Sectiuni mari miez in cazul SE ?

[Vizitator]

Iata ce se poate intimpla in configuratie SE in etajul final atunci cind sectiunea miezului transformatorului de iesire este prea mica sau miezul este prost ,practic pentru miezuri/tole necunoscute fiind de preferat o sectiune mai mare a miezului OT.

Sectiunea si/sau calitatea miezului trebuie acomodata la ia0 astfel incit dinamic sa ne situam in zona cit de cit liniara(ceva mai inainte de saturatie ,lucrurile NU trebuie sa se intimple ca in img. de mai jos).

Densitatea fluxului magnetic de premagnetizare dat de ia0 (destul de mare) ne obliga aproape la sectiuni mari in configuratie SE.

In concluzie se poate intelege clar ca unele limitari ale semnalului in secundar/sarcina (sa nu le numesc altfel deocamdata) pot fi date de sectiunea miezului trafo out sau calitatea acestuia.SE fiind o configuratie dificila-daca emitem pretentii(daca discutam de etajul final AF config.SE dintr_un receptor-radio-vechi mai "treaca-mearga") ,in final conteaza ce dorim sa realizam...

[hpavictor]

Ce parere aveti de urmatoarea metoda de calcul a trafo out SE ?

[adrian_pic]

Deci prin micsorarea lui Ia0 (adica alt PSF) se poate evita saturarea miezului, dar se pare ca fara osciloscop nu se poate observa saturarea miezului. Oricum bun desenul! Acum e clar de unde apare saturarea miezului.

[Vizitator]

Ce parere aveti de urmatoarea metoda de calcul a trafo out SE ?

Da am vazutt , si in acel material(tube se design.pdf ) un model de caplcul din care reiese foarte clar sectiuni mari ale miezului in cazul SE ,desigur in materialul la care faceti trimetere se arata inca o data ca inductanta primarului determina Fmin(-3db) sau ca Fmin(-3db) determina inductanta primarului ,cam generica in schimb modalitatea de alegere Ra sau determinarea puteri in sarcina in materialul la care faceti trimetere (tube se design.pdf ).

..............................................................................................................................................................................

Deci prin micsorarea lui Ia0 (adica alt PSF) se poate evita saturarea miezului, dar se pare ca fara osciloscop nu se poate observa saturarea miezului. Oricum bun desenul! Acum e clar de unde apare saturarea miezului.

Nu avem interes sa micsoram ia0 (dinamic pierdem putere utila in sarcina daca micsoram ia0 in SE ,daca am trasat o dreapta de sarcina care ma satisface pentru un PSF dat , cum sa modific Ia0 ?!, poate asa subtire/nesemnificativ , nu pot modifica brutal Ia0 astfel incit sa scap de intrarea in saturatie a miezului... ) ,practic trebuie suplimentata sectiunea miezului sau marit usor intrefierul (dupa caz , daca apare o situatie ca aici download/file.php?id=68829&mode=view) in practica ,cea mai proasta "solutie" ar fi sa micsorez mult ia0 ...

 

Pentru sectiuni mici alle miezului (de calitate obisnuita) nu se poate discuta de un Fmin prea mic sau de un randament bun OT,randamentul pentru un OT de 4-5 cm patrati sectiune fiind mult sub 0,7 ,ca si exemplu numeric daca obtin 5W la anod a sa am intr_un caz fericit 3,5W in secundar sarcina... ,

[adrian_pic]

N-am precizat, dar m-am gandit la cazul cind avem deja traful bobinat si nu vrem sa il refacem. Dar cu traful bobinat ramane varianta

marit usor intrefierul

. Bine mai ramane varianta sa nu fie dat volumul la maxim.

[Vizitator]

N-am precizat, dar m-am gandit la cazul cind avem deja traful bobinat si nu vrem sa il refacem. Dar cu traful bobinat ramane varianta

marit usor intrefierul

. Bine mai ramane varianta sa nu fie dat volumul la maxim.

Nu conteaza unde_i dat volumul (depinde de cistig) ,practic vrei sa spui sa nu intram cu ia in regim de saturatie miez ,cred ca asa ai dorit sa zici.

Sau si mai bine sa am etajul final SE bine "gindit" inca de la inceput.

Acum o sa recomand tole romanesti fero-siliciu(0,3-0,35 mm grosime ,usor de gasit/procurat) , pentru configuratia SE in doua situatii tub final :

1.tub final 6P14P (EL84) pentoda , Fmin-posibila=20Hz-30Hz , s=10-14cm-patrati sectiune miez , tole E14 , intrefier 0.1-0,2mm , Ps-posibila=4-4,5W sinus nelimitat.

2.tub final EL34 pentoda , Fmin-posibila=20Hz-30Hz , s=16-18cm-patrati sectiune miez , tole E16 intrefier 0.2-0,3mm, Ps-posibila=8-10W sinus nelimitat .

Pentru aceste doua situatii date ca exemplu NU se va ajunge cu miezul in saturatie.Din aceasta cauza spun la inceput "in final conteaza ce dorim sa realizam..." ,sau consider cofigaratia SE ca fiind dificila.

In Push-Pull(rezultanta magnetica generata de ia0 devine nula sau aproape nula functie de cit de echilibrat este etajul final) comparativ cu SE se poate dubla excursia ia pentru aceleasi sectiuni miezuri(exemple) ...

 

De fapt vreau sa se inteleaga ca in cofiguratie SE daca discutam de 15-20-25-30W putere in sarcina la iesire nu mai e usor/ mai ales daca acestei puteri utile i se asociaza si un Fmin 20Hz.

[Vizitator]

Presupunem ca am trasat o dreapta de sarcina(stabilit un Ra) pentru care curentul anodic in primar dinamic variaza simetric crestere/descrestere("frumos") .Acum sa vedem cum ne poate influenta aceleasi tole (o calitate magnetica definita) atunci cind pachetul de tole este subdimensionat ca sectiune miez sau dimensionat corect ca sectiune miez.

Limitarea unui semnal sinus "prematur" si asimetric intr_un etaj final SE (cu un atac corect) poate fi cauzata din trei motive(in mare): 1.-dreapta de sarcina trasata incorect ,PSF incorect ,transformator de iesire subdimensionat.

Alegerea unui miez magnetic de sectiune ceva mai mare ne scuteste de fenomenul prezentat (in img. jos) si ne ajuta in obtinerea unei inductante mari a primarului chiar pentru un nr. de spire primar ceva mai mic , asadar se extinde si raspunsul la frecvente joase(desigur creste si randamentul transformatorului de iesire ,pentru sectiuni mici miez randamentul transformatorului fiind scazut).

Practic penru un regim dat al tubului final in configuratie SE trebuie sa trasam dreapta de sarcina cit mai bine/avantajos si sa stabilim o sectiune miez corecta sau adecvata scopului ales.

__Am sa dau si un exemplu numeric pentru 6P14P(EL84) la limita-minim in ce priveste sectiunea miez pentru tola romaneasca ferosiliciu ,desigur daca dorim mai mult decit poate un etaj final audiofrecventa SE care echipeaza un receptor-radio-vechi.

Tole E14 grosime pachet 28-30mm(sectiune miez aprox. 8cm-patrati) , primar 2500sp-3000sp(preferabil 3000sp pt 30Hz-sinus) , diametru conductor primar 0.22mm-0,25mm CuEm(preferabil 0,25mm) ,intrefier 0,2-0,25mm ,raport de transformare functie de valoare sarcina secundar(raportul de transformare se va calcula pentru un Ra=5K) ,randament cca 0,8 chiar si mai mult( 0,85).In varianta 3000sp primar etajul final poate fi cotat ca plecind de la 30Hz-sinus(pentru puterea nominala).In acest fel se pot obtine in secundar/sarcina prag de limitare sinus 4,8W-5W din 6P14P config. SE cu raspuns bun la frecvente joase.

[adrian_pic]

Am sa dau si un exemplu numeric pentru 6P14P(EL84) la limita-minim in ce priveste sectiunea miez pentru tola romaneasca ferosiliciu

se poate da si o suprafata a miezului recomandata (adica ceva mai de mijloc) pentru acest caz? (si de asemenea o sectiune pentru tole normale nu ferosiliciu, ca multi au acces la tole de la trafurile de UPS-uri)

 

Bobinajul multifilar la ce ar ajuta? Calitatea conductorului din cupru folosit pentru bobinaj influienteaza cu ceva?

[Vizitator]

se poate da si o suprafata a miezului recomandata (adica ceva mai de mijloc) pentru acest caz? (si de asemenea o sectiune pentru tole normale nu ferosiliciu, ca multi au acces la tole de la trafurile de UPS-uri)

 

Bobinajul multifilar la ce ar ajuta? Calitatea conductorului din cupru folosit pentru bobinaj influienteaza cu ceva?

10-12 cm patrati sectiune miez (E14 ferosiliciu ,se pastreaza primar 3000sp ,"super-pretentiosi"-14 cm patrati sectiune miez eventual E16 ferosiliciu se pastreaza 3000sp-primar sau se majoreaza...) ,

pentru tole "normale" nu pot preciza (lipsa determinari...,cit "de normale" ?!...,mult prea "larg/vag" acest "normal"...),faceti intrarea pe tole de UPS (nu stiu ,pot fi chiar bune si pentru OT ,se poate incerca...,nu am avut curiozitatea pina acum ...).

In aceasta situatie (6P14P SE) nu este cazul multifilar(Ra prea mare) sau in ce consta multifilar ?! ,multifilar se poate practica in general pentru Ra in plaja 200Ω-600Ω(daca acest multifilar se refera la bobinare alaturata conductor primar-secundar , desigur implica izolatie "buna" a conductorului de bobinaj).

Cuprul pentru bobinaj (CuEm) are o calitate/puritate relativ constanta(daca nu e facut in "Papua Noua Guinee"...) ,sau il criogenam inainte de emailare ...,daca nu ne satisface asa criogenat-trecem la argint(de inalta puritate) eventual criogenat... ,dar pentru ce tub final ?! in config. SE ?.

 

 

Pentru 6P14P(SE) in conditii mai mult decit "decente"(cu pretentii audiofile chiar) fiind suficient CuEm de bobinaj clasic ,si asa super-pretentiosi ating un raport W/Kg semnificativ...

 

De fapt conteaza sa nu intram in regim de saturatie cu miezul magnetic (cam asta era ideea...la baza subiectului),sau sa stim ce/cum se intimpla cind intram in regim de saturatie...,exemplu 6P14P(SE) l_am dat pentru pretentiosi(daca sint...si nu stiu inca cum se face...).

[Vizitator]

In cazul prezentat mai sus....ar fi interesant cu tubul specificat mai sus ,valderama sa (daca )poti da si un exemplu de valoare a sectiunii (cm2) in cazul eliminari intrefierului.....(mai bine zis un curent limita inaintea intrari in saturatie a miezului).si avantajele ce comporta aceasta situatie....avind in vedere ca in comert sunt transformatoare ce au aceasta posibilitate(versatilitate) ba mai mult :se pot configura atit SE cit si PP ....dor prin simpla configurare a terminalelor externe.

[Vizitator]

Da in comert pot exista astfel de transformatoare fara intrefier (coruri greu saturabile deosebite si de sectiuni relativ mari) ,ce pot sa spun este ca in cazul (SE)tole ferosiliciu romanesc (cu care am lucrat mult) pentru un curent ia0=48mA si ia_max=96mA nu exista pericolul saturatiei la 14cm-patrati(E14 sau E16) cind primarul(infasurarea anodica) se invirte in jurul a 3000sp.Prima data am folosit 14cm-patrati (E14 fara intrefier) in anul 1978 in cadrul unei configuratii SE cu EL84 tub final.Pentru miezuri mai greu saturabile desigur aceasta sectiune poate scadea(sint chiar transformatoare de iesire toroidale pentru SE),am si eu un monstru toroidal(16cm patrati fara intrefier ,de fapt un traf PP cu infasurari ceva mai "curioase") comandat care se comporta bine mersi pina la ia_max=200mA in SE(spire relativ putine primar).

[adrian_pic]

gabriele cred ca nu se poate aproxima. Se poate doar masura, facand rapid un montaj si cu osciloscopul se vede ce si cum.

Poti da un link spre trafurile care pot lucra atat SE cat si PP? (oricum pe site ar trebui sa spuna si curentul la SE la care banuiesc ca traful nu se satureaza)

[Vizitator]

O trimetere cu toroidale SE (confirma ce spune gabriele) pozitia 2 http://www.plitron.com/standard-toroida ... ingleEnded ...,bine la bani care vind nu s_au "ostenit" decit pentru 300B. Dupa diametru si inaltime carcasa se poate deduce ca nu_i o gluma (D=152.4mm x h=88.9mm) acea inaltime mare 8,9cm dicteaza o sectiune mare a torului ,posibil o sectiune de 2,5cm X 6cm cam 15cm-patrati cred si material deosebit permite pentru finala 300B SE Pa=13W primar ,in principiu ia_max cam tot 100mA dar un nr. de sp. mai mare in primar...,

in ciuda faptului ca plitron foloseste un toroidal de sectiune mare pentru finala 300B SE are si un numar mare de spire in primar ,asadar miezul plitron in acest caz se satureaza greu dar nu asigura o inductanta nemaipomenita primarului in ciuda sectiuni mari miez (cum se vede se discuta de 20Hz cu -3db in acel caz).Oricum va spun ca 20Hz in cazul SE este o performanta notabila (foarte greu de atins).Cind vad trafuri-out prin "zona" pentru config SE cu fmin mic ma cam ... "gindesc"(In situatia PP un fmin mic devine relativ usor posibil ,nu mai intru in detalii "ce si cum" ,poate in cadrul altui subiect).

 

__Cine ar fi cumparat transformator de iesire "dedicat" 6p14p SE de la plitron ?!toroidal...(poate unu doi "pretentiosi" care doreau sa vada ce poate 6p14p SE...)ORICUM NU_I PROBLEMA ,AU SI VERSIUNEA DE Ra=5k http://plitron.com/wp-content/uploads/file/3050SE02.pdf ,va puteti satisface curiozitatea in privinta 6p14p SE(daca doriti...) CHIAR CU SATURATIA LA 143mA DC !!! sau cit scie acolo...apelind la "produse" plitron.

[Vizitator]

Eu personal am montat Lundhall pe un SE cu GM70 la dinsi sunt aceste combinatii interesante ....era un traf C core cu 2 bobine iar in specificatii se "spunea" sa nu depasesc 75-80mA(in SE)(si m-am conformat) deci acesta era pragul ....pt intrare in saturatie, tensiunea nu conta oricum am ("lucrat")alimentat finala la 1200V!Mai mult era la vinzare in 2 variante tola normala si GO 0,35 hotii cu mare diferenta de pret .....Basi puternici ,pufosi ,rotunzi,muzicali....

[adrian_pic]

Intrebare legata de:

Prima data am folosit 14cm-patrati (E14 fara intrefier) in anul 1978 in cadrul unei configuratii SE cu EL84 tub final.

 

cum "presta" traful fara intrefier daca va mai aduceti aminte?

 

multumesc pentru informatia:

multifilar se poate practica in general pentru Ra in plaja 200Ω-600Ω(daca acest multifilar se refera la bobinare alaturata conductor primar-secundar , desigur implica izolatie "buna" a conductorului de bobinaj).

 

, acum m-am lamurit cu ce a facut misa la SE-ul cu 6C33C.

 

 

P.S. Plitron facut in Canda dar proiectat de un olandez. Philips se pare ca nu a fost doar o exceptie in ceea ce ii priveste pe olandezi.