Radio cu lămpi pe baterii

[ctepeo]

Cine de pe aici are radiouri cu lămpi care să meargă pe baterii (ştiu că Mişa are unul). Cam cât ţineau bateriile la un radio din ăsta şi au existat radiouri/lămpi de mai mari dimensiuni care să meargă cu baterii? P.S. Cineva are un radio pe lămpi portabil care are lămpi E; e un "Grunding" cu F.M. (M.F.) (U.K.W.) (U.S.W.) (U.U.S.) şi M.W. (U.M.).

[mișa]

In afara de cel pe care l-am prezentat aici: viewtopic.php?f=183&t=4549&start=2385 mai am unul functional model Olt S555B: http://www.proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=506 . Si acesta e functional. In afara de astea mai am citeva care inca nu le-am pus in functiune. Toate sunt construite cu lampi care consuma putin, becul de scala nu e aprins tot timpul. Se aprinde doar la apasarea unui buton. Cit tin bateriile e greu de precizat. Depinde de baterii.

[Trabant]

Cunosc modelul de GRUNDIG la care faci referire, ctepeo. Avea doar 4 tuburi, si folosea acelasi tuner atat pentru UKW cat si pentru MW, in speta ECH81 si IF cu EBF89. Finalele erau 2 ECL82 sau ECL86, nu mai stiu , aparatul fiind stereo. Ce tin minte este ca sensibilitatea pe UKW, ca si selectivitatea, erau modeste. Folosea pe UKW, aceeasi demodulare ca pe MW. Pe MW receptiona relativ bine. Bateria era speciala pentru el, si era cu plumb si 2 conectori de + si unul - , pe cei 2 de + se livrau anodica si pe celalalt tensiunea de 12 V de filamente, deoarece filamentele erau inseriate 2 cate 2. ( ECH81 cu EBF89 care au 300 mA, si cele 2 ECL8* care au 780 la ECL82 respectiv 700 ECL86 ,repet nu mi stiu care ECL era). Carcasa era de bachelita. Constructia cu tuburi E (6,3 V) este cel putin ciudata pentru portabile, deoarece tuburile astea au consum mare si pe anodica si pe filamente ( mai ales ECLurile), pentru portabile se foloseau tuburi D ( 0,5-2V pe filament , incalzire directa) si anodica redusa ( pana la 50V) . Bateriile, pot tine mult sau putin depinde ce intelegi prin mult sau putin. Depinde de tipul bateriei si nu in ultimul rand de starea in care se afla bateria.Asa , am vazut televizor cu tub de 21 cm si 90 grade deflexie , facut in 1958, pe tuburi, era portabil. Avea doar 12+1 tuburi (+1 insemnand si cinescopul) si consum de doar 100 W. Nu ava tranzistoare. Se alimenta de la un bloc de baterii, si in prospect spunea ca autonomia de functionare CU BUTOANELE CONTRAST SI LUMINOZITATE PE POZITIA MEDIE SI CU BUTONUL DE VOLUM la 25%, ESTE DE 2 ORE. Bateria avea18 Elementi de 12,6 V debiteaza cca 225 V. Deci, 18 elementi de 12,6V/1Ah reprezinta suficient pentru alimentare , iar un element de 12,6 /1Ah nu e foarte mare, iar cei cu plumb aveau capacitate destula. Acest aparat l-am vazut la nemti, dar nu mai stiu producatorul.

[ctepeo]

Avantajul lămpilor E faţă de cele D e că se găsesc pe mai toate drumurile.

[kripton]

Salut ,

 

Un tub de dimensiuni mai mari care a echipat unele aparate cu lampi alimentate cu baterii este KK2 . ( OL+mixer )

Are in jur de 120 mm inaltime si diametrul max. de cca. 50 mm .

http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_kk2.html

[Trabant]

Avantajul lămpilor E faţă de cele D e că se găsesc pe mai toate drumurile.

Unele lampi asa zise D cu 0,5-2V la filament pot fi inlocuite cu sovieticele 1*** si 2*** ( 1B1P, 2P1P, 1A1P, si care mai sunt). Deci alternative mai ieftine exista.

[ctepeo]

Dar se mai găsesc pe undeva baterii/acumulatori de 45 şi 90 V?

[Spitfire]

Foarte multe aparate de radio portabile, cu tuburi, foloseau o singura baterie sau acumulator de tensiune joasa+VIBRATOR. In general doar aparatele de radio stationare alimentate la baterii foloseau si bateria anodica.

[Trabant]

Pana la aparitia lampilor de joasa tensiune ( ECC86 ECH83 EBF83) , si radiourile auto foloseau tot un invertor-vibrator, insa din anii 60, foarte putine radiouri cu lampi se mai fabricau ,se trecea deja la tranzistoare.