PIC 12F675

[Vizitator SilviuP]

montajul nu masoara curentul (doar Vmin Vmax) deci nu vad de ce sa nu-l poti folosi la 175W.totusi trebuie sa folosesti niste tranzistori MOSFET mult mai puternici si sa verifici daca se deschid corect.

Dar daca as vrea sa il folosesc pentru o tensiune de 24, ce ar trebui sa schimb pe circuit? Asta vreau sa o fac doar teoretic adica o dimensionare pentru incarcarea unor acumulatoare de 24V.

[Vizitator SilviuP]

Cine poate sa imi explice si mie ce fac elementele in circuit, mai detaliat. stiu unele chestii de exemplu destre stabilizatorul de tensiune integrat si condensatoare de deculpare din jur de microcontroler stiu, m-ar interesa de partea cu tranzistoare si mosfeturile, si am inteles ceva de rezistoare in punte ca verifica tensiunea, tensiunea pe ce? si care sunt rezistoarele in punte? Potentiometrele stiu ca regleaza tensiunea de referinta pentru a se face comparatia de catre microcontroler, pentru ce sunt condensatoarele care se leaga la potentiometre?

[Ticu]

Pana la urma ce a mers: simularea, montajul sau amandoua? Cand ai termenul de predare?Presupun ca schema ta finala este ultima atasata.Nu e nicio punte de rezistente acolo. Ai doua divizoare de tensiune, fiecare compus din doua rezistente si un potentiometru (R7, R8, P1 si R9, R10, P2). Ele divizeaza tensiunea de 5 V aplicata pe ele. Intre masa si cursorul fiecarui potentiometru gasesti cate o tensiune pe care o aplici la primele doua intrari analogice (pin 7 si respectiv 6) ale controlerului. Tensiunile le reglezi la punerea in functiune a montajului. Ele vor putea fi alese in domeniul aproximativ 2,5...4,5 V (dupa valorile rezistentelor).Aceste tensiuni reprezinta pragurile de jos si de sus (tensiuni de referinta), la care controlerul ia decizii, prin comparatie cu o a treia tensiune proportionala cu tensiunea pe baterie, aplicata la a treia intrarea analogica (pin 5). Nu poti aplica direct tensiunea bateriei deoarece controlerul suporta maxim 5 V. De aceea tensiunea bateriei este aplicata la un al treilea divizor rezistiv compus din R5 si R6 cu raportul de divizare 5,6/(15+5,6)=0,27. Cand ai de exemplu 12V pe baterie, la intrarea 5 ai 12x0,27=3,36V. Tensiunea pe pin 5 este limitata la 4,7V prin dioda Zener DZ1 care se strapunge la 4,7V si nu permite depasirea acestei tensiuni la bornele ei.Toate tensiunile continue aplicate pe intrarile analogice (pinii 7, 6, 5) sunt filtrate (netezite), pentru eliminarea unor eventuale componente alternative care ar putea apare prin inductie, filtrare facuta cu C7, C8 si respectiv C1.Dioda D1 impiedica descarcarea bateriei pe panoul solar cand acesta este slab iluminat si are tensiunea mai mica. Daca era dioda Schottky era si mai bine, nu aveai cadere de tensiune (pierdere) de aproape 1 V pe ea.Sursa stabilizata in trei puncte 7805 furnizeaza tensiune stabilizata +5V fata de masa, din tensiunea de 12-14V a bateriei. Cauta pe net datasheet-ul. Acolo se recomanda si atasarea condensatoarelor de filtrare de la intrarea (pin 1) si iesirea ei (pin 3) pe care le ai in schema.Pentru restul montajului, ataseaza hex-ul sa-l incerc si eu experimental, sa vad exact cum lucreaza (unde se aplica pragul de sus si de jos etc., ce tranzistori se deschid etc).

[Vizitator SilviuP]

Pana la urma ce a mers: simularea, montajul sau amandoua? Cand ai termenul de predare?Presupun ca schema ta finala este ultima atasata.Nu e nicio punte de rezistente acolo. Ai doua divizoare de tensiune, fiecare compus din doua rezistente si un potentiometru (R7, R8, P1 si R9, R10, P2). Ele divizeaza tensiunea de 5 V aplicata pe ele. Intre masa si cursorul fiecarui potentiometru gasesti cate o tensiune pe care o aplici la primele doua intrari analogice (pin 7 si respectiv 6) ale controlerului. Tensiunile le reglezi la punerea in functiune a montajului. Ele vor putea fi alese in domeniul aproximativ 2,5...4,5 V (dupa valorile rezistentelor).Aceste tensiuni reprezinta pragurile de jos si de sus (tensiuni de referinta), la care controlerul ia decizii, prin comparatie cu o a treia tensiune proportionala cu tensiunea pe baterie, aplicata la a treia intrarea analogica (pin 5). Nu poti aplica direct tensiunea bateriei deoarece controlerul suporta maxim 5 V. De aceea tensiunea bateriei este aplicata la un al treilea divizor rezistiv compus din R5 si R6 cu raportul de divizare 5,6/(15+5,6)=0,27. Cand ai de exemplu 12V pe baterie, la intrarea 5 ai 12x0,27=3,36V. Tensiunea pe pin 5 este limitata la 4,7V prin dioda Zener DZ1 care se strapunge la 4,7V si nu permite depasirea acestei tensiuni la bornele ei.Toate tensiunile continue aplicate pe intrarile analogice (pinii 7, 6, 5) sunt filtrate (netezite), pentru eliminarea unor eventuale componente alternative care ar putea apare prin inductie, filtrare facuta cu C7, C8 si respectiv C1.Dioda D1 impiedica descarcarea bateriei pe panoul solar cand acesta este slab iluminat si are tensiunea mai mica. Daca era dioda Schottky era si mai bine, nu aveai cadere de tensiune (pierdere) de aproape 1 V pe ea.Sursa stabilizata in trei puncte 7805 furnizeaza tensiune stabilizata +5V fata de masa, din tensiunea de 12-14V a bateriei. Cauta pe net datasheet-ul. Acolo se recomanda si atasarea condensatoarelor de filtrare de la intrarea (pin 1) si iesirea ei (pin 3) pe care le ai in schema.Pentru restul montajului, ataseaza hex-ul sa-l incerc si eu experimental, sa vad exact cum lucreaza (unde se aplica pragul de sus si de jos etc., ce tranzistori se deschid etc).

Multumesc mult pentru explicatii; de tranzistoare si mosfeturi stii ceva? Adaug acum si hexul, pe care il am de la Stefan Nicolae, ii multumesc si lui. Proiectul meu de licenta cuprinde o dimensionare si hai sa ii zic si proiectare a unei instalatii hibride cu panouri solare si generator eolian, si asta este elementul practic realizat (controler de incarcare) si nu prea stiu eu prea multe chestii pe circuit unele notiuni teoretice le aveam dar vreau sa inteleg fiecare element din circuit. As mai avea o problema instalatia mea e dimensionata pt 24V, m-ai putea ajuta sa fac asta? ca nu cred ca placuta suporta o tensiune asa mare.

HEX-SOLPANCTRL-3-3.zip

[Ticu]

Nu prea e fisier .hex (adica ala care contine numai numere). Nu stiu daca reusesc sa-l fac eu.Se poate adapta pe 24 V. Incerc la noapte. Mai am niste indoieli la tranzistoare: nu au rezistenta de colector.

[Stefan]

am mai spus ca hex-ul se gaseste aici http://www.electronicstefan.dap.ro/2011 ... le-solare/

se poate adapta si la 24V dar trebuie verificat si imi e cam lene sa gandesc acum

oricum el nu masoara 12V ci o divizare de maxim 5V. R5=5.6K R6=15K => pentru Umax acc 14.2V tensiunea pe R5 = 3.86V si la 10V pe acc ai U R5 = 2.72V

pentru 24V poti micsora R5 la 2k2 ca oricum pragurile le setazi software cu ajutorul rezistoarelor semireglabile.

 

p.s: imi pot spune exact ce praguri de tensiuni ai la un acc de 24V ? min si max.

[Ticu]

Presupun ca se dubleaza toate valorile de la bateria de 12V, ca o sa aiba 12 elemente de cate 2V in loc de 6. In schema as modifica R6 la 36K si totul ramane la fel.Am gasit hex-ul, multumesc.Am incercat comanda mos-urilor, se pare ca le mai trebuie o rezistenta poarta-sursa (spre +) fiindca altfel nu se blocheaza bine.

[Ticu]

Ma grabesc cu ce am, fiindca banuiesc ca te grabesti. Am primit ieri hexul de la dl.Stefan dar n-am mai avut unde sa-l incerc.1. Lipsuri in schema ta:Nu este marcat pin 1 (alimentare +5V) la PIC.Nu exista pin de masa (pin 8) la PIC.Nu exista butonul de Test care punea pinul 4 la +5V (daca mai exista in soft).Rezistentele de colector R2 si R4 ale lui Q3 si Q4 sunt legate doar la portile izolate ale MOS-urilor si ca urmare nu am curenti de colector semnificativi. MOS-urile raman in conductie dupa ce tranzistoarele bipolare Q3, Q4 nu mai conduc. Trebuie neaparat legata cate o rezistenta de 6,2 k intre poarta si sursa fiecarui MOS ca sa stea blocate (intre contactul lateral si cel de jos in schema ta) atunci cand Q3, Q4 nu conduc.2. Functionare:Un tranzistor Q1 (MOSFET cu canal p) este conectat intre plusul panoului solar si plusul bateriei de acumulatoare, in serie cu o dioda D1 de care am vorbit in postul anterior. Atunci cand controllerul decide ca poate avea loc incarcarea bateriei, adica tensiunea ei este mica, pe pinul 2 (iesire) tensiunea trece din zero in +5V (masurata fata de masa). Prin rezistenta R1 de polarizare a bazei lui Q3 curge un curent spre masa si jonctiunea emitor-baza a lui Q3 se deschide. Tranzistorul Q3 conduce, deci intre emitorul si colectorul sau tensiunea este aproape zero. Ca urmare, potentialul (tensiunea) portii lui Q1 se apropie de masa (vezi divizorul rezistiv compus din R...=6,2 k (pe care ti-am zis sa o pui) si R2=1 k, pentru ca rezistenta e-c a lui Q3 este aproape zero). Q1 are sursa la potentialul cel mai pozitiv (plusul panoului, care poate fi 18V) si drena la un potential mai mic (plusul bateriei care poate fi 12-13V). In aceste conditii, datorita tensiunii negative -18V pe poarta legata practic la masa, Q1 conduce si bateria se incarca de la panou.Cand pe intrarea 5 se atinge valoarea de referinta superioara (de exemplu 3,8V, fractiune din 14 V), apare pericolul supraincarcarii bateriei, controllerul decide sa intrerupa incarcarea si tensiunea pe pin 2 revine la 0. Q3 se blocheaza, curentul sau de colector devine practic 0, iar poarta lui Q1 ramane la potentialul sursei (prin R=6,2 k pe care...). Similar se petrec lucrurile cu Q2 conectat intre plusul bateriei si plusul sarcinii. El conduce atat timp cat Q4 conduce, comandat de +5V de pe pin 3. Tensiunea acumulatorului poate sa scada sub o valoare periculoasa (11V de exemplu) pe timpul cat panoul solar nu este suficient luminat iar sarcina este conectata. Atunci iesirea pin 3 devine zero, Q4 si deci Q2 se blocheaza si prin sarcina nu mai circula curent.3. Pentru acumulator de 24 V practic trebuie doar sa maresti valoarea lui R6 la 36 k. Divizorul rezistiv R5+R6 va furniza pe pin 5 fractiunea R5(R5+R6)=0,135 din tensiunea bateriei. Pentru 28V prag superior vei avea 0,135x28=3,8V pe pin 5, la fel ca in cazul cu 14V.Sursa 7805 va disipa o putere mai mare datorita tensiunii de alimentare duble si are nevoie de radiator termic. O dioda Zener de 11V in serie cu intrarea ar determina o cadere de tensiune de 11V si ar micsora puterea pe 7805.Sa nu uitam ca panoul solar are tensiunea de circa 36V. MOS-urile din schema accepta maxim 20V tensiunea sursa-poarta. Trebuie marite R2 si R4 la 5,6 k pentru ca sa aplici tensiune mai mica intre sursa si poarta lui Q1 si Q2. R1 si R3 pot fi 33 k. Ar mai trebui verificat experimental daca este asigurata conductia/blocarea foarte buna a tranzistoarelor MOS la curenti mari.

[pinky]

Ticu, daca ai fi citit integral toate postarile din acest topic, te-ai fi lamurit in privinta multor intrebari ale tale.

1.Ti s-a spus exact unde gasesti proiectul integral

2.Schema prezentata de SilviuP difera de cea prezentata pe situl unde a fost indrumat si el, nu inteleg de ce.

3.Nu ai treaba cu tensiunea Sursa-Poarta. Pe tine te intereseaza VDSS sa fie mai mare decat tensiunea panourilor, ceea ce in cazul IRF9540 este -100V

4. In textul de prezentare al proiectului, oferit cu multa generozitate de dl. Stefan Nicolae, scrie foarte clar ca este o schema functional. La momentul prezentarii publice a proiectului, in urma cu multi ani, erau in functionare aproximativ 10 asemenea echipamente.

Citeste cu atentie toate postarile din acest topic si vei avea doar de castigat timp si informatii pretioase.

Succes.

[Stefan]

sa nu se inteleaga gresit, proiectul acest nu este facut de mine ci doar copiat de pe alte site-uri.o sa completez pe blog schema corectata si toate informatiile ce le am in .doc

[Vizitator SilviuP]

Ma grabesc cu ce am, fiindca banuiesc ca te grabesti. Am primit ieri hexul de la dl.Stefan dar n-am mai avut unde sa-l incerc.1. Lipsuri in schema ta:Nu este marcat pin 1 (alimentare +5V) la PIC.Nu exista pin de masa (pin 8) la PIC.Nu exista butonul de Test care punea pinul 4 la +5V (daca mai exista in soft).Rezistentele de colector R2 si R4 ale lui Q3 si Q4 sunt legate doar la portile izolate ale MOS-urilor si ca urmare nu am curenti de colector semnificativi. MOS-urile raman in conductie dupa ce tranzistoarele bipolare Q3, Q4 nu mai conduc. Trebuie neaparat legata cate o rezistenta de 6,2 k intre poarta si sursa fiecarui MOS ca sa stea blocate (intre contactul lateral si cel de jos in schema ta) atunci cand Q3, Q4 nu conduc.2. Functionare:Un tranzistor Q1 (MOSFET cu canal p) este conectat intre plusul panoului solar si plusul bateriei de acumulatoare, in serie cu o dioda D1 de care am vorbit in postul anterior. Atunci cand controllerul decide ca poate avea loc incarcarea bateriei, adica tensiunea ei este mica, pe pinul 2 (iesire) tensiunea trece din zero in +5V (masurata fata de masa). Prin rezistenta R1 de polarizare a bazei lui Q3 curge un curent spre masa si jonctiunea emitor-baza a lui Q3 se deschide. Tranzistorul Q3 conduce, deci intre emitorul si colectorul sau tensiunea este aproape zero. Ca urmare, potentialul (tensiunea) portii lui Q1 se apropie de masa (vezi divizorul rezistiv compus din R...=6,2 k (pe care ti-am zis sa o pui) si R2=1 k, pentru ca rezistenta e-c a lui Q3 este aproape zero). Q1 are sursa la potentialul cel mai pozitiv (plusul panoului, care poate fi 18V) si drena la un potential mai mic (plusul bateriei care poate fi 12-13V). In aceste conditii, datorita tensiunii negative -18V pe poarta legata practic la masa, Q1 conduce si bateria se incarca de la panou.Cand pe intrarea 5 se atinge valoarea de referinta superioara (de exemplu 3,8V, fractiune din 14 V), apare pericolul supraincarcarii bateriei, controllerul decide sa intrerupa incarcarea si tensiunea pe pin 2 revine la 0. Q3 se blocheaza, curentul sau de colector devine practic 0, iar poarta lui Q1 ramane la potentialul sursei (prin R=6,2 k pe care...). Similar se petrec lucrurile cu Q2 conectat intre plusul bateriei si plusul sarcinii. El conduce atat timp cat Q4 conduce, comandat de +5V de pe pin 3. Tensiunea acumulatorului poate sa scada sub o valoare periculoasa (11V de exemplu) pe timpul cat panoul solar nu este suficient luminat iar sarcina este conectata. Atunci iesirea pin 3 devine zero, Q4 si deci Q2 se blocheaza si prin sarcina nu mai circula curent.3. Pentru acumulator de 24 V practic trebuie doar sa maresti valoarea lui R6 la 36 k. Divizorul rezistiv R5+R6 va furniza pe pin 5 fractiunea R5(R5+R6)=0,135 din tensiunea bateriei. Pentru 28V prag superior vei avea 0,135x28=3,8V pe pin 5, la fel ca in cazul cu 14V.Sursa 7805 va disipa o putere mai mare datorita tensiunii de alimentare duble si are nevoie de radiator termic. O dioda Zener de 11V in serie cu intrarea ar determina o cadere de tensiune de 11V si ar micsora puterea pe 7805.Sa nu uitam ca panoul solar are tensiunea de circa 36V. MOS-urile din schema accepta maxim 20V tensiunea sursa-poarta. Trebuie marite R2 si R4 la 5,6 k pentru ca sa aplici tensiune mai mica intre sursa si poarta lui Q1 si Q2. R1 si R3 pot fi 33 k. Ar mai trebui verificat experimental daca este asigurata conductia/blocarea foarte buna a tranzistoarelor MOS la curenti mari.

Cred ca ai dreptate cu mosurile ca am incercat eu o simulare si am legat o baterie de 12V ca sursa de c.c in locul panoului solar si am pus un voltmetru cu o rezistenta de sarcina ca sa citesc tensiunea pe acumulator, prima oara am pus fara rezistenta de sarcina, si apoi am pus o rezistenta de 10k nestiind de cat trebuie sa fie rezistenta, deci nu stiu daca e pusa bine dar nu s-a schimbat nimic. Tensiunea citita de la voltmetru e 11.3VIn legatura cu microcontrolerul, in proteus nu apar pinii pentru masa si cel de alimentare si din cauza aia apare asa in schema.Pinul de test nu stiam cum sa il pun, dar acum banuiesc ca trebuie sa fac o legatura de la pinul 4 la pinul 1 care e VDD.Am dat din greseala mesaj privat, imi cer scuze

[Ticu]

Nici o problema, ti-am raspuns tot acolo despre testul la 18V/3A si alte amanunte legate de functionare. Butonul de test e bine pus, e o idee mai recenta si utila, in schema originala (revista din feb./2003) nu era. E drept ca pe timpul conectarii la + apar 0,25V pe pinul 3 de iesire, dar nu e suparator fiindca nu deschide tranzistorul.

[Bamse]

Salutare !!!

... se pare ca nu s-a mai raspuns de ceva vreme pe tema acestui subiect.

Schema postata de Stefan Nicolae este copiata , neverificata si incompleta din pdv al reglajelor.

Subsemnatul a facut aceiasi greseala cand a publicat schema pe situl personal (din semnatura).

Intre timp am corectat schema care se poate gasi AICI.

 

Cine doreste detalii despre montaj, vrea PCB-ul sau fisierul HEX rog sa ma contacteze pe forum sau sa trimita mesaj din websitul personal (vezi in semnatura).

[Bamse]

Am incercat comanda mos-urilor, se pare ca le mai trebuie o rezistenta poarta-sursa (spre +) fiindca altfel nu se blocheaza bine.

Miii de scuze nu am vazut ca ai ajuns la aceiasi concluzie . este verificat nu merge altfel .