NICA Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 fi-ti va rog amabili si spuneti-mi lungimea buclei pentru un dipol inchis (clasic la fel ca antena de camera pt. tv).vreau sa folosesc antena la receptia ukw .lungimea dipolului este de 145cm,cele 3 elemente ale reflectorului sunt de 175cm iar cele 3 elemente din spatele dipolului sunt de 126cm.este o antena veche de vreo 30 de ani si era folosita pentru receptia posturilor ukw iugoslave in Timisoara si-mi amintesc ca mergea bine iar acum sunt la sat si nu receptionez bine 88,8 mhz ,frecventa pe care este postul meu preferat.vreau sa-i pun si un amplificator daca nu sunt multumit caci intentionez sa o plasez in pod sub tigla...????.nu stiu cum va merge dar macar sa-i fac bucla corect.o voi folosi la un radio de masina care l-am facut stationar cu un cablu coaxial de 75 ohmi.va multumesc. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 Lungimea buclei este L = 0.66 x lambda/2 daca cablul este cu polietilena.In cazul tau, L = 0.66 x 145 = 95.7 cm.(lungimea dipolului de 145 cm este tocmai lambda/2).Antena rezoneaza bine pe la 103MHz, deci in partea de sus a gamei dar asta nu inseamna ca nu va asigura receptie buna in toata gama.Nu are nimic daca antena e pusa sub tigla, sa nu fie sub acoperis metalic.Succes. Link spre comentariu
NICA Postat Mai 31, 2011 Autor Partajează Postat Mai 31, 2011 multumesc foarte mult pentru acest raspuns complet Link spre comentariu
Vizitator Max Him Postat Iunie 1, 2011 Partajează Postat Iunie 1, 2011 dar daca antena FM are din constructie dipolul de doar 137,5 cm? eu as prefera RFI pe 91,7 Mhz. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Iunie 1, 2011 Partajează Postat Iunie 1, 2011 Antena cu dipol de 137.5 cm rezoneaza bine pe la 109MHz. Un dipol pentru 163.5 cm cu o bucla de adaptare de 108 cm sunt potrivite pentru 91.7 MHz. Link spre comentariu
Vizitator Max Him Postat Iunie 6, 2011 Partajează Postat Iunie 6, 2011 Pai, si atunci ce sa inteleg? ca olandezii de la Funke (marca antenei) au pus pe piata o ditamai antena pe 7 elementi din cupru, pentru receptii radio FM, dar care totusi receptioneaza cu brio orice peste 108 mhz, numa' in plaja radio FM nu. Eu imi doresc sa o pun pe bloc ancorata de catargul fostelor antene insa ce folos sa o urc daca nu stiu sa o acordez ca sa ascult posturile preferate.... deci ma interesa daca o pot face sa receptioneze cat mai ok posturile preferate de la mai mare distanta : RFI Cluj 91,7 mhz si 96,7 mhz Romania Muzical ...calcul bucla, lungime coaxial, tip cablu coaxial. A, si inca ceva: antena are pe dipol o placuta de amplificare, din fabrica, da' cica asta nu ar fi ok ptr.ca pe langa semnal aduce interferente si amplifica si alti paraziti, fiind recomandata inlocuirea cu o clasica bucla de adaptare. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Iunie 6, 2011 Partajează Postat Iunie 6, 2011 Nu stiu ce au facut cu antena aia olandezii de la Funke, dar stiu sigur ca de cand s-au inventat comunicatiile prin unde radio orice dipol rezoneaza cel mai bine daca are ca lungime jumatate din lungimea de unda corespunzatoare frecventei care dorim sa o receptionam, iar relatia dintre lungimea de unda si frecventa este L[m] = 300000/f[kHz] . Lungimea buclei de adaptare pentru un cablu coaxial obisnuit (polietilena) este 0.66 x (L/2). Aceste formule de calcul nu le poate schimba nici o firma constructoare de antene. Pot exista antene mai scurte decat ar rezulta din calculele de mai sus cu conditia sa foloseasca bobine, care permit ca antena sa aiba o lungime mai mare din punct de vedere electric decat are dpdv fizic. Antena este un circuit oscilant cu elemente distribuite. Ca orice circuit oscilant, are o anumita banda de trecere (B-0.707), care in domeniul ultrascurtelor (zeci spre suta de MHz) este destul de mare si depinde de factorul de calitate pana in final de grosimea (diametrul) tevii de cupru sau aluminiu din care e facuta antena. ORIENTATIV, la un diametru de 10 ...15mm banda de trecere este in jur de 8 MHz, asa cum erau construite antenele tv pentru 1 canal. Deci antena rezoneaza bine nu numai pe acea frecventa fixa centrala pt care a fost calculata, ci merge si vreo 4 MHz mai sus si 4 MHz mai jos fata de acea frecventa. Preamplificatoarele de antena se pot folosi cu rezultate bune DACA SI NUMAI DACA factorul de zgomot al elementului activ al acestora (tranzistor, tub) este mai mic decat factorul de zgomot al primului tranzistor din receptor. Daca nu, iese o varza, mai bine pui o bucla si gata. Link spre comentariu
Flor Postat Iunie 7, 2011 Partajează Postat Iunie 7, 2011 Dincolo de excelentele explicatii ale lui +_Florin_+ eu am senzatia ca Max Him nu prea intelege bine ce inseamna rezonanta si banda. Sa zicem ca antena rezoneaza pe 100MHz. Acolo ai maxim de semna indus. Sa zicem ca acolo vei avea 1V. Banda este aceal interval in care semnalul nu scade la mai mult de 0.707 V fata de cat aveai in centru, adica pe 100MHz. Adica la frecventa de 104.1 si simetrica 95.9 vei avea 0.879V, iar la 107.5 /92.5 MHz tensiunea va ajunge la doar la 0.72654. La mai mult de +/-8MHz, tensiunea va fi mai scazuta. Adica la 100-9=91MHz vei avea sa zicem 0.6V. Asta inseamna banda de 8MHz.Am scris niste cifre scoase din burta, fara sa imi pierd vreme cu calcule prea stiintifice..Teoria ca teoria, dar practica..Tu vrei sa prinzi un post care emite in afara benzii de 8MHz. Sa zicem ceva pe 89.6MHz.Normal ca tensiunea indusa va fi mai mica decat cea cand receptionezi 100MHz, unde e acordata antena. E mai mica, DAR oricum e mai mare decat cea pe care o prindea radioul cu antena lui.Si cum unui radio ii trebuie tensiuni mici, adica de peste 1uV, (1 uV reprezinat a milioana parte dintr-un V) ca sa se auda de la bine in sus, adica stereo si fara fasait, faptul ca antena nu ii livreaza maxim de semnal nu e prea mare paguba dpdv al auditiei....Sincer, parerea mea, sa tai un cablu de antena si sa faci bucle cu ele, dupa calculele anterioare, nu e prea mare filozofie.Banda FM are 20MHz. Asa ca daca ai 2 sau 3 bucle o poti acoperi excelent. Joaca-te cu ele, vezi ce posturi prinzi , acre iti plac, si dupa aia te stabilesti pe cateva. Pt ca daca de ex prizi 3 posturi in limba patagoneza, dialectul bango/bizumbu, pe care nu o intelegi, si in plus astea vorbesc incontinuu despre nemurirea sufletului malgas, cu prea putina muzica, e posbil sa pleci pe alte frecvente mai "mancabile", chiar daca se aude ceva mai slab..Repet, am aruncat niste cifre si exemple (patagonez, malgas, hi, hi) doar cu rol de exemplificare. Spor la cabluri si la receptii de calitate. Link spre comentariu
NICA Postat Iunie 7, 2011 Autor Partajează Postat Iunie 7, 2011 Nu stiu ce au facut cu antena aia olandezii de la Funke, dar stiu sigur ca de cand s-au inventat comunicatiile prin unde radio orice dipol rezoneaza cel mai bine daca are ca lungime jumatate din lungimea de unda corespunzatoare frecventei care dorim sa o receptionam, iar relatia dintre lungimea de unda si frecventa este L[m] = 300000/f[kHz] . Lungimea buclei de adaptare pentru un cablu coaxial obisnuit (polietilena) este 0.66 x (L/2). Aceste formule de calcul nu le poate schimba nici o firma constructoare de antene. Pot exista antene mai scurte decat ar rezulta din calculele de mai sus cu conditia sa foloseasca bobine, care permit ca antena sa aiba o lungime mai mare din punct de vedere electric decat are dpdv fizic. Antena este un circuit oscilant cu elemente distribuite. Ca orice circuit oscilant, are o anumita banda de trecere (B-0.707), care in domeniul ultrascurtelor (zeci spre suta de MHz) este destul de mare si depinde de factorul de calitate pana in final de grosimea (diametrul) tevii de cupru sau aluminiu din care e facuta antena. ORIENTATIV, la un diametru de 10 ...15mm banda de trecere este in jur de 8 MHz, asa cum erau construite antenele tv pentru 1 canal. Deci antena rezoneaza bine nu numai pe acea frecventa fixa centrala pt care a fost calculata, ci merge si vreo 4 MHz mai sus si 4 MHz mai jos fata de acea frecventa. Preamplificatoarele de antena se pot folosi cu rezultate bune DACA SI NUMAI DACA factorul de zgomot al elementului activ al acestora (tranzistor, tub) este mai mic decat factorul de zgomot al primului tranzistor din receptor. Daca nu, iese o varza, mai bine pui o bucla si gata.super raspuns,multumim.deci daca vreau sa pun un amplificator cu mos-fet nu are rost bucla? pe vremuri ,imi aduc aminte,amplificatorul cu bf 961 amplifica binisor si fara zgomot deranjant.acum va intreb:considerati ca este mai eficient amplificatorul pentru intreaga banda fara bucla de simetrizare sau cu bucla? lamuriti-ne aceasta problema definitiv.si tratati si dilema cablului bifilar vs. coaxial.evident,noi vrem rezultate maxime cu munca si cheltuiala minime Link spre comentariu
Flor Postat Iunie 7, 2011 Partajează Postat Iunie 7, 2011 Hai sa raspund eu ca inca nu a sunat telefonul.Bucla face ca antena sa rezoneze intr-o anumita banda. Dupa cum am spus in postarea anterioara vei obtine un semanl maxim doar acolo. Restul va fi atenuat.Amplificatorul iti va amplifica semnalul care ii este bagat la intrare. Asa ca semnalele adiacente, sa zicem cele de la frecventa 88 MHz vor fi amplificat muuuuult mai putin decat cele de pe 100MHz, ca sa ma folosesc de exemplu anterior..Cablul panglica versus coaxialIn principal panglica are 300Ohmi, iar coaxialul 75. Conform teoremei transferului maxim de semnal, nu scriu ce face, ca numele mi se absolut sugestiv, daca nu pui impedanta adecvata vei pierde din semnalul indus in antena. De ex ai putea avea 1V dar tu captezi si transmiti doar 0.2V..Cei de o anumita religie ar zice nu prea faci un ghesteft prea bun. Rezultate maxime si fara bani. Si eu eu vreau o fata mare si frumosa si laptoasa si devreme acasa si ..Pe romaneste NU se poate. Putin bagi, putin scoti..Sau gunoi bagi, gunoi scoti,.Acum a sunat telefonul BYE. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Iunie 7, 2011 Partajează Postat Iunie 7, 2011 Pe langa cele spuse de @Flor (daca scriu "dl. Flor" se supara ) as adauga urmatoarele:Acea bucla are rol de adaptare si simetrizare. Ce inseamna asta: impedanta unui dipol indoit (inchis) este de 300 de ohmi. Daca conectam acel dipol la receptor printr-un cablu panglica care este simetric si are impedanta caracteristica tot de 300 de ohmi, iar receptorul are intrare tot pentru 300 de ohmi, totul e adaptat si simetric, nu mai e nevoie de bucle sau alte artificii. Daca receptorul are insa intrare de 75 de ohmi si noi folosim cablu bifilar de 300, la capatul din casa (la intrarea in receptor) trebuie folosit un transformator "baloon" de adaptare a impedantei (300/75ohmi) si apoi o bucatica de cablu coaxial prin care conectam iesirea transformatorului cu receptorul. Daca vrem sa conectam acel dipol prin coaxial, ne lovim de necesitatea adaptarii de impedante (dipolul are 300 iar cablul 75 de ohmi) si de necesitatea simetrizarii, deoarece coaxialul , prin constructia sa, este nesimetric. Datorita capacitatii parazite a camasii coaxialului, cele doua jumatati imaginare (elemente) simetrice ale dipolului vor lucra in conditii diferite, daca l-am conecta direct fara bucla, ca sa nu mai vorbim de neadaptarea de impedante.Bucla tocmai aceste probleme le rezolva: practic conecteaza in paralel cele doua elemente ale dipolului si intrucat tensiunile pe acestea sunt defazate cu 180 de grade ea intarzie una din aceste tensiuni cu T/2, obligand semnalul sa parcurga un drum suplimentar de lambda/2 (adica tocmai lungimea buclei minus acel coeficient de scurtare, al carui rol nu-l mai discutam acum).Astfel se rezolva si adaptarea si simetrizarea.In cazul folosirii coaxialului + bucla la coborare iar receptorul are intrare de 300 de ohmi, se conecteaza tot un transformator baloon la intrarea in receptor, da invers conectat (75/300 ohmi) si o bucatica de cablu panglica. Amplificatorul de antena daca este acordat si are impedanta de intrare 75 se poate conecta cel mai bine undeva pe stalpul antenei dupa bucla de adaptare. In special daca cablul e lung, e bine sa fie conectat asa. Daca cablul e mai scurt, merge sa-l pui si in casa langa receptor. Tranzistorul BF961 e bun dpdv al zgomotului dar sunt altele si mai smechere, cele mai "tari" fiind cu arseniura de galiu, seriile MGF, care le folosesc radioamatorii care fac trafic EME, dar costa cam 12 E bucata Link spre comentariu
cirip Postat Iunie 8, 2011 Partajează Postat Iunie 8, 2011 As adauga ceva doar pe teme lingvistica. Se cheama "balun", nu "baloon" pentru ca vine de la balanced-unbalanced, nu "oonbalanced". Asta imi aminteste de un banc: de ce se spune gine ... , nu geni ... , dar nu mai continui, de cand cu noile directive pe forum. In plus, "baloonul" se umfla si se foloseste pe la petreceri. Ma indoiesc ca se poate folosi la simetrizare Link spre comentariu
NICA Postat Iunie 8, 2011 Autor Partajează Postat Iunie 8, 2011 Pe langa cele spuse de @Flor (daca scriu "dl. Flor" se supara ) as adauga urmatoarele:Acea bucla are rol de adaptare si simetrizare. Ce inseamna asta: impedanta unui dipol indoit (inchis) este de 300 de ohmi. Daca conectam acel dipol la receptor printr-un cablu panglica care este simetric si are impedanta caracteristica tot de 300 de ohmi, iar receptorul are intrare tot pentru 300 de ohmi, totul e adaptat si simetric, nu mai e nevoie de bucle sau alte artificii. Daca receptorul are insa intrare de 75 de ohmi si noi folosim cablu bifilar de 300, la capatul din casa (la intrarea in receptor) trebuie folosit un transformator "baloon" de adaptare a impedantei (300/75ohmi) si apoi o bucatica de cablu coaxial prin care conectam iesirea transformatorului cu receptorul. Daca vrem sa conectam acel dipol prin coaxial, ne lovim de necesitatea adaptarii de impedante (dipolul are 300 iar cablul 75 de ohmi) si de necesitatea simetrizarii, deoarece coaxialul , prin constructia sa, este nesimetric. Datorita capacitatii parazite a camasii coaxialului, cele doua jumatati imaginare (elemente) simetrice ale dipolului vor lucra in conditii diferite, daca l-am conecta direct fara bucla, ca sa nu mai vorbim de neadaptarea de impedante.Bucla tocmai aceste probleme le rezolva: practic conecteaza in paralel cele doua elemente ale dipolului si intrucat tensiunile pe acestea sunt defazate cu 180 de grade ea intarzie una din aceste tensiuni cu T/2, obligand semnalul sa parcurga un drum suplimentar de lambda/2 (adica tocmai lungimea buclei minus acel coeficient de scurtare, al carui rol nu-l mai discutam acum).Astfel se rezolva si adaptarea si simetrizarea.In cazul folosirii coaxialului + bucla la coborare iar receptorul are intrare de 300 de ohmi, se conecteaza tot un transformator baloon la intrarea in receptor, da invers conectat (75/300 ohmi) si o bucatica de cablu panglica. Amplificatorul de antena daca este acordat si are impedanta de intrare 75 se poate conecta cel mai bine undeva pe stalpul antenei dupa bucla de adaptare. In special daca cablul e lung, e bine sa fie conectat asa. Daca cablul e mai scurt, merge sa-l pui si in casa langa receptor. Tranzistorul BF961 e bun dpdv al zgomotului dar sunt altele si mai smechere, cele mai "tari" fiind cu arseniura de galiu, seriile MGF, care le folosesc radioamatorii care fac trafic EME, dar costa cam 12 E bucata va multumesc foarte mult,explicatii ca la carte Link spre comentariu
Vizitator Max Him Postat Iunie 8, 2011 Partajează Postat Iunie 8, 2011 Dincolo de excelentele explicatii ale lui +_Florin_+ eu am senzatia ca Max Him nu prea intelege bine ce inseamna rezonanta si banda. Sa zicem ca antena rezoneaza pe 100MHz. Acolo ai maxim de semna indus. Sa zicem ca acolo vei avea 1V. Banda este aceal interval in care semnalul nu scade la mai mult de 0.707 V fata de cat aveai in centru, adica pe 100MHz. Adica la frecventa de 104.1 si simetrica 95.9 vei avea 0.879V, iar la 107.5 /92.5 MHz tensiunea va ajunge la doar la 0.72654. La mai mult de +/-8MHz, tensiunea va fi mai scazuta. Adica la 100-9=91MHz vei avea sa zicem 0.6V. Asta inseamna banda de 8MHz.Am scris niste cifre scoase din burta, fara sa imi pierd vreme cu calcule prea stiintifice..Teoria ca teoria, dar practica..Tu vrei sa prinzi un post care emite in afara benzii de 8MHz. Sa zicem ceva pe 89.6MHz.Normal ca tensiunea indusa va fi mai mica decat cea cand receptionezi 100MHz, unde e acordata antena. E mai mica, DAR oricum e mai mare decat cea pe care o prindea radioul cu antena lui.Si cum unui radio ii trebuie tensiuni mici, adica de peste 1uV, (1 uV reprezinat a milioana parte dintr-un V) ca sa se auda de la bine in sus, adica stereo si fara fasait, faptul ca antena nu ii livreaza maxim de semnal nu e prea mare paguba dpdv al auditiei....Sincer, parerea mea, sa tai un cablu de antena si sa faci bucle cu ele, dupa calculele anterioare, nu e prea mare filozofie.Banda FM are 20MHz. Asa ca daca ai 2 sau 3 bucle o poti acoperi excelent. Joaca-te cu ele, vezi ce posturi prinzi , acre iti plac, si dupa aia te stabilesti pe cateva. Pt ca daca de ex prizi 3 posturi in limba patagoneza, dialectul bango/bizumbu, pe care nu o intelegi, si in plus astea vorbesc incontinuu despre nemurirea sufletului malgas, cu prea putina muzica, e posbil sa pleci pe alte frecvente mai "mancabile", chiar daca se aude ceva mai slab..Repet, am aruncat niste cifre si exemple (patagonez, malgas, hi, hi) doar cu rol de exemplificare. Spor la cabluri si la receptii de calitate.Evident nu te inseli, deci recunosc ca nu inteleg 100% toata receptia radio... ca daca ar fi asanu as mai stresa pe altii cu intrebari. In concluzie, antena mea este ok chiar si la 137,5 cm pe dipol, si imi recomanzi sa montez 2- 3 bucle ca sa asigur o receptie buna. Dar cum le leg?MERSI pentru informatiile date.p.s.: a, si mai ramane problema amplificatorului de fabrica; mai e necesar sau nu? Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 8, 2011 Partajează Postat Iunie 8, 2011 Pai, si atunci ce sa inteleg? ca olandezii de la Funke (marca antenei) au pus pe piata o ditamai antena pe 7 elementi din cupru, pentru receptii radio FM, dar care totusi receptioneaza cu brio orice peste 108 mhz, numa' in plaja radio FM nu.Olandezii nu au fost prosti de loc. Formula e buna pentru un dipol ideal aflat in spatiul liber.Un dipol real are o grosime oarecare, lucru care mareste lungimea electrica, asa ca trebuiescurtat fata de lungimea teoretica. In conditiile practice ale radioreceptiei, reflectorul si directoarele au un efect de scurtare a lungimii electrice a dipolului teoretic, astfel incatlungimea lui se alege ceva mai mare fata de lungimea teoretica. Cu cat anume, nu-mi maiamintesc, dar exista suficiente programe de calcul ale antenelor Yagi - Uda. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum