nelamurire despre joule thief

[Ranger007]

As avea si eu o nelamurire in ceea ce priveste tipul de bobina(tipul de infasurari sau nr de spire) de care am nevoie pentru un circuit de inalta tensiune de tip joule thief. Mai exact, am folosit o bobina de 5cm diametru si 1,8 cm inaltime cu 20 spire pe primar si 195 pe secundar. Dupa multe circuite si experimente de acest tip, am reusit sa aprind o gramada de leduri dar am vrut sa incerc si cu un tub fluorescent. Nu inteleg insa un lucru; de ce atunci cand conectez tubul la secundar , unde ar trebui sa fie 100 si ceva de volti nu se aprinde, iar daca il pun normal pe iesirea de colector-emitor, unde se punea de obicei la jt simplu, se arpinde(nu foarte mult dar da). (Cand am facut acest test am folosit o baterie de 6v)

[The Stressmaker]

Sa inteleg si eu. Tu folosesti metoda aceasta (Eng): http://en.wikipedia.org/wiki/Joule_thief , la care exista doua infasurari, cea de comanda si cea de putere. Definitia acestui circuit este de oscilator autoblocat si se bazeaza pe cresterea de tensiune datorata autoinductiei datorata intrarii tranzistorului in regim de blocare aparuta la saturarea miezului magnetic. Puterea cu care alimentezi sarcina se ia intotdeauna din infasurarea de forta, in speta cea in serie cu pinii CE ai tranzistorului. Daca ai atatea spire pe cea de comanda atunci saturarea si blocarea tranzistorului se face mult prea repede si, pe scurt, ramai fara energie in bobina, poate si pentru faptul ca nu ai pomenit nimic de miez de ferita. Limita de tensiune la acest circuit este data de factorul de calitate al bobinei si de tensiunea de strapungere a tranzistorului. Faptul ca functioneaza la leduri si nu functioneaza la tuburi fluorescente poate avea aceasta explicatie de mai sus combinata cu faptul ca la leduri caderea de tensiune este relativ constanta pe sir pe cand la tuburile fluorescente tensiunea pe tub scade cu cresterea curentului.

Cateva scheme pentru tuburi fluorescente in engleza: http://www.aaroncake.net/circuits/flampdrv.asp , http://ludens.cl/Electron/Fluolamp/fluolamp.html (aici gasesti si o explicatie la ceea ce te intereseaza, in engleza) luate de aici (Eng): http://www.discovercircuits.com/F/fluor-lamp.htm .

[Ranger007]

"poate si pentru faptul ca nu ai pomenit nimic de miez de ferita."

Pai de fapt bobina aceea era de ferita, un inel de dimensiunile pe care le-am specificat. Iar la alimentarea de 6V, cand am masurat tensiuena pe secundar era cand 140-150V cand peste scala la voltmetru(stiu ca nu e tocmai precis da nu am altceva cu ce sa masor) . Iar cand am pus la iesirea normala, avea cam 10-11V , ceea ce a fost de ajuns se pare ptr neonul de 11W sa inceapa sa licareasca...dar nu foarte tare.

[Ranger007]

A, si inca ceva, nu folosesc tocmai metoda aceea de pe wikipedia; am cele 2 infasurari dar mai am o infasurare separata de cele 2, cum am vazut si aici: http://www.overunity.com/index.php?topic=8341.0

Aceea are 195 de spire, in rest sunt 10 cu 10 spire pe primar, adica raport normal 1:1.

De aceea sunt foarte nelamurit...ar fi trebui sa obtin ceva putere de acolo..

[Ranger007]

Am citit ce scria pe link-urile lui Stressmaker si am cam inteles cum e treaba acolodar nu inteleg de ce nu mie imi face asa...si nu cum ar trebui.

[The Stressmaker]

Ceea ce ai acolo nu este un "joule thief" ci un "self oscillating flyback". Ele functioneaza cam pe acelasi principiu dar sunt diferite. Din ce inteleg eu, impedanta tubului este foarte mica, si atunci cand impulsul trebuie sa blocheze tranzistorul nu se intampla, miezul intrand in saturatie. Incearca sa pui un condesator (plastic nu ceramica, are rol de balast) de pana intr-un microfarad in serie cu tubul si incearca sa reduci numarul de spire la jumatate. Si inca ceva, cu cat ai mai putine spire in infasurarea din baza tranzistorului cu atat mai mult poti mari timpul de incarcare cu energie al bobinei prin marirea duratei in care bobina de putere este alimentata. Schema de acolo, cu 2 spire pe acea infasurare este impinsa la extrem si foloseste incarcarea aproape de saturatie a miezului. Si inca o conditie la aceste oscilatoare este ca tranzistorul sa aiba un factor beta cat mai mare. Nu folosi darlington, se pare ca nu sunt suficient de rapide pentru aceasta aplicatie. Daca ai acces la un osciloscop atunci poti vedea cum se modifica forma de unda la cuplarea tubului si iti poti face idee despre cum se modifica parametrii in functionare. Varianta cu condesator balast iti permite sa reduci curentul in tub (si puterea de asemenea) pana la o anumita valoare, valoare care este puterea maxima care o poate da montajul tau. In ca o remarca este ca in schema aceea s-au folosit 80 spire pe cand la tine ai folosit mai mult decat dublu, fapt care poate duce la pierderi si aplatizarea semnalelor din cauza amortizarii oscilatiilor (asemanator cu filtrele de retea). Asta inseamna ca, incercand sa obtii tensiune mare prin marirea numarului de spire, ori tranzistorul tau nu are beta suficient de mare ori exista o capacitate parazita in circuit, suficient de mare pentru a interfera cu varfurile de tensiune. Cam asta e parerea mea si poate nu este cea mai corecta, folosind multe presupuneri.

Link-uri in engleza: http://www.dos4ever.com/flyback/flyback.html , http://dev.emcelettronica.com/portable- ... ry-charger , http://www.seekic.com/forum/22_circuit_ ... ERTER.html , http://www.electro-tech-online.com/gene ... erter.html , http://www.talkingelectronics.com/conte ... Page4.html .

[Ranger007]

Eu am folosit un miez mai mic decat acolo(cam la jumate) , de aceea am crezut ca trebuie sa pun mai mult de 80 de spire..