Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Istoria becurilor româneşti


Postări Recomandate

Dupa cum arata piciorusul (suportul de sticla prin care trec electrozii) se pare ca este inchis manual, deci cred ca este facut in laboratorul lui Mircescu, in celalalt laborator la Samson aveau o masina automata de facut picioruse.

Link spre comentariu

La becurile acestea ornamentale s-ar putea prelungi mult durata de viata, respectiv intarzia innegrirea balonului, daca s-ar folosi tabla de feromolibden sau ferowolfram pentru confectionarea florii. Probabil aceste sortimente de tabla erau inaccesibile la Fieni. Sunt becuri foarte frumoase, cu nimic mai prejos decat becurile Paulmann ori Sylvania.

Link spre comentariu

la becul de mai jos , sticla este innegrita, cred ca este ceva normal deoarece a stat aprins si zi si noapte aproximativ 20 de ani, cam de 5-7 ani este scos la pensie, il pastrez pentru frumusete, nu am mai vazut de multi ani asa ceva de cumparat prin magazine.

Posted Image

Link spre comentariu

La becurile acestea ornamentale s-ar putea prelungi mult durata de viata, respectiv intarzia innegrirea balonului, daca s-ar folosi tabla de feromolibden sau ferowolfram pentru confectionarea florii. Probabil aceste sortimente de tabla erau inaccesibile la Fieni. Sunt becuri foarte frumoase, cu nimic mai prejos decat becurile Paulmann ori Sylvania.

Este posibil, se folosea tabla de fier nichelata, din ce imi aduc aminte daca procedeul de degazare (eliminarea gazelor din electrozi) era bine facut se eliminau urmele de oxigen si nu apareau inegriri in timp, presupun ca este un efect al descompunerii luminoforilor folositi care genereaza oxigen si de aici apare formarea oxizilor care se depun pe balon la interior.La fabricarea tuburilor electronice inainte de inchiderea tubului se introduce o substanta care consuma oxigenul aparut in timp (am uitat cum ii zice), daca va uitati la un tub electronic o sa vedeti undeva la interior pe unul din picioruse o picatura de vopsea, ei bine la inceput sa folosit aceasta metoda si la becurile ornamentale dar mai apoi dupa bunul obicei romanesc s-au facut economii si sa renuntat la aplicarea substantei respective.
Link spre comentariu

La fabricarea tuburilor electronice inainte de inchiderea tubului se introduce o substanta care consuma oxigenul aparut in timp (am uitat cum ii zice), daca va uitati la un tub electronic o sa vedeti undeva la interior pe unul din picioruse o picatura de vopsea, ei bine la inceput sa folosit aceasta metoda si la becurile ornamentale dar mai apoi dupa bunul obicei romanesc s-au facut economii si sa renuntat la aplicarea substantei respective.

Getter se numeste.
Link spre comentariu

Getter se numeste.

Da exact, multumesc pentru informatie, la becuri se folosea getter cu fosfor care arata ca o picatura de vopsea si era aplicata pe unul din picioruse, substanta se activa prin incalzire cand se aprindea becul si se incalzea piciorusul, getterul metalic folosit la tuburile electronice se incalzea prin inductie si forma o oglinda metalica pe peretii tubului in zona unde fusese aplicat.
Link spre comentariu

Getter-ul e bun pt. a absorbi gazele degajate din electrozi si sticla in timpul functionarii, dar in cazul becurilor ornamentale innegrirea balonului apare datorita transportului ionic al vaporilor metalici. Solutia e utilizarea unui metal cu punct de vaporizare cat mai ridicat pentru confectionarea electrozilor. Ideala ar fi tabla de wolfram pur.Greu de gasit o asemenea tabla, probabil e disponibila doar pentru domeniul nuclear, si la preturi pe masura.

Link spre comentariu

Sunt partial de acord cu tine, transportul ionic duce ioni metalici pe balon dar inegrirea pare doar in prezenta oxigenului, de exemplu in procedura de aluminare cand se aluminau baloanele la becurile acelea cu infrarosii, sau la becurile de orga de lumini, aparea ca un efect de inegrire daca nu se vida suficient balonul inaintea aluminarii, aluminarea se facea prin incalzirea unui filament gros de molibden pe care se agata o foita de aluminiu, se facea in doua etape, o preincalzire initiala cand se topea aluminiul si forma o picatura de aluminiu topit pe filament (asemanator unei picaturi de cositor pe ansa pisolului de lipit) si faza a doua cand se supraincalzea brusc filamentul si se producea evaporarea aluminiului, si acesta se depunea pe peretii reci ai balonului formand o suprafata oglindata, daca nu era vidat suficient se obtinea un balon inegrit (rebut)

Link spre comentariu

Nu sunt adeptul conspiratiilor... Cateodat' sunt impins spre aceasta varianta... S-a descoperit in California un bec care ardea din 1901!!! (Radiotechnica, martie 2013, pg.95).In trecut scopul era ca un (BLC=bun de larg consum) sa dureze!!!Insa cartelul Phoebus a decretat ora de functionare pentru becuri la 1000 de ore!!!Azi exista in QM (quality management) conceptul de Life Time Managemnet adica managementul duratei de viata... deci, daca ceva, este proiectat pentru 1000 ore atunci sa dureze 1000 de ore, nu mai mult!!!Consumismul (mania cumparaturilor=boala!), caracteristica principala a societatii de consum, a devenit un mod de distractie... inconstienta...Narva un producator renumit de becuri a dezvoltat (1981) un bec cu durata foarte mare de functionare sperand un succes comercial imens... Insa vestul dezvoltat nu a aratat nici un interes pentru acest produs!Se pare ca nici chiar viata nu trebuie sa dureze mai mult decat poate consuma...Vezi si asta: "The light bulb conspiracy"

Link spre comentariu

Motivul pentru care un bec cu incandescenta rezista doar 1000 de ore nu era rezultatul vreunei "conspiratii", ci al unui calcul in care intra pretul energiei electrice, pretul becului, si dificultatea de a-l schimba.Se puteau fabrica fara probleme si becuri care sa dureze 10.000 de ore, dar ar fi fost paguba curata pt. utilizator, ar fi economisit 3$(in conditiile in care un bec costa 30 centi), si ar fi risipit pe curentul electric consumat in plus de bec(degeaba, doar ca sa tina filamentul mai mult!) 30$ deci o paguba de 27$.Becuri cu durata de 4-5000 ore se fabricau(in serii mici) la "Electrofar"-Bucuresti in scopul de a fi utilizate la semafoare, sau in locuri unde erau greu de schimbat.Becul acela care ilumineaza din 1901, e cu filament de carbune, nu de wolfram, practic nu are moarte, dar are un randament dezastruos(maxim 1%).

Link spre comentariu

Becurile cu incandescenta "mor" de-obicei ca urmare a curentului mare din timpul pornirii. Daca se doreste prelungirea vietii lor, un prim pas ar fi preîncalzirea înainte de pornire. În perioada 1980-90 am folosit în acest scop un simplu grup RC serie înseriat permanent cu becul. Am realizat însa si montaje mai sofisticate (cu triac). Daca mai gasesc schema, o pun aici.

Link spre comentariu

Pai se poate si un bec cu incandescenta la 1$, care sa tina 20 de ani(la 4 ore utilizare/zi=30.000 ore), dar va consuma in loc de 100W-pentru 1350 lumeni-...600W(!), indicele de vaporizare al filamentului de wolfram fiind T la puterea a cincea-pt temperatura filamentului de 2700K-deci, in 30000 ore va consuma in plus 15000 KWh, iar la un pret de 0,5 lei/KWh asta inseamna ca in cei 20 de ani veti plati in plus la Electrica 7500 lei(!!!), de dragul becului durabil. In plus, vara veti avea un mic calorifer in casa.Tot asa, la extrema opusa, existau becuri cu incandescenta de 500W(nitraphot) care aveau durata de viata de numai 50 ore(!)-utilizate de fotografi-dar scoteau 22500 lumeni! Fotograful isi scotea pretul becului superluminos din factura pt. fotografiile clientului.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări