Problema sursa de alimentare flyback

[moro]

Sursele astea o sa va mearga atunci cand o sa va puneti cu burta pe niste formule matematice destul de simple, si asta doar citind documentatiile de gen.Intrefierul la traf nu se pune dupa ochi sau asa cum are deja miezul, acela se calculeaza in functie de inductanta bobinei primare, in functie de putere (curentul prin bobina primara).O sursa flyback foloseste acel intrefier la marirea curbei de hysterzis a miezului, reducand sansele de saturatie, plus acolo se imagazineaza si o energie care ulterior este transferata catre secundare. Si asta se intampla dupa ce bobina primara este decuplata. Nici nu este de mirare ca nu va functioneaza la parametrii doriti cand faceti dupa ochi. Eu nu doresc decat sa va incurajez sa puneti burta pe teorie.Eu acum 3-4 ani eram total lipsit de experienta cu orice convertor in comutatie. Eu consider mai greu de realizat o sursa flyback decat un forward, si asta datorita principiilor diferite de functionare. Am mai spus-o si o voi mai spune odata. Sursele flyback nu transfera energia direct in secundar asa cum se intampla la forward (single forward,pushpull,half, full bridge). La flyback tensiunile si puterea utila din secundare este direct proportionala si cu energia acumulata in miez.

[Vizitator]

3844 trebuie alimentat cu 16v pt start,pana la urma nu este o tens periculoasa pt poarta unui mosam mai raspuns la 2 tineri-daca aveti rude sau prieteni in Bucuresti va ofer gratuit din componentele care-mi prisosesclucrez in zona metrou Pipera si locuiesc la Costin Georgiansi vrei sa te cred pe cuvant ca ai fazat traful asa cum ai spus?folosesti mereu acelasi sens de bobinare si marchezi inceputul cu un varnis?care este elementul tau de garantie a corectitudinii fazarii?

[IoNuTx]

Din păcate nu am nici o ruda in București,începutul îl marchez cu un marker negru acolo unde lipesc sârma înfășurării.Punctul in schema din câte știu e începutul înfășurării,acolo am legat începutul înfășurării,cu secundarele m-am dus in sens contrar primarului,e greșit ceva?Îmi pare rău ca nu pot pune poze in timpul bobinării. :cry:Ar fi fost mai bine dacă făceam o sursa cu autooscilație,trafuri de ATX am o grămada dar integrate specializate din pisici,când ajung in Mureș o sa îmi iau câteva SG3525 sau IR2153.Astea cu autooscilație bănuiesc ca sunt mai bune și pornesc mai repede decât cele flyback nu ?

[Vizitator]

nu m-ai convins cu fazarea pt ca o carcasa o poti roti,pune invers pt a distribui intr-o anumita ordine infasurarile@moro-la flyback tens in sec se modifica cu sarcina la aceeasi energie inmagazinata in miezadica la aceeasi tensiune de intrare si acelasi timp de conductie a mos-ului(in cazul cu descarcare completa a miezului ca este mai usor de studiat) pot avea la iesire pe aceeasi infasurare sau 1v sau 100v in functie de sarcinade aceea un flyback fara reactie nu se lasa in golsau se pune un condensator ca la bobina de inductie auto

[Th3_uN1Qu3]

Vad ca nu apare nici o imbunatatire. Inclin totusi sa cred ca problema e in sensul infasurarilor. Este imposibil sa ai la infasurari corecte, diferente atat de mari. Nu are importanta ce tensiuni obtii, dar raportul secundarelor (ca nr. spire) trebuie sa se regaseasca in raportul tensiunilor.

Valabil pt orice sursa numai pt flyback nu. La flyback raportul spirelor determina raportul curentilor... si varful maxim de tensiune permis pe tranzistorul de comutatie. Aici e de fapt toata distractia.

 

Eu consider mai greu de realizat o sursa flyback decat un forward, si asta datorita principiilor diferite de functionare.

Nu e greu de realizat atata timp cat pornesti de la niste valori bine definite. Practic trebuie cunoscuta sectiunea miezului, tensiunea minima de intrare, tensiunea maxima de intrare si frecventa la care va lucra sursa, astia sunt parametrii critici. Raportul intre primar si secundar e o ecuatie separata care tine de varful de tensiune maxim pe care iti permiti sa'l dai pe tranzistorul de comutatie. Intr'un fel se calculeaza pentru un tranzistor de 900v, altfel pentru unul de 600v. Acum, la flyback ecuatiile sunt interdependente - folosirea unui tranzistor de tensiune mai mare permite mai putine spire in secundar si un factor de umplere mai mare, dar care la randul lui necesita mai multe spire in primar pentru aceeasi valoare a inductiei pe acelasi miez.

 

Intrefierul depinde exclusiv de puterea totala de iesire ceruta din sursa.

 

Nu cred ca e mare complicatie sa iei niste formule si sa le pui frumos intr'un tabel Excel sa ti le calculeze el in functie de ce ai tu nevoie.

[IoNuTx]

Acum am desfăcut traful și da întradevăr eu am dreptate cu fazare,ce trebuie sa fac sa va conving ca am legat corect trafu?

[Vizitator]

@th3...:uneori te cam avanti,dar fiind student ai timp suficient sa mai revizuiesti materiaun transformator pastreaza raportul atat de tensiune cat si de curent acelasi fie ca noi optam pt o sursa cu transfer direct sau cu transfer indirect cum este mai corect romanestela rigoare o sursa autooscilanta flyback este si putin forward pt ca tranz (mai ales cel bipolar) trebuie sa preia o mica energie pt automentinerea comenzii in bazaiar o sursa forward este si jumatate flyback pt ca la blocarea tranz trebuie sa se descarce complet miezul inainte de inceperea ciclului urmator--de aceea conductia max la forw este 50%

[Th3_uN1Qu3]

@th3...:uneori te cam avanti,dar fiind student ai timp suficient sa mai revizuiesti materia

Mersi de apreciere.

iar o sursa forward este si jumatate flyback pt ca la blocarea tranz trebuie sa se descarce complet miezul inainte de inceperea ciclului urmator--de aceea conductia max la forw este 50%

Eu stiam ca e doar o conventie (si ca e mai simplu) sa fie factorul de umplere cel mult 50%, cel putin la forward cu un singur tranzistor se poate obtine factor de umplere mai mare cand infasurarea de descarcare are mai multe spire decat primarul.

[IoNuTx]

De sursele auto-oscilante ce părere aveți?Tot asa de mult trebuie sa te chinui cu ele ca la flyback?Poti folosi un traf de ATX și sa scoți cam 300-400W dintr-o sursa?

[Th3_uN1Qu3]

Orice sursa autooscilanta indiferent de topologie, presupune o cunoastere mai amanuntita a circuitului decat una cu controler.Eu zic sa lasi prostiile astea cu infasurare auxiliara pt controler (macar de avea reactie cu optocuplor), nu au performante bune si trebuie sa "nimeresti" foarte bine rapoartele de spire si piesele din jurul controlerului. Adica sa le calculezi.

[Vizitator smilex]

^ Am scris (si am fost citat) ca raportul secundarelor este echivalentul raportului tensiunilor generate de ele. Cine vrea ma crede, cine nu, foarte bine. Secundarele au acelasi sens.

Nu exista sursa mai simpla decat flyback.

@IoNuTx: Fa totusi acea modificare.

[Th3_uN1Qu3]

Nu exista sursa mai simpla decat flyback.

Exista buck si boost. Ca nu se pot folosi direct de la retea e alta problema.

[IoNuTx]

Pai modificările care mi-ați propus le-am făcut.

[Vizitator smilex]

Si ce diferenta e intre flyback, buck si boost ca principiu de functionare?N-am observat, visez. Mareste rez 200k la 330k.

[Th3_uN1Qu3]

Si ce diferenta e intre flyback, buck si boost ca principiu de functinare?

Sursele tip forward (sau cu conductie directa cum a zis miticamy mai sus), sunt bazate pe buck, transferul de energie are loc in perioada in care tranzistorul conduce curent. La boost si flyback transferul de energie are loc in perioada in care tranzistorul NU conduce. De fapt flyback este boost, doar ca inductorul are doua sau mai multe infasurari.