carageae Postat Iulie 1, 2011 Partajează Postat Iulie 1, 2011 Am intalnit de cateva ori configuratia asta si nu prea inteleg cum functioneaza si daca intr-adevar merita. Nu sunt adeptul opiniilor de pe net ca baza de studiu, dar documentele la care fac referire vorbesc despre experimente realizate in practica. Una din surse e asta: http://home.alphalink.com.au/~cambie/EL36.htm e a doua schema prezentata - si mai trebuie sa fie cel putin una, voi reveni cand dau de ea in documentele mele, nu o mai gasesc pe internet. Era parca cu finale EL83, nu imi amintesc. Nu stiu daca nu era in discutie acolo si conexiunea supertrioda, o alta varianta exotica de conectare a tuburilor in audio. Vad ca a inceput o discutie si aici: viewtopic.php?f=28&t=88176&start=75 poate ar fi bine sa se continue discutia aici - eu as avea in vedere in primul rand tuburile care nu sunt uzual folosite in audio, dar ar fi interesant daca aduce ceva bun si folosirea tuburilor consacrate audio in acest regim. Din ce am inteles ar fi recomandat cuplajul galvanic in aceasta varianta, deoarece atacul pe G2 se face cu curenti de grila, deci nu mai avem o impedanta asa de mare la intrarea tuburilor finale. Pe mine nu m-ar deranja devierea discutiei si spre atacul cu J-FET, am facut rost de niste BS107A cu care o sa incerc ceva interesant. Mi se pare interesanta realizarea amplificatoarelor hibride sub aspectul reducerii gabaritului general in conditiile pastrarii sunetului de tub+trafo de iesire... Pentru amatorii de expuneri teoretice am intalnit si un exemplu de conexiune trioda cu atac pe ecran... http://www.diyaudio.com/forums/tubes-va ... -25e5.html Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 2, 2011 Partajează Postat Iulie 2, 2011 Tom Schlagen un domn si la propiu si la figurat , acum http://oi56.tinypic.com/ndmvwx.jpg pentru o translatie a dreptei de sarcina stabilita de acest domn(3k3) foarte aproape de hiperbola de disipatie maxima desigur trecind la negativare g1(-20V) automata pentru stabilitate ia0 avind in vedere Pda , probabil Rc=280-290Ω/3w decuplata in ac desigur Ea va fi un 325-330V astfel incit sa mentinem Ea_c(anod_catod)=300V considerind o cadere de 5-10V pe Rcc_primar pastram Eg2_C(grila2_catod)=150V in repaos insemnind Eg2_masa in repaos circa 170V ,observam ca Po creste Po=6,3W ,chiar si atacul g2 va fi/ramine oarecum simetric. Blue fiind cel mai aproape de a incerca solutia Tom Schlagen sau derivata ei , sau orice alte solutii derivate din Tom Schlagen PL36 atac g2 (o rezistenta in catod PL36 nu va crea probleme puterea disipata pe aceasta rezistenta fiind mica circa 1,5w dar va mentine stabil ia0 mai ales in situatia Pda la limita). Link spre comentariu
blue Postat Iulie 2, 2011 Partajează Postat Iulie 2, 2011 Eu zic ca modulatia pe G2 este interesanta prin faptul ca se poate cupla galvanic driverul eventual si tubul preamplificator( Bob Danielaks ) dar randamentul amplificatorului nu este prea grozav, cu EL36 se poate dubla puterea folosind-o ca pentoda, eu am incercat acest amplificator cu un PL519 si a fost doar un test interesant... Link spre comentariu
feri.visky Postat Iulie 22, 2011 Partajează Postat Iulie 22, 2011 "Atacul" pe G2 demonstreaza faptul ca DIY nu are limite... si daca constructorul si-a pus in cap sa "extirpeze" toate condensatoarele din calea semnalului audio iata ca a facut-o... insa solutia oferita de acest experiment nu este la indemana oricui pentru ca, din cate am observat, este mai dificila aplicarea ei (randament mic, neliniaritati, atac de tensiune mare, reactie negativa globala, echilibrarea canalelor etc.). Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 22, 2011 Partajează Postat Iulie 22, 2011 Interesanta ideea, am mai auzit-o, dar nu-mi dau seama la ce foloseste. Eliminarea condensatorilor din calea semnalului audio nu e rezolvata numai pentru cei care nu prea stiu care e acea cale. Faptul ca elimini condensatorul de cuplaj dintre 2 etaje nu inseamna ca ai eliminat condensatorii din calea audio. La o analiza mai atenta vei observa ca aceasta vestita cale audio trece prin condensatorii de filtraj ai tensiunii de alimentare a fiecarui etaj si eventual prin condensatorii de pe Rk daca sunt prezenti. Trebuie analizat ce cistigi si ce pierzi. Scapi de un condensator (dar nu ai eliminat complet problema condensatorilor) si pierzi putere si liniaritate...Intrebarea e: cita putere si cita liniaritate?Feri, intr-adevar, inventivitatea DIY nu cunoaste margini...dar, din pacate, pregatirea DIY de multe ori lasa de dorit. Nu e o afirmatie rautacioasa, e o constatare doar. Sunt de acord ca inventivitatea e un lucru foarte important. Din pacate (sau din fericire - doamne ce dezordine ar fi), legile fizicii se manifesta indiferent daca le cunosti sau nu...sunt imbatabile.Sper sa nu te superi si te rog sa privesti comentariul meu ca o discutie prieteneasca. Link spre comentariu
sebi_c Postat Iulie 29, 2011 Partajează Postat Iulie 29, 2011 Condensatorii de cuplaj sunt foarte importanti in determinarea stabilitatii amplificatoarelor la frecvente joase! Ai un singur cuplaj cu condensator, ai un defazaj la limita de 90grade (atunci cand amplitudinea este ff mica) la frecvente joase. In acest caz, nu se pun probleme de stabilitate la frecvente joase. La doua condensatoare, defazajul la limita este 180, deci nativ nu ai probleme de stabilitate. De la trei condensatoare in sus problemele de stabilitate la frecvente joase devin evidente si trebuie luate in seama. Aici trebuie incluse si transformatoarele (iesire sau interstage) care mai introduc si ele defazaje de 90grade/device. Bineinteles, toate consideratiile astea au loc la aplicarea reactiei negative.Condensatorii de filtraj nu prea au treaba cu efectele cuplajului dintre etaje. In aceeasi idee, a stabilitatii, la frecvente inalte ea este determinata de numarul de etaje, in particular de capacitatea de intrare/iesire a etajelor. Aceste capacitati sunt vazute in paralel, asa ca cei 90grade/etaj de defazaj, sunt la limita la frecvente inalte. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 30, 2011 Partajează Postat Iulie 30, 2011 Sebi, ia orice schema si deseneaza care e circuitul curentului alternativ. Daca gasesti un singur traseu care nu se inchide prin condensatorii de filtraj....esti tare! (oricum esti)1cond=90grade 2cond=180 grade...groaznic. Hai sa nu dramatizam. La ce frecventa se intimpa asta si care e amplificarea sistemului la acea frecventa. Cit atenuiaza fiecare cond la acea frecventa. Daca pui o sonda inainte de cond de intrare si una dupa acest cond cam la ce frecventa crezi ca vei avea un defazaj de 90 grade? (bine , nu 90, dar unul demnificativ, de exemplu 45)Vorbesc de un condensator de intrare sau interstage corect dimensionat.Vei constata coborind frecventa ca faza TENSIUNII ramine constanta. Amplitudinea va scadea datorita defazajului curentului. Deci daca cuplajul dominant in tensiune, faza nu va fi afectata. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 31, 2011 Partajează Postat Iulie 31, 2011 misa ai perfecta dreptate , fenomenul descris de sebi_c atunci cind discutam un cuplaj capacitiv("defazajul mare in curent") se va produce cind ne apropiem de "0Hz" pentru sarcini mici(practic cuplajul capacitiv devine inadecvat/curent-sarcina). Mai ai inca o data perfecta dreptate atunci cind ne avertizezi ca circuitul se inchide prin condensatori de filtraj. Asadar adevarul este undeva la mijloc(ce sustine sebi_c fiind valabil ,dar in ce conditii ?!...). Link spre comentariu
carageae Postat Iulie 31, 2011 Autor Partajează Postat Iulie 31, 2011 Da, condensatoarele sunt in serie cu semnalul audio...dar ce reactanta au condensatoarele de pe alimentare la frecventa audio, chiar cea minima? Argumentul asta poate fi util de exemplu la motivatia unor firme care fac filtraje supradimensionate, nu chiar degeaba, daca ne gandim ca la o capacitate mare de filtraj impedanta sursei - sau rezistenta interna - scade. Astfel, daca luam in calcul ce spui avem in serie cu semnalul audio un condensator de vreo 500 nF pe intrare, condensatorul din catod, daca exista, si condensatorul de alimentare. Fiecare aduce un aport la calitatea semnalului redat la iesire, dar care sunt proportiile? In felul asta se poate vedea usor cat de mult conteaza condensatoarele de pe intrare...cel putin calitativ. Inteleg ca nu trebuie exagerat, ca un mic filtru trece sus cu frecventa de 20 Hz prinde bine - sa nu uitam chiar filtrul subsonic de la amplificatoarele de putere mare - prietenii stiu de ce , dar mergand pe logica asta nu strica sa avem un filtraj oricat de mare pe alimentare...evident, pastrand proportiile decentei - eu am vazut scheme care suna bine cu max. 200uF capacitate totala de filtraj, cred ca apare si aici un fel de limita asimptotica de la cateva sute de uF in sus...adica nu cred ca ajuta cu ceva masurabil cresterea filtrajului de la 1000 la 2000 uF la o tensiune de 2-300V si un curent sub 300mA...poate nici de la 500 la 1000, sau asta se poate deja masura? Si nu trebuie uitate nici complicatiile reale ce apar - adica nu vad o justificare pentru un sistem soft-start sau diode foarte puternice doar pentru a curge cu 0,1% mai repede uleiul de sarpe prin condensatoarele de alimentare... Dar sa revenim la topicul nostru...am vazut sugestia d-lui Lazaroiu pentru amplificatorul Synola SE-509, iata linkul cu descrierea completa a schemei...sper ca nu e o problema ca am pus un link catre un site public... http://www.jogis-roehrenbude.de/Leserbr ... _SE509.htm Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 31, 2011 Partajează Postat Iulie 31, 2011 Da, condensatoarele sunt in serie cu semnalul audio...dar ce reactanta au condensatoarele de pe alimentare la frecventa audio...Pai au carageae... ,depinde de care reactanta discutam ?! inductiva sau capacitiva ?! sau si una si alta, nu crezi ?(reactanta capacitiva ne "incurca" la joase/ ,dar reactanta inductiva a condensatorului de filtraj ce face ? la frecvente superioare ? creste cred...condensatoarele de filtraj(electrolitice de obicei...) caragae se intimpla sa aiva reactanta inductiva(datorata modului de infasurare armaturi si conexiune armaturi...) ,de obicei in schemele misa sau alte scheme o sa vezi ca aceste condensatoare de filtraj/etaj sint decuplate la rindul lor prin intermediul unor condensatoare nepolare de capacitate mult mai mica (in raport condensator filtraj) dar cu reactanta inductiva ! aproape "0". La fel si in catod condensatorul electrolitic(calitate necunoscuta uneori...) poate fi dublat de un condensator nepolar sau chiar de doi consdensatori nepolari(de obicei in situatia doi condensatori unul va fi de 470nF si altul de 47nF in audio...). Link spre comentariu
carageae Postat Iulie 31, 2011 Autor Partajează Postat Iulie 31, 2011 Eu ma gandeam la reactanta capacitiva...credeam ca reactanta inductiva e anihilata in mod suficient de condensatoarele de capacitate mica...solutia ar putea fi data de inserierea a doua condensatoare identice cu polaritate opusa - in felul asta nu se anuleaza inductanta rezultanta? Insa nu stiu daca merita pretul platit, adica reducerea capacitatii la jumatate, ESR mai mare etc. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 31, 2011 Partajează Postat Iulie 31, 2011 ...solutia ar putea fi data de inserierea a doua condensatoare identice cu polaritate opusa - in felul asta nu se anuleaza inductanta rezultanta? ... Nu... Link spre comentariu
carageae Postat Iulie 31, 2011 Autor Partajează Postat Iulie 31, 2011 M-am gandit si eu...Teoretic atunci...doua inductante in antifaza nu se anuleaza in serie? Sau doar in paralel?In paralel tin minte ca da, cel putin am citit pe un site de radioamatori ca se confectionau rezistente neinductive din rezistente bobinate conectate cate doua in paralel si cu sens opus - rezulta o inductanta foarte apropiata de zero...Ma gandeam daca ar fi o solutie inserierea unei bobinute - gen tor de filtraj de SMPS - in serie cu condensatoarele de filtraj. Poate macar la lampi s-ar putea imbunatati ceva, ma gandesc ca la joasa tensiune apar probleme din cauza curentilor mari... Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 31, 2011 Partajează Postat Iulie 31, 2011 Rezistente bobinate neinductiv o alta poveste , cimpurile se anuleaza reciproc(vectori de cimp cu sens opus si modul egal rezultanta zero) similara cumva OT-PP pentru Ia0(repaos total/fara semnal , cind ia0_tub final 1=ia0_tub final 2). Pentru rezistente bobinate neinductiv se indoaie lungimea conductorului rezistiv de bobinaj in doua la jumatatea lungimi si se bobineaza pe suportul dat , la capetele initiale ale conductorului rezistiv se obtine o rezistenta-bobinata-neinductiva. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 31, 2011 Partajează Postat Iulie 31, 2011 Inductantele se anuleaza NUMAI daca cele 2 bobine sunt cuplate magnetic, adica sunt facute pe acelasi miez. Daca bobinele NU sunt cupate magnetic, adica nu sunt pe acelasi miez, inductanta rezultata prin inseriere va fi suma inductantelor indiferent cum le legi. Deci nu poti scapa de inductanta parazita a rezistentelor sau condensatoarelor prin simpla legare in serie a 2 bucati. Faci mai mult rau din toate punctele de vedere. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum