racire atat la ascutire cat si la prelucrare. Eu le raceam cu apa si nu eram deloc multumit de faptul ca nu taiau bine, cel putin in comparatie cu cutitele din otel rapid. Intre timp am aflat ca vidia se fractioneaza prin racirea brusca si de aceea nu pastra varful de taiere. Acum am cumparat un disc diamantat de la chinezi (40RON) si am reascutit cutitele. Urmeaza sa le testez in span sa vad daca mai sunt bune. Ce mai vreau sa spun este ca piatra diamantata este extraordinara, musca din vidia de minune. Mai bine decat cu piatra vidia normala.

[Vizitator]

...Problema pe care o am este cum sa centrez cele trei gauri de prindere a universalului de 100 pe noul platou?!?...

Dupa cate stiu eu, gaurile filetate sunt prevazute in universal. In flansa se dau gauri de trecere, cu lamaje pentru ingroparea capetelor suruburilor. Ca atare vei proceda in felul urmator. Iei o creta si o pisezi marunt, sau daca ai niste var praf. Torni cate o cantitate nu prea mare in cele trei gauri filetate, infundate ale universalului, dupa ce le-ai sters bine si le-ai uscat cu aer instrumental. Universalul va avea bacurile dmontate si se va aseza cu gaurile in sus pe o suprafata dreapta orizontala. Iei flansa (nu am inteles daca are si coada CM, sau nu) o stergi cu o carpa partial imbibata in ulei peste fata de asezare in contact cu universalul (nu este nevoie sa trasezi circumferinta pe care se dau gaurile). Introduci flansa cu umarul special de centrare in universal si o bati cu un ciocan, pana suprafetele universalului si ale flansei vin in contact. Intorci tot ansamblul cu 180 de grade (cu universalul in sus) si bati usor cu ciocanul, astfel incat praful de creta sa cada pe flansa. Intorci din nou ansamblul cu universalul in jos si faci aceeasi operatie, dupa care cu o dalta mai mica, un ciocan si eventual un levier, separi din nou flansa de universal. Dupa ce ai demontat-o, vei constata ca pe suprafata flansei au ramas trei urme circulare de praf de creta, care s-au "lipit" de stratul superficial de ulei depus odata cu stergerea ei cu acea carpa semi-imbibata. Fixezi flansa intr-o menghina cu cele trei urme in sus si cu mare atentie insemni centrele gaurilor cu un cherner ascutit si un ciocan. Faci apoi toate gaurile si lamajele necesare la o masina de gaurit de banc, sau chiar si cu una de mana. Recomandabil este insa ca flansa sa aiba coada de CM3, csau CM2 (nu stiu exact) pentru fixarea in arborele strungului, iar prelucrarea flansei sa se faca fixata fiind in acesta.

[daredan]

Da, gaurile din universal sunt filetate iar cele din flansa sunt doar de trecere pentru suruburile de fixare. Insa eu nu prind flansa pe arborele strungului deoarece nu am capacitatea de a executa filetul respectiv. Eu vreau sa prind flansa pe platoul existent deja la universalul de 80 si care are deja gauri de trecere pentru suruburile M6 pentru fixarea universalului de 80. Dau jos universalul de 80 de pe platou si pe el prind flansa care este defapt platoul universalului de 100. Gaurile (pentru prinderea universalului de 100) le-am nimerit (formeaza un triunghi echilateral) insa se pare ca nu sunt tocmai centrate pe axa.

[mihaighe]

Poate te ajuta aceasta documentatie de la universale.

universale_strung.pdf