Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

100W in 8 ohmi cu o pereche IRF630


Postări Recomandate

  • Răspunsuri 58
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Multumesc pentru post baga. Am dorit realizarea unui amplificator ce poate sa redea orice forma de semnal din domeniul audio. Initial si eu am montat valori normale, adica 1uF pe intrare si 47uF in reactia negativa, dar raspunsul la semnal dreptunghiular era catastrofal. Am continuat sa maresc valorile pana ce rezultatul nu s-a mai modificat. Offset-ul este de 7,2 mV dar cu tranzistorii din etajul diferential alesi apropiati ( beta = 73).

Link spre comentariu

Mai ai nevoie de doi rezistori, unul in colectorul lui Q3 si altul in emitorul lui Q4 , poti sa reduci condensatorul din reactia negativa la jumatate .Pe intrare pune doar max 10 uF nepolarizat , nu e nevoie 100 uF . Sunt curios cum stai cu stabilitatea termica a amplificatorului ....Cred ca era mai bine cu laterali . Tensiunea e cam mare pt. o pereche de finali , parerea mea .Curentul de mers in gol e de doar 5 mA ? . :rade: .....poate 50 mA asa ar mai merge .....Numai bine , Alex mm.

Link spre comentariu

Multumesc Th3_uN1Qu3 pentru sugestie. Condensatorii mari la inceput si pe mine m-au surprins, apoi am facut un calcul elementar si mi-am dat seama unde greseam cu rationamentul. Impedanta de intrare foarte mica in tranzistorii ce compum etajul diferential. Deci Rin = beta/(gm x ic) = 73 / (26mV x 1000 microamperi) = 2,8 kohmi. 2,8 k in paralel cu 10K rezulta 2,18 Kiloohmi. Daca foloseam tranzistori cu amplificarea de ordinul sutelor, se schimba situatia dar am dorit sa folosesc componente ieftine si nepretentioase.Multumesc si tie alex mm pentru sugestii. Tranzistorul Q3 este montat in configuratie repetor pe emitor. Rezistenta introdusa in colectorul lui poate sa mai micsoreze din tensiunea continua ce se aplica colectorului. Dar acesta nu este un pericol deoarece BF493s este un tranzistor de 350V. In ce priveste stabilitatea termica, am realizat un prototip pe care am facut masuratori. Am prins ambele tranzistoare cu izolatori din mica si vaselina siliconica pe un radiator micut. Am stabilit curentul de repaos din semireglabil la 5 mA cand avea 22 grade Celsius (voi explica mai jos de ce 5 mA).L-am forjat cu muzica pana la 75 grade Celsius si am oprit muzica. Curentul de repaos era de 7,3 mA. De la 25 grade la 75 grade, curentul de repaos crescuse cu doar 2,3 mA. Lateralii sunt exclusi de pe listele mele de cumparaturi datorita pretului. Nu vreau sa plang daca ard vreo pereche. Cand or fi (daca or fi) ieftini, voi cumpara. Am ascultat muzica pe el aproape o jumatate de zi cu un ventilator de sursa PC ce sufla pe radiator si nu am avut nici o problema. Puterea disipata maxima este de 20 Wati pe tranzistor, deci sunt aproape de limita capsulei TO-220 dar nu o depasesc. Si lipsa ambalarii termice si a strapungerii secundare, caracteristice numai MOSFET-urilor sunt o premisa hotaratoare in functionarea sigura aproape de limita puterii disipate. Initial am reglat curentul de mers in gol la 40 mA si nu montasem diode pentru compensare termica. Atunci cand radiatorul ardea, curentul de repaos era de aproape 100 mA si incalzea fara rost radiatorul cu aproape 10 Wati. Atunci am operat modificarea cu diodele si cu distorsiometru pe iesire la semnal sinusoidal mic am micsorat curentul pana distorsiunile au inceput sa creasca. Acel punct era la 2 mA si am fixat totusi la 5 mA sa fie si o rezerva. De la 2 mA si pana la aproape 1 A, distorsiunile au aceiasi valoare la 2,83 V pe iesire (1W in 8 ohmi), asa ca nu ar fi avut nici o logica sa consum inutil la semnal mic doar pentru a incalzi radiatorul. Acestea au fost rationamentele mele.

Link spre comentariu

Multumesc de intrebare miticamy. Nu influenteaza functionarea fiindca sunt scurte. Fotografia lasa o impresie falsa. Cablajul are 5/6 cm.Pun niste oscilograme din timpul probelor ce le-am efectuat pentru punerea la punct. In aceasta faza am alimentat din sursa de laborator ce nu da decat + - 30 V. Mi-a fost comod cu alimentarea din sursa deoarece are limita de curent reglabila. Ai dreptate in probe exista pericolul unor autooscilatii ce pot distruge finalii daca firele sunt lungi si nu este limitat curentul pe alimentare. Probele pentru compensare optima le-am efectuat la 20 Khz.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări