Paraset romanesc

[Vizitator]

[...]

Una din marile tampenii ale inginerilor "de firma", de la Est la Vest si din toate timpurile, este ca nu suprademinsioneaza etajele de forta, in cazul de fata amplificatorul final.

Concret...daca vrem sa scoatem 20W, punem tranzistor care suporta 100, chiar 200W. Diferenta de pret este f mica. Chiar si inainte, cand piesele erau scumpe s-ar fi meritat...decat sa schimbi de 15 ori o piesa care pica, mai bine pui una mai mare care nu se arde niciodata.

Cu atat mai mult cu cat in unde scurte merge aproape orice tranzistor de audio, in special din seria 2SC/SD. La 5MHz de ex am pus un BD439 care scoate vreo 15W pe un radiator simbolic. Etc, la tehnologia si preturile de azi totul e posibil aproape fara investitii

 

Totusi sa nu taram degeaba prin noroi niste ingineri capabili: toate trx-urile comerciale de HF amator ale firmelor cunoscute (I/K/Y/TT/etc., mai ales ale anilor '80-90) includ finale ce utilizeaza semiconductori deja mult supradimensionati, in speta finalele de 100W out utilizeaza tranzistori capabili de 200W out si chiar 300W out, cele de 150W utilizeaza tranzistori capabili de 300W out, etc. De exemplu, trx-urile anilor '90 cu 100W out la 13,8V din 2 x 2SC2879, 100W out la 28 sau 50V din 2 x MRF422, 150W din 2x MRF422, 429 ori 150, etc. Inginerii respectivi nu au facut rabat sau economie la tranzistorii finali, ca dovada chiar acestia erau cele mai scumpe componente din trx-uri, nu au folosit in HF 100W din 2 x MRF455 sau din alti finali de 50... 60 W/buc. asa cum utilizeaza amatorii sau firmele mai mici producatoare de "liniare" neliniare pentru HF sau CB.

Iar aceste etaje finale din trx-uri erau de obicei robuste atat datorita semiconductorilor (dedicati SSB HF, specificati la VSWR si supradimensionati) cat si datorita protectiilor incluse, iar daca tinem cont de conditiile de utilizare de amator (accidente, antene improvizate, surse home made, RFI, lipsa protectiilor eficiente la descarcari si static, etc.) finalii respectivi au fost chiar foarte ok. Atunci cand au fost probleme mari de fiabilitate acestea s-au datorat altor cauze decat semiconductorilor in sine (probleme de design), recognoscibile prin insasi faptul ca problemele respective erau caracteristice unui model de trx (de ex. IC-7700) si nu modelului de semiconductor utilizat (de ex. MRF150).

In plus, s-au utilizat componente autentice: desi exista firme chinezesti care produc aceleasi tipuri de tranzistoare, atunci cand firmele producatoare originale japoneze (Toshiba, Mitsubishi) au incetat oficial fabricatia 2SC2879, 2SC5125, etc, producatorii japonezi de trx-uri au trecut imediat pe alte tipuri autentice din productie indigena desi reproiectarea costa mai mult, nu au optat sa treaca pe componenta chinezeasca mai ieftina. Este deja de notorietate cazul unor modele de trx-uri Icom care in chiar decursul fabricatiei lor s-a intamplat asta.

 

Discutia este valabila si in cazul prefinalilor, ai fi uimit sa vezi de ce ar fi fost capabil in sine un etaj final cu 2 x MRF486 care in FT1000 este utilizat ca... prefinal inainte de 2 x MRF422, nici vorba de subdimensionare.

 

Altfel, incearca acel BD439 la 28 MHz si mai ales intr-un final de banda larga 1,8... 30MHz si poti vedea usor diferenta fata de cazul utilizarii tranzistorilor dedicati pentru RF HF cum ar fi 2SC1945 de exemplu. Primul lucru care iti va fi clar este acela ca desi Pd specificata pentru BD439 este cu 80% mai mare decat pentru 2SC1945, totusi acesta din urma este in practica superior: are tab mai mare si care nu are nevoie de izolare fata de radiator (tab-ul este conectat la emitor, nu la colector), este mai usor de racit. Despre puterea obtenabila mai ales in benzile superioare, despre castig si liniaritatea acestuia in banda larga nu mai vorbim... Iar comparatia intre tranzistorii de putere mai mare (100W) de audio si RF deja nu mai are sens: eu nu stiu de vreun tranzistor bipolar de audio care sa fie in mod real util pentru 100W out la 13V in HF 1,8...30 MHz.

[Mark S]

@Traian B

 

Unele scule profesionale au intradevar etaje supradimensionate. Dar cat costa acele scule? Eu ma refeream la aparatura de larg consum, in care se prefera 1 kil de aluminiu ptr radiator care intr-un final e mai scump decat daca s-ar supradimensiona piesa. Cum am spus, nu-mi permit sa spun lucruri netestate real, am aratat un exemplu si mai dau unul:

Am un BLF578 pe care il folosesc ocazional la o putere de aprox 500-600W. Nu am nici ventilator, nici vreun radiator special, la puterea asta e suficiuenta carcasa metalica! El "duce" cam 1200W, dar nu am nevoie de atat, 500 imi ajung. In loc de un BLF574 si 1 kil de aluminiu si alte complicatii, am dat 12$ in plus ptr un BLF578.

E mult mai sigur si mai economic asa!

Revenind la subiect aici e vb de un parset care, ca sa pastram ideea originala, trebuie realizat cu piese obisnuite, care sa nu dea "de banuit". Din acest considerent am preferat tranzistoare de audio si nu de RF, care acum se gasesc ieftin.

In postarea anterioara nu am spus ca folosesc BD439 nici la 28MHz si nici ca amplif de banda larga...ci pe o frecventa fixa, suportabila ptr el, de 5.5MHz.

Problema principala a tranzistoarelor audio nu e neaparat Ft joasa, ci capacitatile dintre jonctiuni. Din motivul asta nu merg ca amplificatoare de banda larga, dar merg bine pe frecventa fixa, unde capacitatile parazite se includ in capacitatea totala a circuitului acordat.

Din cate am inteles, ptr paraset e nevoie de cativa W, din acest considerent am pus BD439 fara radiator, in loc de BD139 cu radiator.

 

Apropo, BD139 merge bine ca amplificator de cca 5W pana la peste 100MHz.

Editat Octombrie 12, 2017 de Mark S

[gsabac]

Apropo, BD139 merge bine ca amplificator de cca 5W pana la peste 100MHz.

 

Tranzistorii SIEMENS sau ST,

Dupa cum se vede frecventa maxima de tranzitie este 100MHz la 10V si 20mA si scade dramatic

sub 30MHz, la curenti mari, unde s-ar presupune ca se obtin 5W.

Tranzistorul PHILIPS se da cu Ft=190MHz la 50mA, extrapolat cu masuratori la 100MHz, dar nu am vazut date exacte

in documentatii, de aceea poate ne aratati o schema certa sau un link cu acest aplificator de 5W cu BD139 la 100MHz,

sau chiar la 28MHz.

 

@gsabac

Editat Octombrie 13, 2017 de gsabac

[franzm]

Amplificare în putere se obtine si peste fT (pâna la fα). Dar nu în orice topologie.

[gsabac]

Sigur ca se poate obtine in anume configuratii, sa spunem cu baza la masa, dar randamentul scade pe masura ce creste frecventa

si se ajunge la situatia in care oricit s-ar consuma din sursa sau creste excitatia, puterea la iesire nu mai creste,

desi este depasita puterea maxima disipata pe fiecare tranzistor ( pusi in paralel sa contratimp).

 

@gsabac

[VAX]

Cu baza masa BD13x amplifica si la 100MHz. Dar trebuie sa fie sortate. Acum lumea s-a boierit, vrea numai fineturi. Uita ca BD-urile sunt tranzistoare planar epitaxiale.

[gsabac]

Amplifica putin, dar nu poate scoate putere. Si ce sa sortezi, daca nu poti procura tranzistoare originale Philips,

caci celelalte sut date la 50MHz. Am vazut aplicatii in 80m si chiar 40m, dar mai mult nu, desi se spune ca ar merge

si in banda de 20m la 2-4W.

 

@gsabac

Editat Octombrie 13, 2017 de gsabac

[+_Florin_+]

Merge la 27 MHz, am avut eu (montat de altcineva) un BD 139 in locul finalului de emisie original (nu mai retin tipul) intr-o statie CB . Nu am masurat puterea la iesire, dar statia functiona normal (cel putin aparent).

[gsabac]

Am vazut si eu cu 2 bucati in paralel, doar 2W.

In legatura cu topicul, este util de studiat articolul din radioamator in legatura cu QRP.

http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=1035

 

@gsabac

Editat Octombrie 13, 2017 de gsabac

[Mark S]

Pe la inceputul anilor 2000 am facut mai multe emitatoare cu BD139, unul din ele fiind functional si acum Mergeau si cei romanesti, pana am gasit in magazin BD139-16...nu stiu ce firma, sau daca au vreo firma anume, dar merg f bine. Schema e asemanatoare cu cea ptr unde scurte. Postez cu prefinalul BF964, asa cum e in "original" . Semnalul vine din oscilator direct.

 

https://s1.postimg.org/74k5vefgsf/image.jpg

 

Am continuat apoi cu 2 BD139 in paralel, care pe la 40V scoteau cam 12W si se incingeau asa tare ca au topit capacele cutiei, cutie de amplificatoare de antena comuna, cum era odata.

 

https://s1.postimg.org/1ux29jvptb/image.jpg

 

Nu am desenat in schema cei 2 tranzistori in paralel (pin la pin), am pus doar unul ptr a nu complica desenul.

Editat Octombrie 13, 2017 de Mark S

[+_Florin_+]

 

 

https://s1.postimg.org/74k5vefgsf/image.jpg

 

 

 

Cred ca mai aveai un condensator de ordinul pF intre sarcina prefinalului si baza finalului BD 139, nefigurat pe schema. Altfel plusul alimentarii prefinalului face scurt-circuit cu masa prin cele doua bobine.

[Mark S]

Asa este, l-am omis. Era un condensator de 47pf. Iar semicercul din schema cu 2 BD, era o sarma de cam 3cm lungime. Conta mullt pozitia in care puneam acel semicerc..mai oblic..il mai strambam...cam asta e "sacrificiul" performantei pe bani putini, atat cat permitea "bugetul" la vremea aia . Oricum, batea vreo 20 km de pe un bloc cu 10 etaje, pe o antena Yagi cu 2 elementi.

Editat Octombrie 13, 2017 de Mark S

[Mark S]

 

In legatura cu topicul, este util de studiat articolul din radioamator in legatura cu QRP.

http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=1035

 

@gsabac

 

Foarte bun si la obiect articolul

[+_Florin_+]

QRP satisface placerea de a obtine rezultate (uneori) spectaculoase judecand dupa puterea de emisie, simplitatea echipamentului si distantele dintre corespondenti. Pretul platit e sa pandesti momentul, conditiile optime specifice fiecarei benzi.

 

Altii au placerea sa mearga "la sigur" in orice conditii si dau cu suta de W sau kilowatt-ul in eter.

 

Fiecare cu preferintele sale, ideea fiind ca din punct de vedere tehnic nu se poate si cu ........ si cu sufletu-n Rai

[gsabac]

@Mark S , aveti realizari foarte simple si cu rezultate neasteptat de bune, care sunt foarte usor

de realizat de orice amator cu experienta. Nu banuiam ca se poate si asa de simplu.

Totusi cu armonici la -6dB sunt montaje indezirabile, care trebuiesc imbunatatite.

De fapt eu am facut doar experimente cu asemenea montaje, dar in final am realizat

produse finite cu multa rezerva si cu performante profesionale, testate chiar la masina de vibratii.

Pentru benzile de jos, pina in 14 MHz analizez un PP cu 2xBD135 de 5W, alimentat la 12-14V.

Ca elemente suplimentare, putere reglabila, filtre de iesire (-42dB armonica 2), protectie la VSWR mare si scurtcircuit

si o schema cit mai simpla.

 

@gsabac

Editat Octombrie 13, 2017 de gsabac