Pentode-tetrode conexiune trioda ca tub final in clasaA-SE

[Vizitator]

Fiecare tub in parte indiferent de cum il "cheama" EL84 ,EL34 ,300b, etc,etc se constitue intr_o situatie particulara pentru un regim dat sau mod de conexiune dat ,asadar nu se poate lua in calcul decit familiile de caracteristici (metoda grafica) apartinind tubului dat sau un soft dedicat care sa contina informatiile necesare pentru tubul dat.

In afara metodei grafice sau a softului dedicat pot fi bîjbîieli ,care rar vor conduce la rezultatul scontat ,sau trebuie sa "clonam dupa retetele altora".

Altfel spus producatori de tuburi-electronice nu ne mai dadeau familiile de caracteristici pentru a defini un tub dat... , ne dadeau pur si simplu functii ,ecuatii si ce mai vreti/doriti , care cum mai credeti , care sa defineasca tubul in sine dat ,ee... uite producatori de tuburi-electronice ne-au dat familiile de caracteristici ca sa vezi ,adica acele familii caracterizeaza tubul dat .

Practic in foaia de catalog se gasesc toate informatiile necesare(in cele mai multe situatii) ,noi ramine sa stim sa lucram cu ele ,daca consideram ca ne vine greu utilizam soft dedicat(nu mai pierdem nici timp,poate pretios) ,daca nu utilizam nici soft dedicat ,clonam ,daca nu vrem nici sa clonam atunci mergem la "ghici" ,poate o nimerim cumva(întotdeauna exista o probabilitate doar...).

[sebi_c]

ggg esti distractiv! Chiar asa, o integrala se poate rezolva fara sa stii inmultirea.

Domn' Sebi! Ma uimiti...Un om de cifre ca dvs. poate expune o asemenea afirmatie!!! Vorbim despre graficul unei functii care se invata in clasa VIII-a ???Pana la Riemann, ne "mananca" criteriile de integrare.Integralele au fost enuntate de vizionarii care au gandit comportamentul integral a unei functii....adica Newton si Leibnitz.Daca in cazul unei formule scrise aici despre sectiunea OT-urilor SE si care a iscat discutii despre o constanta(un numar ,...15) am gasit documentatia chiar aici, pe forum dar nu am vrut sa o reiterez(daca imi consum energia pt a cauta ceva util inseamna ca si altii o pot face), in cazul dvs. am sa fac o exceptie(stiu ca nu ati fost activ pe forum in ultimul timp) si o sa va indic un curs care trateaza (foarte generic) fenomenele catod-anod....Va doresc sanatate si numai de bine,

1) Nu vrei sa intelegi ca nu trebuie sa definim inmultirea ca sa ne satisfacem nevoia de calcul numai cu adunarea! Astfel, un multiplicator digital este construit cu adunatoare (adder-e). Integrala in sens Riemann era definitia data integralei in liceu; prima definitie. Cand inveti un nou operator, asa cum e integrala, simti nevoia sa-l legi de operatori cunoscuti anterior. Altfel in capul celui care invata e varza! Integrala definita, fie reprezinta o medie, fie reprezinta o arie de sub o curba, etc. Asa ca daca trebuie sa o facem digital, adunam esantioane si mediem. Functia integrala este in schimb altceva, adica este inversul derivatei si ale care-i puncte pe unde trece se pot socoti tot folosind adunari si medieri ale esntioaneleor. M-am referit aici de uzante folosite la procesarea unor semnale, nu la operarea asupra unor functii ca la matematica. Alea erau abstractizari necesare procesului cognitiv, ori noi aici operam cu semnale, caracteristici de transfer, etc., chestiuni de care ne lovim, atat sub aspectul teoretic cat si practic, de proiectare si apreciere a ceea ce facem. - ggg, nu inteleg asta, citez, "comportamentul integral a unei functii"! Poti sa detaliezi?2) Legea enuntata, a diodei, nu ma intereseaza! Pot proiecta f. bine si fara ea. Caracteristica unei diode se aproximeaza prin liniarizare si datele de catalog sunt suficiente. In general, legea diodei, triodei, pentodei, etc. nu le voi tine minte niciodata. Modelele lampilor actuale, ca subcircuite, sunt construite pe baza lor. Asa ca le tine minte calculatorul. Eu trebuie sa fiu suficient de abil sa gasesc coeficienti din subcircuite, astfel incat sa fac o simulare cat de cat reala pentru lampa x sau y. Imi aduc aminte cand am invatat, primii parametri care descriau tranzistorul: parametrii hibrizi. Cata usurare am capatat cand am inceput sa imaginez diferite montaje si sa le dimensionez componentele. A fost dea-dreptul magnific! Nu exponentiale sau alte complicatii, pur si simplu, totul se reducea la circuite electrice cu elemente de circuit (surse de tensiune de curent, rezistoare, capacitoare, etc.) si unde tronau legile lui Kircoff. Au urmat Jfet si Mosfet, altfel decat la bipolari, as zice asemanator cu lampile. Imi aduc aminte ca si proful a zis la mosfet de caracteristici tip pentoda si la Jfet, tip trioda. Inca de la inceput, am deprins importanta caracteristicilor de iesire (cele pe care deseneaza lumea drepte de sarcina), in special pentru amplificare la semnal mare.Intodeauna am cautat sa inmagazinez cunostinte pe care sa le utilizez direct in proiectare. Nu ma intereseaza la modul detaliat fizica lampilor, pentru ca nu o sa fac niciodata lampi. Eu sunt un utilizator de lampi si trebuie sa stiu sa le exploatez la maximum. Pentru asta e suficient sa ma uit la caracteristicile de iesire, sa am modele bune, verificate ca functionalitate, nu ca precizie (oricum componentele au dispersie), astfel incat sa mearga bine simularea.In acceptiunea mea, pe forum, ar trebui sa venim cu tot felul de idei concretizate, asa cum face Valderama, care are un stil aparte, adica dupa ce emite o iedee, lipeste niste componente si arata un rezultat. De multe ori are chiar un stil aparte de interpretare, neinteleasa de altii care sunt obisnuiti cu alte mecanisme de gandire sau modele de exprimare. Nu e nevoie fim criptici si ermetici, pentru a arata cat de grozavi suntem! Unii mascheaza necunoasterea lor folosind acest stil.Multumim de urari! La fel la toata lumea!

[adrian_pic]

Altfel spus producatori de tuburi-electronice nu ne mai dadeau familiile de caracteristici pentru a defini un tub dat... , ne dadeau pur si simplu functii ,ecuatii si ce mai vreti/doriti , care cum mai credeti , care sa defineasca tubul in sine dat ,ee... uite producatori de tuburi-electronice ne-au dat familiile de caracteristici ca sa vezi ,adica acele familii caracterizeaza tubul dat .

Practic in foaia de catalog se gasesc toate informatiile necesare(in cele mai multe situatii) ,noi ramine sa stim sa lucram cu ele

 

+

 

Nu ma intereseaza la modul detaliat fizica lampilor, pentru ca nu o sa fac niciodata lampi. Eu sunt un utilizator de lampi si trebuie sa stiu sa le exploatez la maximum. Pentru asta e suficient sa ma uit la caracteristicile de iesire, sa am modele bune, verificate ca functionalitate, nu ca precizie (oricum componentele au dispersie), astfel incat sa mearga bine simularea.

In acceptiunea mea, pe forum, ar trebui sa venim cu tot felul de idei concretizate, asa cum face Valderama, care are un stil aparte, adica dupa ce emite o iedee, lipeste niste componente si arata un rezultat. De multe ori are chiar un stil aparte de interpretare, neinteleasa de altii care sunt obisnuiti cu alte mecanisme de gandire sau modele de exprimare.

Nu e nevoie fim criptici si ermetici, pentru a arata cat de grozavi suntem! Unii mascheaza necunoasterea lor folosind acest stil.

 

 

 

 

acum ramane

sa venim cu tot felul de idei concretizate

[ggg]

- ggg, nu inteleg asta, citez, "comportamentul integral a unei functii"! Poti sa detaliezi?2) Legea enuntata, a diodei, nu ma intereseaza!

Nu numai Riemann a studiat calculul integral.Au mai fost si Darboux,Cauchy...m-am referit la faptul ca nu orice functie este integrabila.In orice domeniu, modelul matematic este aplicabil pt a masura si a recunoaste un fenomen care se manifesta ciclic / sistematic . Spre exemplu, pot exista si functii de transfer care sa nu indeplineasca criterii de integrare.Legea diodei, poate este banala dar motivul pt care exista,ne face sa intelegem de ce filamentul si catodul unei tetrode este diferit , in comparatie cu o pentoda.De triode ce sa mai spunem!??? Factorul de perveanta este diferit.Inteleg ca nu va intereseaza acest aspect.In schimb eu sunt foarte interesat.As fi avut mai multe opinii dar pt ca imi este foarte clar punctul dvs. de vedere, m-am rezumat la lucruri de principiu, ca de obicei. Nu ma intereseaza , sa-mi satisfac orgoliile(care sunt ca si inexistente) in acest forum.

[THOMAS]

,da-mi voi sa-ti dau un sfat; cel mai indicat ar fi sa deschizi un topic legat de toate teoriile enuntate aici si daca userii vor fi deschisi la discutii de acest gen sigur vor intra in "competitie" si sigur pragmatismul(daca exista) va scoate la iveala pana la urma si niste chestii practice,utile constructorilor amatori de montaje cu tuburi electronice.

O sa-ti dau adresa(locuieste intr-o comuna in Dambovita) unui inginer electronist cu varsta de 55 de ani,fost profesor la Institutul Politehnic Pitesti,care nu are nici in clin nici in maneca ceva cu netul sau calculatorul(nici nu stie sa deschida un calculator!),dar este un teoretician si un practician desavarsit.I-am dus mai de mult o lampa,un OT100,pe care nu mai scria nimic,rugandu-l sa-mi spuna cate ceva despre ea.In cateva zile a stabilit practic,punct cu punct,in atelier caracteristicile acelei lampi care erau 99% apropiate de datele de catalog.Poti gasi la el cam toate editiile de carti publicate in Romania pentru audio-frecventa si nu numai.

Cum ar spune : este un geniu!!!!!....dar se poate constata foarte usor ca este un geniu pentru ca geniile au o caracteristica importanta si anume MODESTIA.

Insist si-ti recomand deschiderea unui topic nou legat de tot ce postezi d-ta aici,altfel vei fi acuzat de "poluare".

[Vizitator]

...pentru EL34,mod pentoda si EL34 mod trioda,o lampa foarte cunoscuta si uite asa vom vedea toti cum se face corect aceasta, ...

Ca raspuns la solicitarea dumneavoastra EL34-SE-TRIODA (puteti si ÎNRĂMA raspunsul ,cred):

Va astept si pe dumneavoastra cu EL34-SE-PENTODA ,ca sa fie un tandem.

__Am pus un pic sa "cinte" acest EL34 precum se vede.,dar poate nu va place puterea la anod in conexiune trioda mai stii ?!,la ce sa te astepti(puterea in sarcina la anod e aia marcata cu albastru in img.).Asadar puterea exprimata este in clasaA1 fara curenti de grila comanda.

PSF tensiune anod comuna grila2 in repaos 360V raportata la catod (nu la masa) ia+ig2 in repaos 70mA.Acest PSF(EL34-SE-TRIODA) apartine firmei TELEFUNKEN ca sa nu aud comentarii de prost gust ,trasarea si modul grafic imi apartine(asta puteti comenta).

[Vizitator]

Tehnic m_am rezumat , am aratat clar de unde vine puterea la anod EL34-SE-conexiune trioda ,nu asa cum fac altii.

...

Cu aceasta ocazie am raspuns si unui alt interlocutor:

,pt ca e usor sa spui asa din "burta" si alta poveste un calcul precis ...

cred ca va intelege acum cine_i cu "burta".

....................................................................................................................................................................

(Asa cum se vede am sters deja domnule Lazaroiu).

si

Respectele mele!

[THOMAS]

OK! d-le ,este duminica si mai bine plec la o "griala G1" (gratar) si asta puternic negativ, altfel "inrosim anodul",cred ca in fata unei asemenea "grile" putem sta de vorba la nesfarsit,va cunsc personal si chair e de stat de vb cu dv, bineinteles cu creionul si hartia in fata "grilei". O duminica placuta va doresc si daca mai am timp voi sterge postul de mai sus care este in afara topicului. Promit ca voi fi on-topic altadata.Respectele mele!

[blue]

Iata ce spune catalogul TFK pt EL34 strapata ca trioda : Ua=375V ,Ia+Ig=73mA, Ra=3K, P=6w/8%

[Vizitator]

EL34-SE-PENTODA in aceleasi conditii Ra si ia0(ia0 de aceasta data) ,desigur nu spun ca Ra=3k este optim pentru EL34-SE-pentoda ,sa fiu bine inteles. Ra optim pentru situatia data in img. ar fi in jurul 2k pentru ia0=100mA.

Am vrut sa vedeti ce se intimpla daca pastram Ra si ia0 download/file.php?id=69674&mode=view dar trecem la pentoda ,acum Ua0=250V.

Cine doreste poate prezenta situatia EL34-SE-PENTODA cind Ra=2k pentru ia0=100mA(sau orice alta situatie EL34-SE-PENTODA).

Pentru 22 si 148 nu am precizat zecimale ,am preferat numere intregi (nu avea rostul sa o fac pentru 153 ... ma rog...).

Nu imi place sa "discut filozofic" in audio-frecventa...,prefer "discutiile aplicate".

[THOMAS]

Exceptional,multumesc d-le si intr-adevar catalogul TFK spune ce zice ,dv. sunteti 99% ca in acel catalog,motivez asta din cauza modululi trioda pus de dv. unde ati plusat un pic in privinta puterii utile; 7,34W compatativ cu catalogul de 6W/8% distorsiuni. Se pare ca randamentul pentru clasa A in mod trioda este de doar 24% si in cazul pentodei este de 32%. Ce trebuie remarcat in acel catalog este faptul ca in mod trioda chiar daca puterea este ceva mai mica distorsiunile sunt de 8%,pe cand in mod pentoda pentru 8W distorsiunile sunt de 10%.Serios catalog,d-le!Rectific si-mi cer scuze,nu am observat ca dv. () nu sunteti la limita hiperbolei de disipatie anodica (24W) ci undeva mai jos,adica la un Pda=17,5W (250VX0,07A=17,5W),de aici rezulta un randament pentru pentoda de 46%,un randament bun.

[Vizitator]

Asa , ca fapt divers , mai prezint doua situatii Ra EL34-SE-pentoda ,fara sa fac comentarii sau sa "emit filozofii" (ar fi de prisos ,cifrele vorbesc de la sine...cred).

Tot sa discutat o gramada pe aceasta sectiune forum de Ra-"cind si cum trebuie sa fie...",desigur eu discut fara copy-paste ,asta "E".

Nu as fi pus aceste gif_uri dar sa cerut in diverse momente pe parcursul subiectului(probabil era mai bine sa caut "ceva din autorii-consacrati" si/sau eventual sa uzez de copy-paste ,ee , mai am si eu retinerile/scaparile mele...cite o data ,aa ,era sa uit ,nu permit modificarea acestor gif_uri fara acordul meu).

[Vizitator]

Atita timp cit trasezi dreapta de sarcina sub parabola nu ar trebui sa fie probleme.......valabil pt oricare tub din vechea generatie ,totusi de curind au aparut si tuburile de constructie recenta unde se" da" un increment de 25% in plus(la anumite modele)....eu personal as merge tot pe proba practica asa cum am vazut citeva exemple la "blue"

[mișa]

Valderama, daca tot ai pus grafice frumoase, as dori sa te intreb ceva referitor la 6s33s: ce e cu coltul ala al curbei de disipatie maxima la 230V ? ( http://scottbecker.net/tube/sheets/113/6/6S33S.pdf ) Pagina 134, Ia=f(Ua). Nu de alta dar daca trebuie respectat acel "colt" ma cam incurca la proiectarea unui pp in care dreapta de sarcina intersecteaza curba de disipatie maxima, adica prea mult timp ma voi afla pe zona de depasire a puterii maxime.

[Vizitator]

Sincer sa fiu misa nu stiu ,consider ca in zona aia tubul nu suporta putere disipata decit conform graficului (probabil o ia "razana" curentul si atunci hiperbola de disipatie devine cazatoare acolo , incarcarea la anod ca putere disipata trebuie sa tina cont de forma curbei de disipatie asa cum se afla reprezentata cred).Acum depinde si de clasa configuratiei PP ,oricum banuiesc ca nu doresti "musai" un Ua0 mare...(pt Ua0=220V raportata la catod se sta foarte bine ,pt PP-6s33s as folosi ca linie verticala de imbinare grafica 220V...,chiar si in clasaA-PP-6s33s pot merge cu ia0 200mA si peste-functie de tipul negativari alese...).