100W in 8 ohmi cu o pereche IRF630

[scormonel]

Multumesc pentru intrebare miticamy. Sursa este un transformator toroidal pe care scrie 2X36V si 250W. Redresat cu o punte de 8 amperi si filtrat cu 2 X 10000 microfarazi.

[scormonel]

Chiar nu e o idee buna sa ai raspuns la 20Hz dreptunghiular... poate numai daca folosesti un filtru trece-sus inainte de amplificator.

In electronica audio profesionala (de studio) se foloseste la masuratori si reglaje intreaga banda audio. Pun un citat dintr-un document care este litera de lege pentru profesionisti. "Common ranges would include: 20 Hz to 20 kHz in the US or 22.4 Hz to 22.4 kHz in Europe. Other ranges include 10 Hz to 100 kHz and 50 Hz to 15 kHz in the broadcast industry. The only one of these actually defined in a standard is the 22.4 Hz to 22.4 kHz which is part of the CCIR-468 standard referred to above".In industria audio profesionala nu se admite ca sunetul sa treaca prin vreun filtru ce-i schimba tonalitatea si (sau) faza. Daca masori in laborator un pupitru profesional de exemplu, Soundcraft sau Studer, vei vedea raspuns dreptunghiular corect de la 10 Hz si nu de la 20 Hz (Aici fac referire la scule de zeci de mii de euro). Daca in sonorizari ai duduituri, atunci intregul lant audio folosit de tine are raspunsul in frecventa necorespunzator si ridica mult portiuni din joase. Incearca sa masori caracteristica de frecventa reala cu un analizor acustic si corecteaza deficientele. Numai bine !.

[Th3_uN1Qu3]

20Hz - 20kHz stiu ca se referea la sinus nu la dreptunghiulara. Cat despre duduituri, nu'mi zice tu ca pe un mixer Soundcraft nu face POC cand scapa cineva un microfon. Solutia e evident filtru trece sus pe canalul pe care e microfonul.Dar, cand faci aparatura pentru "profesionisti" care au invatat dupa ureche, le pui un filtru trece sus in amplif si nu plange nimeni ca microfonul ala scapat le'a aruncat si membranele afara din difuzoare. TOATE amplifurile PRO au asa ceva si e selectabil la 30Hz sau 50Hz, din fabrica vine la 30Hz. Un mixer DE STUDIO este cu totul altceva fata de unul PRO pt sonorizari. Intr'o parte iti permiti sa faci fineturi, in cealalta pe primul plan e fiabilitatea intregului lant.

[scormonel]

Daca-mi arati vreun filtru pe un amplificator profesional de studio, promit sa-l mananc !. Intr-un studio de inregistrari professional, daca atingi microfonul de 20000 $, se sparg geamurile in regia tehnica !.

[hpavictor]

Felicitari pentru explicatie , este foarte bine punctata chestia cu eroarea de faza . Important este sa avem o banda de frecvente cat mai mare , si distorsiuni cat mai mici . Asta inseamna Hi Fi !

[Th3_uN1Qu3]

Daca-mi arati vreun filtru pe un amplificator profesional de studio, promit sa-l mananc !.

Am zis clar ca e diferenta intre profesional si de studio. De ce imi amesteci termenii? Uite un manual al unui amplif pro destul de popular. Pagina 6. Pofta buna.

[scormonel]

M-ai lasat fara cuvinte cu exemplul tau !.

[Th3_uN1Qu3]

Acu am priceput si eu de ce se supara un anume Leco. Spune'mi, ti'am criticat cumva constructia? Nu. Am venit cu exemplul cerut? Da. Daca era sa o luam in balacareli "audiofile" puteam sa zic ca acel cond de 1000u in reactie nu are cum sa fie decat electrolitic, deci prin definitie distorsioneaza. Nu am facut asa ceva. Mi'am facut cunoscuta parerea, atat.

 

Mai mult, respect faptul ca ai aparatura si ca ai postat oscilograme si citiri pe THD metru. Multi dintre noi nu au acces la (sau nu isi bat capul sa caute) un asemenea aparat, si de asta apar o gramada de discutii aiurea. Stai linistit ca stiu si eu cum se foloseste un analizor de sunet, am si microfon de calibrare dar uneori pur si simplu nu e cazul de asa ceva.

 

Iar daca nu te duc boxele, un raspuns pana la 20Hz nu numai ca este inutil si poate defecta mecanic difuzorul de bas, insa fura din putere care s'ar putea folosi pe gama utila, pe care o pot reproduce boxele.

[hpavictor]

Merita sa arunci o privire si inauntru , ca sa discutati la subiect . Mai ales ca in jurul acestor amplificatoare s-a creat un mit " audiofil " destul de controversat.......

[hpavictor]

Ai incercat schema cu o singura pereche IGBT de curent mare si alimentata la tensiune mai mare ( + /- 80V ) ? Are potential aceasta schema........Probabil 300W / 4 ohmi sau mai mult .Imi place circuitul de bootstrap si stabilizarea termica cu tl431...........are logica functionala , este o schema frumoasa si foarte simpla , mai trebuie implementata o protectie SOA si este gata !

[scormonel]

Nu vreau sa ma cert cu nimeni. Este clar venim din lumi diferite. In ce priveste schema, nu am intentionat sa realizez ceva maret ci ceva simplu si ieftin cu performante decente. Daca pun finali de putere mai mare, atunci si capacitatea de grila este mult mai mare si probabil va fi nevoie de un curent mult mai mare prin pilot pentru incarcarea si descarcarea acelor condensatori Curent mare prin pilot inseamna impedanta de intrare foarte mica si neadaptare cu etajul diferential. Totul se complica pe masura ce cresc pretentiile. Iar IGBT nu am avut niciodata pentru ca sunt prea scumpi. De curiozitate m-am uitat peste pdf-urile unor mos-uri laterali si ce am vazut este catastrofal (2SJ162). De prosti ce sunt la rezistenta la saturatie, producatorul s-a jenat sa listeze parametrul implicit. Dar indirect se poate calcula din grafice si tabele. Daca un astfel de tranzistor are tensiunea sursa drena la saturatie de 12V la 7 amperi, atunci rezistenta este de 1,71 ohmi. Este o valoare inadmisibila pentru un amplificator audio. Cum sa faci un amplificator cu sarcina de 4 ohmi cu un tranzistor care are 1,7 ohmi ?!?. Cat ajunge in difuzor si cat se pierde pe tranzistori ?. Trebuie sa pui 10 perechi in paralel sa ajungi la performantele unu singur IRFP250 de exemplu in ce priveste rezistenta la saturatie ce este un parametru hotarator in randamentul unui amplificator. Capacitatea de intrare este de 900 pF (mai mare ca la un IRF630) iar timpii de comutare sunt ridicol de mari pentru un mos-fet (Ton = 230 nanosecunde si Toff = 110 nanosecunde). Abia dupa ce am consultat parametrii mi-am dat seama de valorile de putere aiurea de la unele amplificatoare ce-i folosesc. Un amplificator bine conceput, trebuie sa dea pe 4 ohmi o putere aproape dubla fata de 8 ohmi. Ori la aceste rebuturi (caci altfel nu pot sa le zic) am vazut 100W in 8 ohmi si 120W in 4 ohmi. De aici se vede ca finalii sunt fara vlaga. Nu inteleg interesul mare ce li se acorda cand ei sunt praf la toti parametrii.

[Sharky]

bine mai, dar 2sj-ul ala e p-mos, nu n-mos.Uite si tu de exemplu la irfp9240 ca are vreo 0.7ohmi din cate tin minte.Pe langa asta valoarea aleasa de tine e cam la limita: 7A = 5A rms -> 100w in 4 ohmi. Cam atat scoti dintr-un final dinala pt fiabilitate pe termen lung. Comutatia e total irelevanta, ca doar nu faci clasa D cu laterali.Pune mai multi in paralel si o sa fie ok si cu rezistenta aia.Au si astia avantaje: liniaritate, Ugs prag mic, stabilitate termica. Se vad in catalog.

[scormonel]

Multumesc pentru corectie Sharky, dar 2SK1058 si 2SJ162 sunt dati in catalogul producatorului cu absolut aceiasi parametrii. La data aparitiei acestor tranzistori, singura firma ce producea mos-uri erai I.R prin procedeul tehnologic ce constituie un brevet inregistrat ca patent in state. deci celelalte firme nu se puteau apropia si fiind monopol, acestia vindeau foarte scump. Singura alternativa pentru producatorii de amplificatoare cu mosfet (care aveau doua avantaje unice in competitie cu bipolarii - lipsa strapungerii secundare si a ambalarii termice) era piata japoneza care produceau aceste tranzistoare submediocre printr-o tehnologie diferita si cel mai important la un pret foarte mic. Bine, acum cand nu se mai fabrica, au ajuns la preturi fabuloase dar atunci cand erau in glorie preturile erau derizorii in raport cu ce oferea I.R. Tensiunea de prag mai mica decat la hexfet, nu este un avantaj major. Printr-o proiectare judicioasa a schemei acest dezavantaj nici nu se face simtit. De asemenea caracteristica negativa cu temperatura a tensiunii grila - sursa nu este un mare avantaj. Printr-o simpla compensare termica cu o dioda sau un tranzistor mic se rezolva la hexfet. Rezistentele in conductie de zeci de ori mai mici la hexfet in comparatie cu lateralii le fac candidati ideali in amplificatoarele audio ce au de pompat la greu puteri mari in sarcini mici. S-au scurs de mult cei 10 ani de la brevetul celor de la I.R si acum este invadata piata de hexfet-uri ieftine, fabricate de toata lumea. Lateralii au fost un moft tehnologic popular si ieftin ce a trecut. Dovada este ca au disparut cum au aparut. Nu se mai fabrica pentru ca nu mai exista cerere.

Ai incercat schema cu o singura pereche IGBT de curent mare si alimentata la tensiune mai mare ( + /- 80V ) ? Are potential aceasta schema........Probabil 300W / 4 ohmi sau mai mult .Imi place circuitul de bootstrap si stabilizarea termica cu tl431...........are logica functionala , este o schema frumoasa si foarte simpla , mai trebuie implementata o protectie SOA si este gata !

Multumesc hpavictor pentru aprecieri. Acel bootstrap cu dioda s-a nascut dupa mai multe chinuri. Initial l-am realizat ca toata lumea cu doua rezistente si intre ele condensatorul. Dar la pornire, acel condensator era descarcat si pana sa se incarce nu exista tensiune in colectorul pilotului. Consecinta era un mare bubuit in difuzorul de basi la pornire. In aranjamentul cu dioda nu se mai aude nimic la pornire, difuzoarele stau linistite. Strict teoretic vorbind solutia nu este fericita deoarece nu ofera un curent constant de colector pilotului pe alternanta negativa. Se putea rezolva prin inlocuirea rezistentei de colector cu un generator de curent constant dar solutia ducea la o noua complicatie. L-am gandit ca amplificator de casa si nu de sonorizari unde sarcinile se schimba frecvent, asa ca nu am considerat necesara o protectie la supracurent si scurtcircuit. De regula incepatorii sunt speriati de lucrurile complicate si schemele stufoase. Am dorit o abordare simpla si nepretentioasa, tentanta pentru cei mai multi. Mai ales ca am ales cele mai ieftine componente de pe piata romaneasca.

[hpavictor]

Asa cum este acum , schema este perfecta pentru scopul pe care ti l-ai propus . Eu am analizat o varianta de putere mai mare . O protectie SOA simplista se poate obtine usor cu ajutorul a doua diode Zenner de 7V5 sau 8V2 in plus , montate intre grila - sursa la finali .

[scormonel]

Da, asa este trebuiesc protejate grilele de tensiune excesiva. In acest sens am montat dioda zenner D4 de 15V. la mos-ul de pe alternanta negativa nu este nevoie deoarece tensiunea maxima sursa - grila la care este supus este tensiunea de sursa a lui Q5 cand acesta este in conductie, adica in jur de 6,5V(depinzand de curentul de repaos, adica de tensiunile de prag ale celor doua mos-uri, respectiv Q5 si Q6). In cataloage este data ca tensiune de prag un interval intre 2 si 4 V. Deci poate sa existe un potential de maxim 8 volti grila - sursa la Q7 ce are admis maxim 20 V, deci nu este in pericol in nici o situatie.Pentru eventualii amatori de joaca, pun si o varianta de cablaj. Atentie tranzistorii mici, toti sunt cu picioarele emitor - colector inversate fata de un bc obisnuit. Deci pe cablaj sunt corect pozitionati. Se porneste cu rezistente de 100 ohmi si 7W pe alimentari si semireglabilul p1 cu cursorul la R13. Alimentat se roteste usor cursorul pana se stabilesc cei 5 mA in drena lui Q6. Apoi se inlatura rezistentele de 100 ohmi si se masoara tensiunea de iesire care ar trebui sa fie sub 10, maxim 40 mV. Aceste probe se fac fara sarcina conectata si cu intrarea in scurt. Daca tensiunea continua pe iesire este buna, se poate conecta si sarcina. Succese !.