mila Postat Februarie 15, 2014 Partajează Postat Februarie 15, 2014 Deocamdata partea audio pe care o am gata si probata. 12J1L audio.pdf Link spre comentariu
mila Postat Februarie 21, 2014 Partajează Postat Februarie 21, 2014 Asta e schema pentru partea de detectie si RF cu 12J1L.Am lucrat la ea dar timpul e dusmanul meu.La final schema poate contine mici modificari.Pe T50-2 am bobinat 28sp/2spPe T50-7 am bobinat 30sp/7sp ,priza pe partea de 30sp la sp10 pentru acord finxxx reprezinta o idee care se poate transforma in AGCCondensatorul de accord demultiplicare 1:30 12J1L Detector si RF.pdf Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Februarie 21, 2014 Partajează Postat Februarie 21, 2014 Intre timp am mai avansat putin, facand si unele modificari. Puterea de iesire era suficient de mare pentru semnalele AM si CW dar cam anemica in cazul SSB, ca urmare am renuntat la etajul simplu cu 6P14P montand in loc un 6F3P (ech direct ECL82) si o placuta suplimentara ce contine piesele necesare triodei preamplificatoare. Am atasat schema amplificatorului audio si o vedere de sub sasiu a acestuia.Schema detectorului este simpla, dar optimizata in ce priveste valorile pieselor si modul de realizare practica, dupa multe experimente. Bobina L are 1+7+18 spire CuEm 0.5 mm spira langa spira pe o carcasa de 33 mm diametru din teava de plastic (ppr).Nu suporta amplificator RF in fata, am incercat un etaj simplu care a facut mai mult rau. Sensibilitatea e buna si fara iar miscarile antenei din cauza vantului nu influenteaza stabilitatea datorita grupului R-R-R-C de la intrare.Cu amplificatorul RF crescuse mult zgomotul, aparusera o multime de fluieraturi/interferente in banda, facea ca toti dracii, iar in cazul receptiei SSB nu mai puteam obtine un sunet clar indiferent cum reglam reactia.Fara ARF receptia e net superioara. Totusi nu inteleg de ce statiile de amatori mai apropiate ( cele romanesti de ex) vin mai slab, in timp ce rusii ucrainienii si italienii se aud precum "Romania Actualitati" Link spre comentariu
bobo_romania Postat Martie 1, 2014 Partajează Postat Martie 1, 2014 http://www.ohio.edu/people/postr/bapix/UNregen.htm Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 1, 2014 Partajează Postat Martie 1, 2014 "Totusi nu inteleg de ce statiile de amatori mai apropiate ( cele romanesti de ex) vin mai slab, in timp ce rusii ucrainienii si italienii se aud precum "Romania Actualitati" " Florin, nu imi vine sa cred ce citesc... Cati radioamatori romani ai auzit tu in 80m cu mai mult de 100W? 3? 4? Mai multi sigur nu. Cat despre antene, majoritatea au improvizatii, daca nu chiar "sarcini fictive" gen FD4. Culmea e ca majoritatea sunt si mandri de faptul ca nu au amplificatoare de putere, dupa care se plang ca "vin rusii peste ei". Normal ca cei care construiesc, au amplificatoare, rusii si italienii au stiut la ce se foloseste GU-43. Cam pe aici se invarte lumea. "Unde sunt romanii?" ma intreba la un moment dat Ionel, VK2SOL in 14 MHz. Simplu! In 3,5 MHz cun FD4 si 100W. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Martie 2, 2014 Partajează Postat Martie 2, 2014 Wow! ... raman uimit cand vad cu ce se joaca rusii si nu numai ei Intr-adevar, folosind astfel de mega-antene in care baga de la 1kW in sus nu-i de mirare ca se face liniste cand emit ...La romani problema e mai delicata, in ce priveste constructia unor antene performante pentru benzile de jos. E nevoie de spatiu plus o investitie consistenta pentru a concura cu ce se vede in clipurile de pe you-tube, probabil nu multi dintre ai nostri pot face asta.Dar amplificatoare se pot construi cu investitie mult mai mica, lampi din seria GU se procura usor, eventual mai multe in paralel, realizarea unui PA decent n-ar fi o problema deosebita. Prin "decent" inteleg minim 500 ... 700W in antena, daca vrei sa te bati cu rusii in 3.5 MHz probabil trebuie depasit pragul "psihologic" de 1 kW, in special pentru cei cu antene mai modeste.Aseara l-am ascultat continuu vreo 3 ore pe YR88CV (dl. Dinca) de la Craiova, a lucrat cu multe statii romanesti. El se auzea bine de tot, avea putin fading dar nesuparator. Cei cu care lucra veneau mai slab, pe unii ii auzeam binisor pe altii deloc. Se vede ca e o statie buna cea de la Craiova. Oricum, sunt prea multumit de ce receptioneaza "conserva" din dotare, un aparat cu 4 lampi din care 2 sunt pe alimentare si o antena de vreo 17m montata inclinat intre baza casei si varful unui plop inalt.Receptia ca receptia, dar in ce priveste o emisie eficienta in benzile joase, concluzia e clara: trebuie sa ai cu ce! Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 2, 2014 Partajează Postat Martie 2, 2014 Da, YO7CFD este unul dintre cei 4. La el lucreaza 6XGU-50. Ma bucur sa aud ca receptorul functioneaza atat de bine, de multa vreme ma tot gandesc sa fac si eu un receptor din acesta cu reactie, doar ca nu am timpul necesar. Daca ai posibilitate, ar fi interesant un fimulet pe Youtube. Sunt si eu curios sa aud pe acel receptor statiile romanesti pe care le cunosc, sa pot face o comparatie.Sa stii ca nu este nevoie sa sari peste 1 KW, baietii aceia cu yaggi full size nu stau la povesti in 80m cu ele, aceia sunt DX-meni. Majoritatea celor care intra "cu tupeu" la 0,5 KHz sub statiile romanesti sunt "muritori de rand", cu antene filare si liniare de maxim 1,5 KW. Cel putin asa mi se pare, am facut niste teste in care dadeam cu 1KW si semnalul meu pe SDR-ul de la Moscova era egal cu al lor... Link spre comentariu
yo9hrb Postat Martie 9, 2014 Partajează Postat Martie 9, 2014 Tor citind aceste 24 de pagini de topic, m-a apucat brusc dorinta de a construi un fel de paraset. A contribuit la aceasta hotarare si faptul ca ieri am achizitionat din trag (de la Ilie, cunoscatorii stiu despre cine este vorba), cateva module cu piese de prin vreo statie militara sovietica. Modulele (6 la numar) contineau urmatoarele lampute: 6J45B - o buc. 1J29B - 13 buc 1P24B - 2 buc. Vazand asa bogatie de lampi miniatura, m-am gandit ca ar fi un moment propice sa ma apuc de o scula QRP, chiar daca are o conceptie invechita. Pentru partea de receptie voi folosi schema de la http://www.antentop.org/016/audion_016.htm . Este vorba de un receptor cu reactie. Eventual o voi completa cu un preamplificator/ preselector cu 6J45B. Pentru partea de emisie, voi face un oscillator (evident cu 1J29B, ca tot il am), urmat de un final cu 2 buc. de 1P24B, din care ar trebui sa extrag vreo 5W. Documentatie pentru asa ceva am gasit la: http://www.radiomuseum.org/forum/russia ... tubes.html , tradusa in engleza de un binevoitor. Toata jucaria va fi alimentata dupa cum urmeaza: cateva elementi de accumulator NiMh, in paralel, pentru tensiunea de filament (acumulatori achizitionati la oferta de la Lidl). Pentru tensiunea anodica (45V pe receptie si 150V pentru etajul final) voi folosi doua montaje, inspirate din cartea "radiotehnica si radioamatorism" de Gh. Stanciulescu, col. Lyceum, ed. Albatros, anul 1970. Este vorba de partea de alimentare a receptorului de vanatoare de vulpi pe UUS, de la pag. 358. Contine doua trz. P3A, din care am cateva (ca sa pastrez caracterul retro al constructiei). Tot ansamblul va fi montat intr-o cutie de trusa medicala auto (asta asa, ca sa fie undercover), in care va avea loc si manipulatorul. In concluzie, aparatul va sti sa opereze CW. Din pacate eu nu.... asa ca va rog, daca stiti o metoda rapida de a invata telegrafie, nu va sfiiti sa o impartasiti. Eventual in noul topic pe care il voi deschide in urmatoarele minute. O zi buna tuturor. Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 12, 2014 Autor Partajează Postat Martie 12, 2014 Cea mai importanta parte a Paraset-ului ramane receptorul ... Rezultate bune ( in special in mobil nu se pot obtine fara un etaj ARF , dar acest ARF are si dezavantaje ( CV pentru acord cu minim doua sectiuni , posibilitate de auto oscilatii , zgomot " de alice " , consum uneori important filament si anodica etc ) si desigur , un filtru audio pentru o mai buna selectivitate . Va ofer un exemplu de asemenea receptor alimentat cu baterii : si desigur , varianta stationara , alimentata din reteaua de 220V ( actual 230 V ) : " Amatorilor " de detalii foarte delicate le recomand studierea etajului ARF din urmatoarea schema , ce permite atenuarea / amplificarea semnalului din antena in functie de necesitatile traficului sau dupa dorinta operatorului : Dupa parerea mea , acest ultim ARF prezentat mai sus , avand reglaj RF Att / RF Gain si filtrul audio comutabil ( CW / Fonie ) pot transforma un receptor cu reactie intr-un receptor suficient de bun pentru conditiile actuale de trafic ( dedicatie speciala pentru @+_Florin_+ , dusmanii avand QRO fara numar ) . Desigur , operatorul trebuie sa aiba suficienta rabdare pentru reglajul precis pe corespondent , sau renunta la " reactor " si trece la superheterodine sau sincrodine etc . Ar mai exista inca o cale de imbunatatire , cea a montarii in ARF a unui circuit MultiQ si a unui VFO ( sincron cu etajul detector ) avand acordul comun pe acelasi ax cu CV ( adica 3 sectiuni ) si scala digitala , dar este varianta extrema pentru ca devine " putin " mai complicat din punct de vedere constructiv , dar mai usor de folosit , deoarece sensibilitatea nu mai trebuie reglata din dozajul reactiei la receptia modurilor CW / SSB . La receptia modului AM , VFO-ul va trebui deconectat si ca dezavantaj major , dispare informatia pentru " scala " , dar nu este un dezavantaj major , cine mai asculta AM in zilele noastre ? In schimb , chiar daca este " putin " mai complicat , este 100% compatibil cu TX-ul , pentru a deveni multdoritul Paraset romanesc , evident , in viziunea mea ! Este varianta finala , pe care o studiez de ceva timp , in varianta 12J1L si finala Tx cu 12P17L ( multumesc lui @mila pentru sprijin ) Link spre comentariu
franzm Postat Martie 12, 2014 Partajează Postat Martie 12, 2014 La ultima schema, modul de conectare al potentiometrului Att/Gain permite punerea accidentala sub tensiune a antenei. Tubul limiteaza curentul, asa ca nu-i pericol de moarte, dar în mediu umed se favorizeaza coroziunea. Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 13, 2014 Autor Partajează Postat Martie 13, 2014 Va multumesc pentu atentionare , este foarte utila incepatorilor ! Se pare ca intotdeauna aveti dreptate , mai ales in cazul nefericit cand cursorul potentiometrului Att / Gain nu va face contact ferm . Schemele prezentate mai sus sunt extrase din carti de popularizare a radiotehnicii din anii 1945-1955 si sunt foarte primitive , eu le-am prezentat doar ca o sursa de inspiratie . In mod normal , orice radioamator stie ca in paralel cu bornele Ant si Gnd se monteaza o bobina de soc sanatoasa , cu sarma de diametru minim 0,4 mm ( Q mic si inductanta mare , peste 2,5 mH , pentru o functionare garantata si in benzile joase - 80 m si 160m ) pentru a descarca tensiunea electrostatica acumulata in antena in timpul ploilor cu descarcari electrice sau al activitatii solare foarte intense , mai ales in cazul antenelor lungi , cele de tip bucla inchisa ( dipol ) fiind mai protejate . Intrarea se protejeaza ( la schemele serioase ) cu condesatori ceramici de inalta tensiune ( marcati special ) , bec cu neon prepolarizat in curent continuu pentru a putea regla nivelul pragului de aclansare gen R250 etc . Un exemplu constructiv aveti mai jos , cu mentiunea ca pentru prepolarizarea becului cu neon trebuie ca tensiunea pe bornele becului sa fie reglata foarte aproape de pragul de aprindere ( reglata foarte fin cu aproximativ 1V mai mare ) , in acest fel orice semnal puternic sa ionizeze becul si sa preia energia ( potential periculoasa pentru aparat si pentru urechi ) din antena . Nu este un " noise blanker " in adevaratul sens al cuvantului , dar functioneaza foarte bine in raport cu simplitatea circuitului ! Tinand cont de toate aceste masuri clasice de protectie , nu poate exista niciodata pericolul de a " curenta " antena datorita constructiei defectuoase a receptorului . Desigur , cu exceptia cazului nefericit al loviturii directe in antena a unui trasnet , dar atunci masurile de prevenire si / sau protectia si sanatatea muncii ( ) privind normele de electrosecuritate sunt obligatorii ( conectarea direct la impamantare a cablului antenei , legatura perfecta la impamantare ( sub 4 ohmi ) a pilonului metalic al antenei , nu se ating partile metalice expuse , nu se face trafic in timpul ploii cu descarcari electrice etc . Link spre comentariu
Flor Postat Martie 16, 2014 Partajează Postat Martie 16, 2014 Da, nu am mai fost pe aici de prea multa vreme... A sapat cineva dintre dvoastra pe youtube folosind cuvantul Paraset? De ex Pt ca in clip, era vorba despre francezi, nu-i asa ca anul asta e 2014? Deci pe 6 iunie se vor implini niste ani de la o anumita zi, intrata in Istorie ca "Ziua cea mai lunga"? Asa ca unii vor organiza ceva special cu ocazia zilei Z. Inclusiv radioamatori.. Deci, ideea mea va este clara? "Jean has a long mustache".... Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 17, 2014 Autor Partajează Postat Martie 17, 2014 Studiu finalizat cu succes ! Urmeaza etapa urmatoare ... finisarea schemei Rx-ului , in varianta cu reactie ECO , mult mai stabila decat varianta ( AUDION - capacitiva ) intiala , propusa de autorul suedez viewtopic.php?p=1342538#p1342538 ... Varianta proprie : Se pare ca o solutie asemanatoare , in varianta originala tip AUDION ( suedeza ) din link , nu cea prezentata de mine mai sus , a fost folosita ca receptor naval PRO , in anii WW2 ! Este adevarat , doar pe frecventa standard a pazei de coasta de 500KHz ... dar asta e alta treaba . Conteaza doar solutia , parerea mea . Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 17, 2014 Autor Partajează Postat Martie 17, 2014 O " mica " precizare : proiectul meu ( all HF band type Paraset by @hpavictor ) va continua doar cu tuburi clasice avand filament la 12V ( 12J1L si 12P17L ) ... Pentru o mai buna intelegere a proiectului si o dimensionare judicioasa a componentelor atasez catalogul de aplicatie al lampii germane ( originala ) din WW2 RV12P2000 Telefunken , echivalenta cu binecunoscuta clona 12J1L ( diferenta majora este la soclu ) de productie sovietica post WW2 : http://lucafusari.altervista.org/page17 ... 000_RW.pdf Link spre comentariu
mila Postat Septembrie 24, 2014 Partajează Postat Septembrie 24, 2014 Subiectul e cam rece si e pacat Dar la un moment dat am discutat despre SSB, nu mai stiu daca aici sau la alt topic mai vechi si mai greu de gasit. Pun aici un link http://soldersmoke.blogspot.ro/2014/09/ssb-with-just-two-tubes.html 1 Link spre comentariu
Postări Recomandate