zbodeoc Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 Valderama, eu am facut niste masuratori si am prezentat niste rezultate in "bucla deschisa". Dumneata vii si mi le compari cu niste rezultate perfecte (chiar sint perfecte) in bucla inchisa implicind elemente active. Buuun! Eu vin acuma si intreb inca o data; daca introduc un element activ in comparatia data de tine (care mi se pare nedreapta); si-anume un 6SN7 schiop (o trioda) cu emisie de 60% oare pot sa obtin un rezultat bun la 20Hz dreptunghiular? Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 Da zbodeoc poti , nu raportul (1:1) te "opreste" sau emisia scazuta 6SN7 de care faci vorbire (ma pui sa repet intruna...),am dat trimetere cu situatie fara reactie negativa ,zici sa nu mai dau (se vede acolo clar cum arata sqw la 14Hz 16Hz etc),nu mai dau trimetere , ce doresti sa_ti raspund ,NU are importanta emisia scazuta 6SN7(60%) poftim ,Nu are importanta raportul 1:1(sau alt raport) poftim.Vrei alt raspuns ,formuleaza tu raspunsul ! la intrebarea pusa de tine ,pentru tine din partea ta. Link spre comentariu
zbodeoc Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 PS. In acceptiunea comuna, drosel este o bobina cu inductanta mare care are rolul de a opri curentii alternativi."Drosel" (l-am cautat in DEX - exista) este o forma de modestie exagerata (si autoironie) care mi-ar fi permis sa pun ambele constructii sub aceeasi palarie dpdv al securitatii. Mai normal ar fi sa numesc traf-ul bifilar drosel si cel "clasic" interstage. Sint de acord cu observatiile tale privind miezurile "hi-end" (nickel, mumetal, unobtanium si altele) dar simt (n-am verificat inca) ca e o problema de dimensiuni si de marketing. O sa verific curind, eu cred ca d'alde Audionote nu ne vrea neaparat binele financiar. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 Zbodeoc vad ca ai inceput dialogul cu sebi_c , pot sa ma retrag ? ,aici ai cautat Drossel (Elektrotechnik) – Wikipedia. sau dex iti convine doar ?. Link spre comentariu
zbodeoc Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 Zbodeoc vad ca ai inceput dialogul cu sebi_c , pot sa ma retrag ?Nici vorba Valderama! Din cele 4 procesoare cred ca mai pot conta pe 2 in multitasking :0) Nu trebuie sa-mi dai raspunsul pe loc, oricum o sa vin eu in curind cu un ecran... de tinut minte Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 ... Mai normal ar fi sa numesc traf-ul bifilar drosel si cel "clasic" interstage.... Nici vorba Valderama! Din cele 4 procesoare cred ca mai pot conta pe 2 in multitasking Nu trebuie sa-mi dai raspunsul pe loc, oricum o sa vin eu in curind cu un ecran... de tinut minte...Am dat raspunsul la ce mai intrebat(sau trebuia sa nu il dau ?! ,era o intrebare retorica ?,nu trebuia sa raspund ?...).Cine te opreste ?! ... Link spre comentariu
zbodeoc Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 ... Mai normal ar fi sa numesc traf-ul bifilar drosel si cel "clasic" interstage.... Nici vorba Valderama! Din cele 4 procesoare cred ca mai pot conta pe 2 in multitasking ...Tu stii ce vrei sa spui ...- la "bifilar" am o izolatie de 0,02mm intre "primar"-"secundar"; folosit ca drosel poate fi configurat serie-paralel pentru ca diferentele de potential (tensiune) sint reduse incazul droselului, conteaza doar izolatia bobinaj-masa.... Si nici macar aia nu conteaza, pentru ca poate fi conectat pe masa, la minus.- la "clasic" am o izolatie de 0.12mm, sigur ca 0,2 sau 0,3mm ar fi mai bine dar oricum e un inceput! Aici specificam defavorizarea "clasicului" in comparatie cu "bifilar"... Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 Tu zbodeoc ai prezentat si un drossel in oscilogramele alea ?! ,ca sa intelegem si noi ceva ! ,cind ai expus la inceputul prezentari ai schitat doua transformatoare 1:1 download/file.php?id=69255&mode=view ,ma rog daca tu zici ca acolo sint doua transformatoare iar cel bifilar ar fi drossel eu nu te opresc ... __Sau vrei sa ne "inveti" zbodeoc ca un transformator constituit din infasurare primara si infasurare secundara (1:1 bobinat bifilar) atunci cind introduc semnal in primar si il culeg din secundar devine de fapt drossel ?! ,unii dintre noi "sintem mai grei de cap"...,tu nu vezi ? ... Mie chiar mi_au placut oscilogramele tale,le-am considerat instructive si bune ca termen de comparatie pentru cele doua situatii ... (am apeciat efortul depus), mai departe tu stii ce intelegi. Link spre comentariu
zbodeoc Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 Recunosc ca am bagat incepatorii in ceata cu ce inseamna drosel; e o bobina, care poate fi montata in serie sau paralel cu altele, nimic special fata de rezistente, mai putin comportamentul in curent alternativ...Valderama, Nea' Vali, Domn' Vali, ca altfel nu stiu cum sa-ti spun; obisnuieste-te sa crezi ca noi doi apartinem unor nivele diferite de perceptie si de gindire; bunoaoara dumneata esti un mare practician si teoretician (era sa zic si filozof dar mi-am amintit de gramatica), pe cind eu abia acuma incerc sa deslusesc ce se intimpla de fapt; dumneata le stii pur si simplu, eu incerc sa mai verific una-alta Link spre comentariu
blue Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 zbodeoc, dupa masuratori poti sa inseriezi cele doua infasurari si gata, ai un drossel, banuiesc ca cel bifilar va avea mai putine rezonante, gresesc ? Link spre comentariu
zbodeoc Postat Mai 30, 2011 Partajează Postat Mai 30, 2011 zbodeoc, dupa masuratori poti sa inseriezi cele doua infasurari si gata, ai un drossel, banuiesc ca cel bifilar va avea mai putine rezonante, gresesc ?Blue, esti bun de pus pe rana, eu ce basca mea tot spun aici si nimeni nu precizeaza cum poti sa obtii un drosel dintr-un transformator?! Multumesc! .... ba pot sa le pot si-n paralel, si din ce-am vazut mai sint inca ceva surprize mari de comunicat, mai incolo putin... Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 31, 2011 Partajează Postat Mai 31, 2011 Este corect spus si si ,dar in electricitate se "poarta" mai mult .Cuvantul, este folosit mai mult in aplicatiile pneumatice si/sau hidraulice unde acest dispozitiv (drosel) joaca un rol de modificare (reglaj,droselizare) al debitului fluidelor,vitezei de curgere,pastrand presiunea constanta. Ca sa nu fiu in afara topicului,pun aici niste desene de aplicatii posibile ale testelor facute de ,sperand ca vor fi de folos cuiva si bineinteles ca nu va supara pe nimeni. Mentionez ca pentru aplicatiile din desene,pastrand raportul de transformare 1:1,restul adica; numar de spire,diametru conductor,sectiune miez,tip de tola,inductante se vor calcula si personaliza pentru fiecare aplicatie in parte,sau pentru cele testate de se pot gasi aplicatii.P.S pentru Fig.1 nu se recomanda bobinajul bifilar si chestia asta am discutat-o parca ceva mai sus tot aici.In celalalt desen este o aplicatie a Fig.1 dintr-o schema japoneza HI-END,de alfel pentru desenele mele de mai sus sunt sute de aplicatii,unele pur teoretice altele care functioneaza in aparatura produsa de firme cu rezonanta in domeniu audio. Link spre comentariu
zal Postat Mai 31, 2011 Partajează Postat Mai 31, 2011 ''Drosel'' se mai numea şi ''self'' în limbajul tehnic din vremea monarhiei, din franceză provenit. Link spre comentariu
mișa Postat Mai 31, 2011 Partajează Postat Mai 31, 2011 Hai sa vedem ce avantaje ar aduce folosirea unui transformator interstage vs condensator. In primul rind, daca in locul rezistentei din anodul unei lampi punem un transformator 1:1, tensiunea obtinuta in secundar e dubla. Acelasi lucru se intimpla si daca punem doar o bobina (droser) dar apare dezavantajul ca se transfera si componenta continua. In aceasta situatie trebuie adaugat si un condensator de tensiune cel putin dubla fata de alimentare. Deci e de preferat transformatorul. Un alt avantaj al transformatorului e faptul ca putem transfera putere fara a avea pierderi mari. De asemenea, din raportul de transformare putem jongla cu tensiunea din secundar. Dezavantajele transformatoarelor sunt in primul rind dificultatea si costurile constructiei si in al doilea rind limitarea benzii, rezonantele, sensibilitatea la perturbatii externe, etc.Condenatorul, spre deosebire de traf e o componenta ieftina si foarte fiabila. De asemenea putem afirma ca nu limiteaza banda de trecere. In al doilea rind, condensatoarele au evoluat foarte mult in comparatie cu transformatoarele. Poti cumpara ieftin supercondensatoare.Oricum e bine ca putem cumpara. Ce ar fi insemnat sa trebuiasca sa ni le confectionam, asa cum procedam cu trafurile? Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 31, 2011 Partajează Postat Mai 31, 2011 ! Ai conturat perfect avantajele si dezavantajele aplicatiilor celor doua componente: transformatoare de cuplaj si condensatoare de cuplaj.Sunt 100% la rezonanta cu d-ta.Mai ramane acum,cine are timp de experimente sa "vada" (auda) pe viu care este diferenta intre cele doua componente de cuplaj in ceea ce priveste calitatea sunetului. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum