mișa Postat Iunie 30, 2011 Partajează Postat Iunie 30, 2011 Am inceput un proiect cu 6S33S push pull cu reactie negativa in catod. Va functiona in clasa AB. "Cit" de AB va fi, am sa determin experimental. Am ales AB si nu A, datorita faptului ca aceste lampi sunt foarte instabile in cazul negativarii fixe. Aceasta instabilitate ar duce cu siguranta la distrugerea lampilor in cazul negativarii fixe la putere de disipatie maxima sau aproape maxima. In cazul negativarii automate, in clasa A, rezistentele din catod vor disipa o putere considerabila, fapt pe care nu-l doresc. Scopul propus este obtinerea unui amplificator bun, compact (cit se poate) si fiabil. Schema de principiu a finalului e cea atasata. Acest final va fi alimentat la 200-220V si va fi atacat de acea schema "Williamson-Valderama", alimentata la 400V (poate o mai tineti minte: http://dl.dropbox.com/u/3712780/Proiect ... 0E83CC.pdf http://dl.dropbox.com/u/3712780/Proiect ... 0piese.JPG http://dl.dropbox.com/u/3712780/Proiect ... omplet.JPG , aceste poze au fost prezentate tot de mine inainte de "erasure") Am inceput lucrul atit la partea electronica cit si la partea mecanica. Piesele mecanice inca nu sunt finisate si prelucrate chimic. Despre transformatoarele de iesire am sa pomenesc dupa primele teste electrice. (traful din poze e un alt traf, pus acolo doar pentru dimensionare mecanica si pentru poze) Citeva poze: http://dl.dropbox.com/u/3712780/Proiect ... 050244.JPG http://dl.dropbox.com/u/3712780/Proiect ... 050246.JPG 6S33SPP.pdf Link spre comentariu
zbodeoc Postat Iunie 30, 2011 Partajează Postat Iunie 30, 2011 Succes Misa! Numai cine le-a pipait, alimentat si "ingurgitat" stie ce bestii sint lampile astea. Eu o sa urmaresc subiectul dar am deja niste rezultate, mda, n-am ce sa public ca sint pe colt de masa... poate deschid si eu un "subect" la un moment dat...imi este si frica in crva fel... Link spre comentariu
mișa Postat Iunie 30, 2011 Autor Partajează Postat Iunie 30, 2011 MMda...nunai cine a ingrijit, controlat si pipait stie.. Te rog nu fa praf si acest subiect.... Link spre comentariu
zbodeoc Postat Iunie 30, 2011 Partajează Postat Iunie 30, 2011 OK! ...daca aista-i mi-i hangu' atunci si cedez spatiul meu lui Valderama si lu' Adrian_pic; la "Buna vedere" si la maxima virtute!... Link spre comentariu
adrian_pic Postat Iunie 30, 2011 Partajează Postat Iunie 30, 2011 misa as fi curios de un desen cu dreapta de sarcina. Stiu ca te deranja un "cioc" din graficul lui 6S33S si de asta as vrea sa vad ce solutie ai ales. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 2, 2011 Partajează Postat Iulie 2, 2011 Asa cum ai reprezentat schema etajului final misa se intelege ca infasurarile din anod nu pot fi in raport de 1:1 cu infasurarile din catod gradul de reactie negativa locala fiind ceva mai mic decit in cazul McIntosh .Oricum Raa fiind mica datorita tuburilor 6S33S-PP si Ea ales ,lipsa efectului practic 1:1 McIntosh conteaza mai putin. Desigur simetria orcarei forme de unda trecuta prin amplificator va fi perfecta la iesire in sarcina in aceasta situatie(PP) , o mare parte a puteri in sarcina va fi obtinuta in clasaA (un aspect foarte important avind in vedere ca frecventele medii si inalte care dezvolta o putere mai mica in sarcina de obicei ,adica se poate spune ca pentru medii si inalte distincte nesuprapuse peste pasaje bogate in joase de amplitudine mare sau suprapuse peste pasaje cu joase de amplitudine moderata amplificatorul va lucra in clasaA). Sint convins ca 6S33S va arata adevaratul potential in PP. Link spre comentariu
rvrazvan Postat Iulie 7, 2011 Partajează Postat Iulie 7, 2011 sursa este separata banuiesc? Link spre comentariu
gedd Postat Iulie 14, 2011 Partajează Postat Iulie 14, 2011 ce ziceti de schemele astea? http://www.jogis-roehrenbude.de/Leserbr ... eibung.htm aici si link-ul.... Raa 600ohm....nu e cam mic? poate ma insel..eu am calculat(daca gresesc va rog sa ma corectati) 1200 spire in primar CuEm 0,4 si 189 spire in secundar CuEm1,2...se poate face relativ usor si la mana....evident pe metoda galetilor(10 bobine de 120 spire in primar intretesute) si 4 secundare de 189 spire CuEm 0,6 in paralel.... Link spre comentariu
gedd Postat Iulie 14, 2011 Partajează Postat Iulie 14, 2011 tot eu...cum vi se pare acest defazor in comparatie cu Williamson-Valderama?dupa cum arata in schema 220Vvv s-ar preta la atacul unor tuburi mai puturoase.... Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 14, 2011 Autor Partajează Postat Iulie 14, 2011 Defazorul scoate 20Vvv de fapt. Ulterior semnalul e amplificat pina la 220Vvv.Mie defazorul nu-mi prea place in sensul ca semnalul e amplificat si defazat de V(1/1), in anod obtinem semnalul pentru o ramura iar tot din acest anod semnalul e atenuat prin reteaua aia rezistiva, trecut prin C2 si din nou amplificat si defazat de V(1/2) pentru cealalta ramura. Daca redesenezi defazorul (V1) vei constata ca nici pomeneala de simetrie a schemei, asa cum pare daca doar o privesti.Acest tip de defazor l-am mai vazit si in alte scheme deci unii il apreciaza. Fiecare cu preferintele lui. Link spre comentariu
gedd Postat Iulie 14, 2011 Partajează Postat Iulie 14, 2011 Domnule Misa referitor la calculele mele in legatura cu traful,ce spuneti?Am gresit pe undeva? Si m-ai am o intrebare daca sunteti amabil....in schema defazorului Williamson facut de dvs cu E83CC aveati in anodul primului tub 97V in al doilea anod 268V,in anodul lui ECC802 206V...aceste valori pot fi luate ca referinta in conditiile in care as vrea sa folosesc alte tuburi?Adica daca folosesc sa zicem 6N2 sau 6h9 pt primul tub trebuie sa calculez rezistentele din anod in asa fel incat sa am 97V respectiv 206V? Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 14, 2011 Autor Partajează Postat Iulie 14, 2011 Am explicat aici: viewtopic.php?f=28&t=10753&start=315 o metoda de calcul a trafurilor de iesire cu care nu poti da gres.Tensiunile vor ramine cam tot pe acolo daca tensiunea de alimentare va fi aceeasi.Vezi ca a pus valderama o schema cu valorile rezistentelor pentru 6n1p parca. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 26, 2011 Autor Partajează Postat Iulie 26, 2011 @adrian_pic In prima faza a testelor am sa experimentez urmatoarea dreapta de sarcina pentru fiecare final (independent): Ia familia de caracteristici a triodei 6s33s in cazul in care sunt alimentate ambele filamente (primul grafic de aici: http://scottbecker.net/tube/sheets/113/6/6S33S.pdf ) si pune primul punct de pe dreapta de sarcina: Ua=220V si Iao=0.2A. Acum pune al doilea punct la Ua=65V si Ia=1A. Uneste cele 2 puncte si vei avea dreapta de sarcina. Faptul ca intersecteaza curba de disipatie maxima nu mi se pare important pentru ca fiecare lampa face asta doar mai putin de 1/2 din timp....Vreau sa obtin un amplif performant, nu orice "frectie" de amplif PP cu 6s33s care sa aiba putere ca unul cu EL84...NU? Teoretic speram la aprox 65W, practic mai vedem...50 ar fi OH. Link spre comentariu
blue Postat Iulie 26, 2011 Partajează Postat Iulie 26, 2011 Am explicat aici: viewtopic.php?f=28&t=10753&start=315 o metoda de calcul a trafurilor de iesire cu care nu poti da gres.Metoda excelenta ! Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 27, 2011 Autor Partajează Postat Iulie 27, 2011 Adica asta ar fi dreapta de sarcina pentru fiecare lampa: Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum