Dreapta de sarcina pentru 3KW putere utila in audiofrecventa

[Vizitator]

Vezi ca unii s_ar putea sa nu fie de "acord" invocind ca: dreapta de sarcina intersecteaza hiperbola de disipatie(sau dreapta nu_i "tangenta" la hiperbola...) .

Sau s_ar putea sa spuna ca ai depasit ia-"permis"...,2,46A(Ug=-5V) fiind mai mult decit scrie in foaia de catalog pntru ia...

A acum e dreapta , asa_mi place ...,corespunde subiectului(limbajul din pagina anterioara mai lasa de "dorit").

Ma bucur ca in sfirsit am aflat ce inseamna Δ(Ua) / Δ(Ia)...,si ma mai bucur ca spune/confirma cineva ce inseamna tgα(alfa).

-ghici cum este caracterizata dreapta de sarcina? - DA, exact prin acelasi raport constant dintre d(Ua)/d(Ia)=RL, sau mai pe intelesul tau: delta(Ua) / delta(Ia) = RL.

...

[Vizitator]

Vezi ca unii s_ar putea sa nu fie de "acord" invocind ca: dreapta de sarcina intersecteaza hiperbola de disipatie(sau dreapta nu_i "tangenta" la hiperbola...) .

Sau s_ar putea sa spuna ca ai depasit ia-"permis"...,2,46A(Ug=-5V) fiind mai mult decit scrie in foaia de catalog pntru ia...

A acum e dreapta , asa_mi place ...,corespunde subiectului(limbajul din pagina anterioara mai lasa de "dorit").

"Unii" ar putea observa ca fiecare tub functioneaza numai pe cate o singura alternanta si deci ca puterea disipata de fiecare dintre tuburi este jumatate din disipatia ce rezulta de pe caracteristica unui singur tub.

Cu alte cuvinte, efectul termic al disipatiei din semiperioada activa a fiecarui tub se integreaza pe intreaga perioada (pentru fiecare tub), factorul integrator fiind capacitatea termica a anozilor.

 

Daca amplificatorul ar fi destinat altor scopuri (cum ar fi etaj de iesire pentru actionarea unui motor sau servomecanism, sau ... ca etaj de iesire pentru o sursa -eventual bipolara- de inalta tensiune), atunci ar fi fost intradevar o problema.

 

2,46 A este ok, este valoare de varf pentru fiecare tub in parte si se atinge pentru fiecare tub in parte numai pentru cate o singura semilaternanta.

Curentul anodic DC permis de tub este de 1 A, ceea ce inseamna varf de 1,4 A pe fiecare si ambele semilaternante sau 2,8 A pe una singura dintre alternante (cum este cazul aici).

[Vizitator]

...

"Unii" ar putea observa ca fiecare tub functioneaza numai pe cate o singura alternanta si deci ca puterea disipata de fiecare dintre tuburi este jumatate din disipatia ce rezulta de pe caracteristica unui singur tub.

... .

E nu chiar "pe cate o singura alternanta" , mai avem si o zona de clasaA in clasaAB1 dar se intelege ideea...

A bun ,pai eu am spus acelasi lucru la rindul meu dar au zis: cum se poate unii...,

sau au mai intrebat: pai ce faci cu ia_max_virf 200mA/tub (el84 sa zicem)...

,sau am primit replici cum ar fi:daca dreapta nu_i tangenta... discutam de alt tub...

[adrian_pic]

Traian B eu sunt interesat de ce am pus in bold:

 

- se obtine familia caracteristicilor de iesire din cea a curbelor de curent constant; dupa cum am spus mai sus, se poate face in mai multe moduri, daca o sa am timp o sa revin la asta

P.S. Am incercat sa iti trimit un mesaj privat (sa nu mai scriu aici ca sa ramana doar esenta pentru cei care doresc sa invete) dar nu imi pleaca mesajul.

[Vizitator]

@Traian B ,cam asta spuneam eu acum ceva vreme

Cred ca este bine sa mai precizez o data cine da valoarea dreptei de sarcina,-tangent de alfa = O functie trigonometrica chioara intr_un triunghi dreptunghic si atit.Acum ca aceasta dreapta de sarcina poate fi si tangenta sau nu la hiperbola de disipatie maxima la anod , nu este conditie obligatorie...

daca tot doresti sa "ma inveti" ce inseamna Δ(Ua) / Δ(Ia)...,si mai recomandam spre lectura http://www.audioxpress.com/resource/aud ... a400ac.pdf (Figura-5 foarte sugestiva pentru tetrode Push-Pull...).

Nu incerca Traian B sa ma ajuti pe mine... ,oricum consider ca raspunsul tau in cadrul subiectului este bine venit/instructiv pentru "audienta" .

Vezi cum si tu(Traian B) gafezi ?(4CX1500A-PP-AB1) sau "domnu' doctor-inginer-savant de renume mondial, ca sa vezi ce tampenie ai scris mai" jos.

...

...Cum de a gresit in catalog si a dat astfel acest parametru, si inca nu pentru orice, ci pentru niste grile care se fabrica din wolfram sau molibden ??? ...

Valderama, in primul rand ai dreptate relativ la peak driving power

...

Ar trebui sa te intreb cind ai fost ultima oara la "psiholog" Traian B,sau sa arunc un "ciorap"?... limbajul tau Traian B este infect... in ciuda cunostintelor tale...

 

Acum vad ca te_ai oprit la Ug=-5v(ai venit pe drumul cel bun).

[Vizitator]

Ce ne facem domnul "Roman emperors"-Traian B acea "curba de toata frumusetea" poate fi concava-convexa dupa caz nu ?...

__Ee , uite eu m_am hotarit sa o "trasez o curbura inversa" fata de a mata(caracteristica compusa a celor doua tuburi finale PP)...,pentru Ea=2000V si un "Load plate to plate"=3k1 , asa am zis eu sa nu semene cu a mata in ciuda puteri mai mici sa NU te supar cu o putere egala sau mai mare (nu de alta dar nu vroiam sa contrazic/supar un Roman emperors...)...,atit ca "dreapta mea" seamana daca vrei sau este chiar identica cu prezentarea http://www.audioxpress.com/resource/aud ... a400ac.pdf fig.5. ,am pe acolo si doua puncte rosii-ce o fi insemnind ele ?...,la mine in grafic tuburile 4CX1500A mai ajung cu ia aproape de 0mA in regim dinamic...

[Vizitator]

Traian B ,unde ar fi punctul de operare pasiv pentru tubul compus sau unde curentul de anod pentru tubul compus este zero aici ? :

 

download/file.php?id=2579&mode=view

sau

http://www.hawk.ro/tr/Topic%20De%20Doi% ... IRE_PP.jpg

 

De exemplu aici http://www.patentgenius.com/image/5498996-2.html nu avem "CIUNTIRI" ca la tine(unde "lipsesc" 400mA din grafic)...,in ciuda faptului ca NU sint aceleasi tuburi in exemplul dat , contind "ideea" in sine adica LINEAR COMPOSITE LOAD LINE in cazul unor tetrode sau pentode push-pull.

[Vizitator]

...............................

[Vizitator]

http://greygum.net/sbench/sbench102/pent.html

 

Observa ca tuburile lucrand in PP, in metoda aceasta se iau perechi de linii Ug = const, cate una din fiecare jumatate, astfel (din S Bench), v. explicatiile si desenele lui, folosesc acum valorile de acolo:

 

-prima caracteristica este cea care trece prin punctul de repaus, adica se "aplica" la intrare 0V si deci se considera Ug = -20V din ambele jumatati (Ug1=-20V din jumatatea superioara si Ug2=-20V din jumatatea inferioara) si se scad valorile de curent de pe cele doua caracteristici, pentru diversele tensiuni Ua; evident, compusa va trece prin Ia=0 si prin chiar Ua =Urepaus

- se "aplica" +5V la intrare, adica se considera liniile Ug1 = -25V (din jumatatea superioara) si Ug1 = -15V (din cea inferioara) si se scad curentii pentru diversele Ua.

- se "aplica" +10V la intrare, adica Ug1 = -30V si Ug2 = -10V...

....

- se aplica +25V si se considera Ug1 = -40V si Ug2 = 0V.

 

(pana aici s-au obtinut caracteristicile compuse centrala si cele din jumatatea superioara), apoi, pentru cele din jumatatea inferioara, se considera succesiv:

- Ug1 = -15V si Ug2 = -25V

- Ug1 = -10V si Ug2 = -30V

...

- Ug1 = 0V si Ug2 = -40V

(sau, altfel, se construiesc din cele obtinute pentru jumatatea superioara mai sus, prin simetrie).

 

De observat ca perechile de caracteristici sunt "urcate" si "coborate" simultan in tensiune, diferenta dintre perechi pastrandu-se mereu constanta si egala cu 2 x Ug repaus (=40V).

In aceasta metoda, el traseaza curbele compuse pentru clasa A, clasa in care pe majoritatea caracteristicilor lor ambele tuburi conduc curenti mari (niciodata nu se blocheaza) si practic "ai ce scadea" cam pentru toata familia de caracteristici.

 

 

 

In cazul nostru, in clasa AB cu curent de repaus relativ redus (curentul de repaus = 9% din cel de varf), la Ug = -105V, 3900V si 200mA in repaus, ar trebui sa consideram:

- "aplicam" 0V la intrare, deci Ug1= -105V =Ug2 si obtinem caracteristica compusa Ug prin punctul de repaus. Ca si mai sus, aceasta trece prin Ia=0

- urmatoarea curba disponibila este Ug1 = -75V (adica "aplicam +70V la intrare) si Ug2 = -125V (jumatatea inferioara). Ori, la -125V, tubul din jumatatea inferioara e foarte aproape de blocare: in jumatatea superioara curentul pe caracteristica Ug1 = -75V variaza cu Ua de la 0,3 la 0,75A in zona segmentului util al dreptei de sarcina, in timp ce in jumatatea inferioara, la Ug2 = -125V este foarte redus, deci compusa, cel putin in zona dreptei de sarcina, nu difera foarte mult.

- "aplicand" +95V la intrare: Ug1 = -50V si Ug2 = -160V => fara discutie: in jumatatea superioara avem curenti de 1...1,5A, iar in cea inferioara de ordinul miliamperilor.

Deci ce sa mai scadem(?) din acel 1A, ca deja nu prea mai avem ce !

- "aplicand" +130V, Ug1 = -25V, Ug2 = -185V: in jumatatea superioara avem curenti de 1,5...2,5A, in cea inferioara avem un curent nesemnificativ.

 

De aceea, in acest caz (PP AB cu curent de repaus mic, adica aproape de B), "compunerea" are efect important numai langa zona de repaus.

In acest sens am putea obiecta ca nu am compus caracteristicile de la Ug= -105V. Nu le-am "compus" pentru ca in acea zona stim deja Ug, este -105, iar curentul este zero, datorita simetriei in jurul punctului de repaus in zona dreptei de sarcina din apropierea punctului de repaus, prin reducerea cu 200 mA diferentele Ug pe dreapta d esarcina PP vor fi mici fata de cele de la un singur tub;

Cand se compun curbele Ug=const, prin procedeul explicat de Steve Bench, curba de repaus compusa Ug = -125V practic coboara in curent in punctul de repaus cu exact valoarea I repaus (adica cu 200mA) astfel incat in punctul de repaus curba compusa Ug=-105V intersecteaza axa Ia = 0 in chiar valoarea tensiunii de repaus (3900V), Practic "compunand" cele doua caracteristici Ug = -105V de repaus, punctul de repaus "compus" de la Iao=200ma devine Ia = 0 (in centrul caracteristicii compuse lui S Bench).

 

De aceea eu "am mers pe scurtatura" si "am taiat" zona Ia <200mA de la SE (carcateristicile din zona I< I repaus din cazul un singur tub nu mai apar, e normal), dar in acelasi timp, in calculul puterilor am tinut cont de diferenta de 200mA, curbele Ug=const se modifica doar putin, cu atat mai putin cu cat ne apropiem de dreeapta Ua = Ua repaus si cu atat mai putin cu cat ne departam de zona de repaus.

Pe axa curentului anodic din caracteristica compusa, in mod normal ar fi trebuit sa rescriu valorile de curent, valorile scrise acolo trebuiesc considerate cu 200mA mai jos. Am facut acolo aceasta corectie in ceea ce priveste valorile curentilor de varf (sunt 2,26A si respectiv 2A in loc de 2,46 si 2,2A cum s-ar citi pe axa Ia), dar nu am mai avut timp sa le rescriu pe toate, era deja ora 11 noaptea!

 

In acelasi fel ca mai sus, in caracteristica compusa desenata de tine valderama inspirandu-te din cele postate de mine anterior, situatia este aceeasi: efectul compunerii caracteristicilor se manifesta pregnant numai in zona Ug reduse (langa punctul de repaus) si a curentilor anodici redusi, adica in zona de "racordare". Insa in zonele departate de punctul de repaus, la nivele mari, "liniarizarea" produsa prin compunere nu mai are efect (altfel clasa AB sau clasa A ar fi fost similare in privinta distorsiunilor de racordare!).

Pana la urma aceasta observatie reprezinta ceea ce stiam deja toti (si era de asteptat): trecand din AB in clasa B pura (I repaus = 0), efectul combinarii in zona de racordare nu mai exista, rezultatul compunerii caracteristicilor depinde de clasa si de curentul de repaus.

Asta se observa usor in comparatiile lui S Bench: pentru clasa A curbele compuse Ug=const sunt aproape echidistante, iar pentru clasa A-AB deja nu mai sunt, cele din centru (zona Ia redusi) sunt mai "ingramadite", iar in cele pentru A-B sunt si mai rau (exact ca si in cazul nostru).

Asta se intampla pentru ca rezultatul compunerii difera in functie de curentul de repaus: din clasa A, din ce scadem mai mult curentul de repaus mergand spre clasa B, compunerea are efect palpabil intr-o zona avand o latime ce se reduce treptat.

 

 

In privinta limbajului meu, imi cer scuze valderama, dar crede-ma: sa "arunci manusi" si sa "pui la zid" in fata intregului forum in mod particular un user numai si numai din motivul ca a indraznit sa te corecteze in cateva situatii, nu este ok...

Sa-l consideri un adevarat dusman numai pentru ca te-a corectat in acele situatii, iar denota o problema.

Sa mergi pana in panzele albe ca aici viewtopic.php?t=50700&p=443425 sustinand acea aberatie impotriva tuturor, nu este ok (chiar te-as intreba acum sa arati cum ar putea rezulta acele oscilatii pe caracteristica tubului, oricare ar fi ea...).

Sa folosesti forumul pentru a-ti "rezolva" o "problema" de acest gen, nu este corect (asta s-a sesizat anterior in acest topic).

Parerea mea este ca ai mers prea departe catalogandu-ma drept "inamic" si mentionand in mod expres asta colegilor de pe forum in topicuri care nu aveau nici o legatura cu mine sau cu ceva "comun" intre noi, amenintandu-ma ca mi-ai zice tu ceva nume (asa cum s-a intamplat) si acum incluzand acest topic, si de aceea cred ca ai o problema...

Daca tu ai o alta explicatie despre aceasta situatie si despre cum s-a ajuns la ea, tare as vrea s-o citesc...

Crezi ca daca eu sau altii nu am fi stiut sa raspundem sau nu, ar fi fost vreo diferenta pentru mine sau pentru altii, ne-am fi schimbat ceva, am fi devenit mai... inteligenti sau invers?

Crezi ca vreo "competenta" a cuiva intr-un anume domeniu ar depinde doar de raspunsul la o singura intrebare?

 

Altfel valderama, eu te-am corectat in ceea ce priveste GU81 nu pentru ca mi-ai fi "inamic", nici pentru 6J1P nu am facut observatia pentru ca mi-ai fi inamic, etc. Crezi ca ar fi fost bine (inclusiv pentru tine) ca tu sau altii sa "aruncati" banii pe tuburi GU81 degeaba de vreme ce acesta nu putea fi utilizat acolo, sau ca altii "sa se zbata ca pestele pe uscat" cu 6J1P in regimul descris initial de tine aici viewtopic.php?f=28&t=80448?, sau ca inspirandu-se de la tine, vreun coleg de aici sa apara pe diyaudio sau in alta parte sustinand ca a masurat cu metoda de aici viewtopic.php?f=28&t=50700 ceva ce ar avea vreo legatura cu cuvantul "armonic", si astfel facandu-se acolo de ras?

 

Daca reactia mea a fost exagerata, imi cer scuze in modul cel mai sincer, insa repet: ai totusi o problema, nu sunt normale aceasta "suferinta" a ta si rezultatul ei in urma unor discutii pe un forum (ma refer la corectiile din acele topicuri).

Cum ti-am mai spus de mai multe ori "in public", oricine poate gresi, uneori chiar catastrofic si numai cine nu munceste nu greseste (ca sa-ti faci idee, intr-o singura "greseala" absolut copilareasca era sa pierd deodata un tub 8122 si doua 4CX1500B si nu vreau sa-ti spun cat m-ar fi putut costa aceasta greseala relativ la care am avut un noroc "chior", o sansa de 1:1000).

Dar daca s-ar face un raport intre numarul posturilor si numarul greselilor din ele, fii linistit, "stai" chiar bine, deci nu te inteleg!

In plus, greseala mea aici, este ca m-am enervat si m-am lasat dus de val (lucru pentru care imi cer scuze, din nou, fata de toti) si poate ca as fi meritat chiar o atentionare.

Asta s-a intamplat si pentru ca sunt foaaaarte stresat, am avut si am destule probleme reale si foaaaaarte serioase (in sens negativ) in ultimele luni, incepand cu cele de la job, continuand cu cele de sanatate (cand tu ma puneai ironic la zid aici eu eram in spital si asta degeaba- rezultatul fiind inconcludent; de aceea am vazut topicul atat tarziu!), si continuand cu lipsa acuta de timp liber - am proiecte serioase pe care nu le pot termina (de aceea uneori citesc/scriu pe forum noaptea tarziu, iar in ultimele luni doar foarte, foarte rar), si nici nu stii cat m-a enervat faptul ca trebuie sa pierd timpul si cu topicul acesta.

 

Am pierdut mult timp ca sa scot caracteristica de iesire din cea de curent constant pentru un singur tub, asa cum trebuia, cu toate caracteristicile ei care sunt necesare.

Ma refer in special la curbele de Ug=constant ce permit determinarea Ug pentru orice punct de pe dreapta de sarcina - altfel fara aceasta informatie, fara posibilitatea de a afla Ug pe dreapta, toata dreapta nu mai are rost!!!. Scopul principal al dreptei de sarcina este aprecierea efectelor eventualelor modificari posibile si aprecierea distorsiunilor, care nu se pot face numai din Ua si Ia.

Stii bine ca o dreapta trasata la 1450 ohmi in planul (Ua, Ia) fara posibilitatea de a determina corect Ug pe dreapta de sarcina ar fi fost gresita/inutila (si ar fi o dreapta pe care in planul (Ua,Ia) ar fi putut-o trasa orice soim al patriei unind punctul de repaus cu inca un altul tinand cont de panta deltaU/deltaI = RL.

Aceasta nu ar mai fi insa dreapta de sarcina pentru 4CX1500A, ar fi fost doar o dreapta de 1450 ohmi generica, pentru orice tub si in acelasi timp pentru nici unul! Pentru aceeasi RL si acelasi punct de repaus, toate tuburile au APARENT aceeasi dreapta de sarcina , ce le diferentiaza si le IDENTIFICA sunt valorile Ug

Stii bine ca trasarea ei completa de catre mine a fost practic acea munca de negru de care am spus mai sus si care reprezinta 80% din ceea ce trebuia facut, restul o reprezenta doar "lipirea a doua poze".

 

De aceea am afirmat anterior ca tu nu aveai caracteristicile de iesire, si stim amandoi ca din acelasi motiv (munca multa) nu le ai nici acum.

Cea pe care ai desenat-o mai sus download/file.php?id=2597&mode=view cu curbele Ug=const. este poate un copy/paste din alta parte dintr-un document de pe net si sunt de la un alt tub, deci toate curbele de acolo sunt curbele Ug=constant ale altui tub si nu ale lui 4CX1500A, si pe care doar ai scris 2 valori de Ug pentru 4CX1500A de la capetele dreptei pentru ca numai cele 2 sunt inital cunoscute; sunt 7 spatii intre cele 8 curbe de la -5 la -90V ceea ce nu pare ok. Caracteristica este complet gresita in privinta Ug pentru ca tubul "celalalt" are alte curbe Ug = const decat 4CX1500B, alta panta, alta Ri si deci intersectiile curbelor Ug=const cu dreapta de sarcina nu mai dau tensiunile de grila corecte pentru 4CX1500A. In rest, ca principiu, este ok, iar dpdv principial procedura este aceeasi pentru orice tub.

Aceasta era a doua metoda de obtinere a lor, si daca ai fi stiut sa translatezi grafic (geometric) si valorile de tensiune de grila de pe caracteristica de curent constant, ar fi fost si completa.

 

Nu altii, ci eu te inteleg cel mai bine in aceasta situatie: a fost ceva de munca sa translatez caracteristicile, am anticipat ca tu n-o s-o faci (ceea ce, crede-ma, te-a scutit de ceva munca, esti avantajat!), eu am facut-o numai "de nervi" iar cine n-a facut niciodata aceasta "translatie" pe hartie nu intelege ca este munca de negru. Din acest motiv am facut ironiile anterioare despre stadion si spectatori, multi ar fi fost tentati acum sa afirme ca e bine sau nu, dar de rezolvat nu a fost deloc aglomeratie...

In rest, m-ai completat corect despre compunere, si desi asta "nu doare" tare in acest caz din motivele expuse mai sus, inca iti multumesc.

Intre timp stersesem atasamentul respectiv dorind sa si corectez axa Ia si valorile de curent pentru PP dar nu mai am timp acum de asa "munca de negru", le las asa si il atasez acum din nou.

 

Valderama, te rog nu mai face prostii din astea, ca n-o sa ma mai vezi sa-ti raspund, am muncit destul aici din cauza ta, si ar trebui sa-ti cer sa-mi platesti cu tariful dublu fata de cel de la job ;-) .

Am mult de munca mai serios in alta parte, nu mai e timp de "prostii"... e criza mare si "glumele" acestea si topicurile "de doi bani" trebuiesc lasate deoparte. Poate ca ar fi fost mai bine daca procedam asa de la inceput...

[Vizitator]

Totul face referire la 4CX1500B http://www.classiccmp.org/rtellason/tub ... x1500b.pdf si unde este cazul la 4CX1000A http://www.g8wrb.org/data/Eimac/4CX1000A.pdf

 

1) cum este posibil ca din doua tuburi similare, cel de 1500W disipatie sa admita un curent anodic mai mic decat cel de 1000W disipatie?

 

2) cum este posibil ca dintre aceste doua tuburi, cel de 1500W sa aiba putere de iesire muuult mai mica (diferenta de aproape 40% !!!) decat cel de 1000W?

 

3) cum este posibil ca disipatia maxima pe grila 1 la 4CX1000 sa fie specificata 0W (zero)? (cu aceasta situatie am confundat eu mai sus situatia puterii de atac de varf de 0W in AB1, intelegi acum valderama?)

 

4) cum este posibil ca pentru un tub ultraliniar si cu IMD "exceptional de reduse" cum este 4CX1500B, sa fie recomadat regimul in clasa AB2, si inca nu oricum, ci cu o amplitudine a semnalului in grila cu 20% peste valoare tensiunii de polarizare?!

 

5) cum este posibil ca pentru un tub de 1500W recomandat pentru clasa AB2 in aceste conditii disipatia maxima grilei sa fie numai 1 (unul) W ?

 

6) care este motivul pentru care 4CX1500B prezinta distorsiuni de IMD atat de reduse?

 

7) ce alte tuburi mai au aceasta caracteristica cu totul speciala?

 

8) care este denumirea generica pentru aceste tuburi ce au aceasta caracteristica speciala?

 

9) de ce la toate aceste tuburi se specifica in cataloage numai IMD de ordin impar si nu si cele de ordin par?

 

10) pentru 4CX1500B, se poate pentru acest tub sa se anticipeze cu aproximatie cam la ce amplitudine a fiecaruit ton trebuiesc masurate prin metoda cu doua tonuri distorsiunile de intermodulatie astfel incat aceasta masuratoare ponderata pentru primele 3 produse de intermodulatie de ordin impar sa fie relevanta, sa nu dea rezultate false si mai ales nu exagerat de optimiste?

 

11) cam la ce amplitudine a semnalului de intrare (aproximata chiar pe larg) masurarea produsului de intermodulatie de ordin 7 ar putea deveni incorecta/nerelevanta?

 

12) cum trebuie polarizat 4CX1500B si toate tuburile similare pentru ca produsele de IMD precum cele din catalog sa fie minime?

 

13) ce este acela... "tub perfect"?

 

14) ce constructie particulara au tuburile ce prezinta IMD si mai reduse decat 4CX1500B, si cateva exemple?

 

15) cum este posibil ca la aceleasi dimensiuni fizice ale anozilor, un tub sa fie specificat la 1000W disipatie, si altul la 1500W?

 

16) avand pe masa in teste un asemenea tub, ce disipatie anodica credeti ca ar permite?

 

17) de ce anume precautii si protectii speciale au nevoie acestea?

 

18) care este procedura corecta de punere in functiune pentru ele?

 

19) cum se aplica getterul la aceste tuburi, ce fel de getter utilizeaza si de ce?

 

20) de ce la RF-110A cu 2 x 4CX1500B in final, driverul este construit cu doua tuburi 8122 in paralel, si furnizand numai cativa wati (10...20) din aceste doua tuburi capabile impreuna de 800W disipatie?

 

21) de ce RF-110A este construit cu doua tuburi 4CX1500B in final pentru numai 1 kW output, de vreme ce un singur tub ar fi fost suficient?

 

22) ce fel de alimentatoare /redresare si filtrare necesita aceste tuburi pentru a influenta cat mai putin in mod negativ performantele (si exemple)?

 

 

doar atat mi-am amintit acum... or mai fi si altele, dar este suficient.

 

Succes!

[Vizitator]

...

De aceea, in acest caz (PP AB cu curent de repaus mic, adica aproape de B), "compunerea" are efect important numai langa zona de repaus.

In acest sens am putea obiecta ca nu am compus caracteristicile de la Ug= -105V. Nu le-am "compus" pentru ca in acea zona stim deja Ug, este -105, iar curentul este zero, datorita simetriei in jurul punctului de repaus in zona dreptei de sarcina din apropierea punctului de repaus, prin reducerea cu 200 mA diferentele Ug pe dreapta d esarcina PP vor fi mici fata de cele de la un singur tub;

De aceea eu "am mers pe scurtatura" si "am taiat" zona Ia <200mA de la SE (carcateristicile din zona I< I repaus din cazul un singur tub nu mai apar, e normal), dar in acelasi timp, in calculul puterilor am tinut cont de diferenta de 200mA, curbele Ug=const se modifica doar putin, cu atat mai putin cu cat ne apropiem de dreeapta Ua = Ua repaus si cu atat mai putin cu cat ne departam de zona de repaus.

Pe axa curentului anodic din caracteristica compusa, in mod normal ar fi trebuit sa rescriu valorile de curent, valorile scrise acolo trebuiesc considerate cu 200mA mai jos. Am facut acolo aceasta corectie in ceea ce priveste valorile curentilor de varf (sunt 2,26A si respectiv 2A in loc de 2,46 si 2,2A cum s-ar citi pe axa Ia), dar nu am mai avut timp sa le rescriu pe toate, era deja ora 11 noaptea!...

 

 

Altfel valderama, eu te-am corectat in ceea ce priveste GU81 nu pentru ca mi-ai fi "inamic", nici pentru 6J1P nu am facut observatia pentru ca mi-ai fi inamic, etc. Crezi ca ar fi fost bine (inclusiv pentru tine) ca tu sau altii sa "aruncati" banii pe tuburi GU81 degeaba de vreme ce acesta nu putea fi utilizat acolo, sau ca altii "sa se zbata ca pestele pe uscat" cu 6J1P in regimul descris initial de tine aici viewtopic.php?f=28&t=80448?, sau ca inspirandu-se de la tine, ...

I_mi pare rau sa aud ca ati avut probleme de sanatate...,ma bucur ca recunoasteti scurtatura, in ce priveste GU81 sau 6J1P pot sa afirm linistit ca nu sint probleme asadar conexiunea GU81-trioda-valderama NU a fost prezentata iar 6J1P va garantez ca functioneaza perfect in regimul ales(a se vedea implemntarea ruseasca in audio 6j1p aici download/file.php?id=2317&mode=view postata Lazaroiu oarecum similara ).

La intrebari generice "1-22" sa raspunda cine vrea/doreste(ma obosesc inutil/fara rost...) ,interesante fiind chestiunile de principiu cred...

Bine ca am lamurit "scurtatura"(reprezentarea fara scurtaturi/corecta fiind data de mine...) si Peak driving power ..., in rest trebuie sa recunosc "munca de negru" pentru care aveti toate meritele (chiar eram curios...sa vad daca o veti face),trebuie sa marturisesc ca nu as fi facut aceasta "munca..." , pentru discutia teoretica din acest moment.

[Vizitator]

....

In rest, m-ai completat corect despre compunere, si desi asta "nu doare" tare in acest caz din motivele expuse mai sus, inca iti multumesc.

Intre timp stersesem atasamentul respectiv dorind sa si corectez axa Ia si valorile de curent pentru PP dar nu mai am timp acum de asa "munca de negru", le las asa si il atasez acum din nou.

...

Nu te_am completat Traian B ,te_am corectat...,te_ai "corectat" chiar singur dar inpins...(de completare poate va fi vorba in viitor...).

Vezi Traian B ""nu doare" tare" pentru ca NU utilizez de moment limbajul tau (in ciuda celor doua greseli facute de tine din pripeala-consider in cadrul subiectului) de altfel/< in rest> jos palaria...,oricum e bine probabil ca acum ne_am "lamurit"-reciproc , cred/sper... , asadar mai cred ca o sa utilizezi un limbaj decent pe viitor (altfel ma vad nevoit sa raspund cu aceasi "moneda"...).

[Vizitator]

Ce ne facem domnul "Roman emperors"-Traian B acea "curba de toata frumusetea" poate fi concava-convexa dupa caz nu ?...

__Ee , uite eu m_am hotarit sa o "trasez o curbura inversa" fata de a mata(caracteristica compusa a celor doua tuburi finale PP)...,pentru Ea=2000V si un "Load plate to plate"=3k1 , asa am zis eu sa nu semene cu a mata in ciuda puteri mai mici sa NU te supar cu o putere egala sau mai mare (nu de alta dar nu vroiam sa contrazic/supar un Roman emperors...)...,atit ca "dreapta mea" seamana daca vrei sau este chiar identica cu prezentarea http://www.audioxpress.com/resource/aud ... a400ac.pdf fig.5. ,am pe acolo si doua puncte rosii-ce o fi insemnind ele ?...,la mine in grafic tuburile 4CX1500A mai ajung cu ia aproape de 0mA in regim dinamic...

Sper ca ai avut un weekend placut, te-am lasat sa te mai gandesti, dar acum saptamana incepe in forta.

 

Deci, valderama, parerea mea este ca cele doua curbe desenate de tine cu verde in asa-zisa "Load plate to plate"=3k1 de mai sus sunt "scoase din palarie".

 

Deci, te rog sa specifici provenienta lor, in speta cum se numesc cele doua curbe si cum rezulta ele din datele de catalog, adica cum au rezultat cele doua curbe din caracteristicile de curent constant din catalog (singurele disponibile in catalog).

Ca sa nu fie nici o confuzie, ti-am atasat eu aici caracteristicile de curent constant din catalog si "rezultatul" tau: intre ele "lipseste" ceva: modul de trecere de la una la cealalta.

 

Tin sa subliniez ca problema din acest topic este aceasta "se dau caracteristicile de curent constant, se cere dreapta de sarcina", iar dreapta de sarcina trebui sa includa coordonatele de tensiuni de grila; nu se cer "indicatii", nu se cer pseudo-rezolvari de genul "s-ar face cam asa", etc.

 

Sa stii ca "nu inghit" pseudo-explicatii de genul "eu stiu ce sunt si cum le-am obtinut, da' spune dumneata daca stii", etc. iar in cazul lipsei unei explicatii voi considera ca nu poti rezolva problema acestui topic..

 

Repet : eu cred ca sunt "scoase din maneca" si puse acolo "cu mana" numai "ca sa iasa" ce stii tu ca ar cam trebui sa iasa, mai ales ca grila graficului si toate curbele de curent constant sunt absolut toate niste "copy-paste" dintr-un document oarecare de pe net, care evident nu are nimic de-a face cu 4CX1500A, singurul lucru pus de tine peste fiind "rezultatul ad-hoc".

[Vizitator]

Revin de acolo unde am ramas, cu o explicatie.Caracteristicile PP atasate anterior, NU sunt "ciuntite".Cele doua caracteristici individuale sunt SUPRAPUSE peste linia de curent de repaus (I=200mA), caracteristicile individuale se suprapun intr-o zona avand latimea exprimata in curenti anodici de 2 x I repaus, adica 400 mA.Am adaugat aici detalii despre acest aspect, nivelele de Ia=0 precum si (desenate cu rosu) doua curbe ale tubului "inferior" Ug=-100V si respectiv Ug=-130V, curbe care "patrund" in zona caracteristicilor tubului "superior" (se suprapun).Am mai trasat si o curba pentru Ug=-130V (aproximativa).Pentru ca deja exista dreptele de sarcina individuale, si pentru ca dreapta compusa va fi situata in apropierea lor, nu este nevoie sa compun toate caracteristicile, pot face acum compunerea caracteristicilor numai in zona respectiva de interes. In plus, datorita simetriei, este suficienta compunerea numai pentru curbele Ug=const. ale tubului "superior", restul se pot obtine prin simetrie.Am ales pentru determinarea caracteristicilor compuse, punctele din imagine, plus punctele corespunzatoare lor situate la Ua=5kV (adica cele din marginea dreapta) a caracteristicii superioare.Sunt trasate linii de cota ce indica marimile de curenti corespunzatori, ce se vor scade.

[Vizitator]

.... si astfel rezulta caracteristicile de iesire compuse, continand portiunile din curbele compuse Ug=const. din zona de interes (cea a dreptei de sarcina).

De observat ca pentru curbele Ug=0 si Ug=-25V, deoarece curbele corespunzatoare cu care se compun sunt situate in zone cu Ia foarte redus (tubul "inferior" aproape de blocare"), practic curbele compuse Ug=0 si Ug=-25V aproape coincid cu "originalele" (diferentele ar fi foarte mici, de numai cativa mA fata de cei 1,5...3A ai "originalelor").

Sunt specificate si punctele de interes (corespunzatoare amplitudinilor curentilor si tensiunilor pe dreapta de sarcina).

Mai sunt mentionate cateva puncte particulare si valorile lor de Ug si Ia.

 

Aceasta este dreapta de sarcina obtinuta prin metoda compunerii caracteristicilor de iesire.

 

Desigur, s-ar fi putut face precum specifica S Bench, insa ar fi implicat muuuult mai mult efort si "munca de negru", dar obtinandu-se astfel caracteristicile compuse complete. Aici nu am avut nevoie de asa ceva, deoarece pornind deja de la drepte de sarcina individuale cunoscute, stiam deja unde avem nevoie sa obtinem "compusele" si m-am limitat la acest "necesar si suficient".